În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Fostul patron al Clubului de Fotbal CFR 1907 Cluj, Paskany Arpad, și președintele clubului, Iuliu Mureșan, au fost trimiși în judecată în 2022, ca inculpați, de DIICOT Cluj, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la delapidare și delapidare, instigare la spălarea banilor și spălarea banilor, într-un dosar al cărui prejudiciu produs  doar statului se ridică la aproape 7 milioane de lei, dar în total e vorba de 10 milioane de euro.  

În dosar mai este acuzat și fostul cumnat al lui Paszkany, Szekernyes Karoly, având, de asemenea, statutul de inculpat, dar a fost citată, ca intimat, Coralia Panaite, de la Direcția Juridică a SRI, pentru a oferi răspusuri legate de implicarea instituției în instrumentarea acestui caz.

Infracțiuni cu duiumul

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 16 august 2022, cei trei inculpați fiind trimişi în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-Paszkany Arpad Zoltan – pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală, în formă agravată și continuată, instigare la spălarea banilor, în formă continuată,

-Mureșan Iuliu Paul – pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infiacțional organizat, delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă agravată și continuată, spălare a banilor, în formă continuată

-Szekernyes Karoly – pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, complicitate la evaziune fiscală, în formă agravată și continuată, spălarea banilor, în formă continuată.

Statul român, prejudiciat prin neplata impozitului pe profit

Statul Român, prin A.N.A.F.- D.G.R.F.P. Cluj, s-a constituit parte civilă cu suma totală de 6.857.532,99 lei, constând în impozit pe profit la care se vor adăuga accesoriile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, calculate până la data plății efective, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat în perioada 2010—2013 pentru sursa impozit pe profit.

De asemenea, în dosar s-au mai constituit părți civile Mircea Timofte, în calitate de acționar persoană fizică la Clubul CFR Cluj, cu suma de 225.000 euro, SC Transilvania Construcții SA, în calitate de reprezentant al acționarului persoană juridică, cu suma de 450.000 euro și Gabriela Timofte, în calitate de acționar persoană fizică, cu suma de 225.000 euro.

SC Transilvania Construcții SA, controlată de soții Timofte, încearcă, astfel, recuperarea unui prejudiciu de aproape un milion de euro.

Pronunțarea sentinței, amânare după amânare

Magistrații Tribunalului Cluj nu au avut vreme timp de peste 2 ani să dea o soluție în acest caz.

Astfel, potrivit portalului instanțelor, în ianuarie 2023 a început sarabanda amânării cauzei din diverse motive, inclusiv pentru declasificarea unor documente ale SRI, ajungându-se la 11 astfel de amânări timp de un an până în februarie 2024.

Instanța urma să se pronunțe prima dată în martie 2024, iar de atunci au avut loc nu mai puțin de 19 amânări, următorul termen fiind stabilit pentru data de 21 noiembrie 2024.

Ce au descoperit procurorii DIICOT Cluj

În vara anului 2016, DIICOT Cluj anunța că s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor Paszkany Arpad Zoltan, la acea dată acţionar majoritar la Clubul CFR 1907 Cluj, şi Mureșan Iuliu Paul, fostul preşedinte al Clubului CFR 1907 Cluj, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, evaziune fiscală  în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată.

Procurorii au reţinut că în perioada 2008 – 2013,  persoane din cadrul societăţii comerciale care deţin clubul de fotbal CFR 1907 Cluj, cu atribuţii de gestiune sau administrare a sumelor clubului, şi-au însuşit  suma totală de aproximativ 10 milioane euro din patrimoniul SCS Fotbal Club  CFR 1907 Cluj SA.

”Se reţine faptul că inculpatul Mureșan Iuliu Paul a avut calitatea de administrator al clubului, iar faptele reţinute în sarcina acestuia au avut ca principal beneficiar pe inculpatul Paszkany Arpad Zoltan.

Bani virați la off-shore-uri din Cipru şi Seychelles, controlate de Paszkany

S-a reţinut că activitatea infracţională a fost săvârşită prin intermediul mai multor entităţi rezidente şi nerezidente (firme off-shore din Cipru şi din Seychelles) controlate faptic de către inculpatul Paszkany.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor  servicii de consultanţă şi intermediere în domeniul sportiv cu cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activităţii echipei şi altele) ori care au executat debite faţă de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanţă suspecte.

Faptele au fost îndreptate asupra elementelor patrimoniale ale Clubului provenite din primele încasate cu titlu de bonus de calificare directă în grupele Champions League oferite de UEFA.

Totodată, s-a reţinut că membrii grupului au evidenţiat  în actele contabile ale ale SCS Fotbal Club CFR 1907 Cluj SA cheltuieli care nu au avut  la bază operaţiuni reale ori  au evidenţiat  operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale privind suma totală de aproximativ 10 milioane de euro”, arăta DIICOT.

20 de școli și grădinițe din județul Cluj au câștigat finanțare din partea Ministerulul Educației pentru a pune în practică proiecte de prevenire a violenței, infracțiunilor și bullying-ului.

Este vorba de 95.000 de lei, bani care vor fi folosiți pentru concursuri tematice, teatru forum sau campanii, dar și pentru formarea cadrelor didactice.

20 de școli și grădinițe din Cluj primesc bani pentru prevenirea violenței și bullying-ului. Ce activități vor face

Proiectele educaționale menite să prevină comportamentele agresive în rândul elevilor și care propun un management eficient al cazurilor de violență și al altor situații corelate contextual formelor de violență verbală, fizică și psihologică-bullying, au fost propuse de școlile din Cluj în cadrul celei de a II-a ediții a Programului național „Împreună prindem curaj”, o inițiativă a Ministerului Educației.

Unitățile școlare clujene au propus activități educaționale adecvate nevoilor preșcolarilor și elevilor. Astfel, vor fi organizate pentru copii teatru forum, concursuri tematice, campanii de conștientizare și sensibilizare, dar și vizite de studiu și întâlniri tematice.

Vor fi organizate și activități de formare pentru cadrele didactice privind managementul și rezolvarea conflictelor, activități de învățare între egali și de creștere a coeziunii claselor, grupuri de sprijin pentru elevii implicați în situații de violență, dar și ateliere cu părinții, potrivit reprezentanților Inpectoratului Școlar Cluj.

Șefa IȘJ Cluj: ”Violența în mediul școlar are consecințe multiple și profunde”

Cele 20 unități de învățământ preuniversitar din județul Cluj, ale căror proiecte educaționale au fost declarate câștigătoare de către comisia de evaluare constituită la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj vor beneficia de o finanțare în valoare totală de 95.000 de lei.

„Ținând cont de faptul că violența în mediul școlar are consecințe multiple și profunde, în ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională a elevilor, dar și performanțele școlare ale acestora, proiectele propuse de unitățile de învățământ preuniversitar clujene încurajează intensificarea colaborării între instituții cu competențe privind reducerea comportamentelor indezirabile în rândul elevilor, cooptarea părinților în activitățile educative extrașcolare și creșterea siguranței și a securității în mediul școlar, știut fiind faptul că un climat sigur, primitor și de susținere în mediul școlar se realizează cu participarea tuturor actorilor implicați în procesul de educație”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Școlile și grădinițele care vor implementa astfel de programe

Unitățile de învățământ preuniversitar din județul Cluj care vor implementa proiecte de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar, în perioada decembrie 2024 – mai 2025:

• Centrul Școlar pentru Educație Inclusivă „Miron Ionescu” Cluj-Napoca;
• Școala Gimnazială „Avram Iancu” Câmpia Turzii;
• Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Câmpia Turzii;
• Școala Gimnazială Geaca, com. Geaca;
• Liceul Tehnologic de Transporturi „Transilivania” Cluj-Napoca;
• Școala Gimnazială „Ioan Opriș” Turda;
• Școala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca;
• Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin;
• Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Licurici” Cluj-Napoca;
• Liceul Teoretic „Dumitru Tăuțan” Florești;
• Școala Gimnazială Specială Huedin;
• Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca;
• Școala Profesională Poiana Turda;
• Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Prichindeii Veseli” Huedin;
• Grădinița „Magic Land One” Cluj-Napoca;
• Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca;
• Școala Profesională Răscruci.

Foto: pixabay.com

A doua ediție a Forumului de Securitate Cibernetică a fost organizat de Distribuție Energie Electrică Romania – DEER, cel mai important operator național de distribuție a energiei electrice. Forumul a reunit peste 300 de participanți și s-a desfășurat timp e două zile la Cluj, unde s-au reunit cei mai importanți actori din Energie și Tehnologia Informației.

Dezbaterile Forumului au scos în evidență provocările din domeniu și faptul că securitatea cibernetică a devenit o prioritate pentru companii și instituții în era digitală și, mai ales, pentru societățile din sectoarele strategice, precum este cel energetic.

Cei mai importanți actori din Energie și Tehnologia Informației, reuniți la Cluj: Securitatea cibernetică este o necesitate

Reprezentanți ai unor instituții importante naționale și internaționale – Guvern, Parlament, ANRE, ministere, reprezentanți ai unor companii locale și multinaționale, specialiști, analiști, reprezentanți ai universităților și asociațiilor de profil, jurnaliști au participat activ la un eveniment de anvergură, cu o tematică de actualitate și maxim interes.

Subiecte vitale pentru viitorul energiei românești

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis audienței, printr-un mesaj video: “Sunt în drum spre Baku, unde am onoarea să reprezint România în drumul lumii întregi către o tranziție energetică sigură, competitivă și verde (n.r. – COP29).

Este deja o tradiție să fiți la Cluj, la Forumul de Securitate Cibernetică, un subiect vital pentru viitorul energiei românești. Vreau să felicit de la bun început echipa DEER și pe doamna director general Mihaela Suciu.

Sunteți nu doar gazde excepționale, dar sunteți vizionari, care ați decis să puneți acest subiect al securității energetice pe masa decidenților și pe masa opiniei publice și a societății civile, ca o temă de dezbatere”.

Ministerul Energiei și-a asumat crearea primului Centru Sectorial de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – acest CRISCE, ”care va include specialiști care vor lucra în ture, oameni foarte bine plătiți și care vor avea ca misiune să apere întreg sectorul energetic românesc de atacurile cibernetice.

Suntem deja în avizare interministerială cu acest proiect de Ordonanță de Urgență și sunt convins că, în perioada imediat următoare, putem să-l adoptăm și să dăm un exemplu și pentru celelalte ministere și pentru celelalte sectoare. Vă rog foarte mult să vă bazați pe noi, să avansăm în continuare și să ne asigurăm că sectorul energetic românesc este unul protejat în fața oricăror amenințări inclusiv cele de securitate cibernetică”, a încheiat Sebastian Burduja.

Securitatea cibernetică trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă

În deschiderea Forumului, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a declarat că securitatea cibernetică nu mai este o chestiune opțională, este deja o necesitate, cu atât mai mult în domeniul energetic.

Pe bună dreptate, a adăugat edilul, cineva avertiza și spunea că, ”din nefericire, suntem doar la câteva click-uri distanță de un dezastru cibernetic, prin asta subliniind că, dacă nu suntem proactivi, dezastrul ne paște și atunci consecințele sunt dramatice”.

”Acest eveniment este un forum de bune practici, pe de o parte, dar și de idei inovatoare pentru ceea ce înseamnă soluțiile pentru viitor. În egală măsură, ceea ce am putut constata eu, este că această chestiune de securitate cibernetică nu mai este doar o competență a IT-iștilor. Securitatea cibernetică, evident, are ca nucleu central componenta de IT, dar ea trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă, concretă și, mai ales, inclusă in faza de concepere a infrastructurilor pe care le creăm.

Dincolo de conștientizare, dincolo de a gândi securitatea cibernetică ca o etapă încă de la început și nu una finală în protecția a ceea ce avem, cred că sunt lucruri care nu le mai putem evita”, a mai spus Emil Boc.

Sistem energetic accesibil pentru toți actorii implicați în siguranța energetică

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin reglementările pe care le face, ține cont de siguranța cibernetică a sistemului energetic din România, iar dialogul cu operatorii este unul deschis și va fi în continuare, a afirmat Mircea Man, vicepreședinte ANRE.

“Sigur că nu s-a pus niciodată problema ca Autoritatea să nu aibă o deschidere totală spre argumentele aduse de operatori pentru securitatea sistemului energetic, pentru că obiectivul ANRE este de a crea un sistem energetic solid, un sistem energetic accesibil pentru toți actorii implicați în siguranța energetică. Și sigur că punem pe primul plan și posibilitatea ca cei care sunt beneficiari să poată să plătească în final și prețurile să fie accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali”, a declarat Mircea Man.

De unde vin banii pentru securitatea cibernetică?

Sandor Bende, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a precizat că nu putem să așteptăm să vină banii de la UE.

”Totul are costuri! Dacă ANRE recunoaște aceste costuri, se vor reflecta în prețurile plătite de cetățeni. Va trebui găsit un echilibru. Vor fi costuri mai mari în rețele sau în securitate cibernetică? Experții ANRE vor trebui să gândească o soluție, astfel încât să ținem prețul la un nivel corect, echitabil, pe care cetățenii să le suporte și companiile să nu intre în faliment”, a mai spus Șandor Bende.

Preşedintele Comisiei pentru Energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal, a transmis în discursul său că deocamdată, ANRE nu recunoaşte costurile cu investiţiile pentru securitate cibernetică, care este unul ridicat.

”Să nu avem pretenţia de la companii, care sunt orientate spre profit, pentru că, până la urmă, sunt companii economice, aşa, de dragul securităţii cibernetice, să investească în securitatea cibernetică”, a punctat Antal.

”Aici are un rol extrem de important ANRE, pentru că şi distribuţiile, dacă încep să facă masiv investiţii în securitatea cibernetică, din punct de vedere al funcţionării lor ca şi companii, şi sunt într-o piaţă reglementată, fiecare eurocent, bănuţ ce pun acolo, trebuie să fie recunoscut de ANRE”, a spus acesta.

Impactul unui atac cibernetic poate fi devastator

În deschiderea celei de-a doua zile de dezbateri, Ovidiu Cîmpean, Secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a recomandat ca investițiile în energie regenerabilă și rețele inteligente pentru o reziliență cibernetică de impact în regiune, să se realizeze în energia regenerabilă, parteneriatele public-private și dezvoltarea economiei, care pot contribui la creșterea securității cibernetice în energie. Iar finanțarea nerambursabilă contribuie semnificativ la securitatea și creșterea eficienței energetice.

“Într-o lume în care infrastructurile critice devin ținte pentru atacuri cibernetice, protejarea acestora este nu doar o obligație legală, ci și o responsabilitate față de comunitățile și economiile pe care le deservim.

Securitatea cibernetică este un subiect care ne privește pe toți, iar, în sectorul energetic, impactul unui atac cibernetic poate fi devastator. De aceea, este esențial să fim cu un pas înaintea provocărilor și să ne întărim capacitatea de a răspunde eficient la amenințări”, a declarat și Alexandru Chiriță, CEO Electrica, apreciind că, spre deosebire de anul trecut, s-au făcut progrese: “Anul trecut eram la nivel de discuții; anul acesta suntem într-un pas intermediar, de implementare efectivă a acestor procese”, a conchis CEO Electrica.

Mihaela Rodica Suciu, Director General DEER a susținut în discursul său că realitatea ne arată că trebuie să fim pregătiți în permanență, pentru eventualitatea unor atacuri cibernetice, să avem pe masă soluții inovatoare și exemple de bune practici, care să conducă la o securitate, respectiv sănătate cibernetică a business-ului nostru.

Prin organizarea acestui forum, DEER a lansat invitația la o abordare și acțiune proactivă în materie de securitate cibernetică, la un demers și un efort comun al companiilor din domeniul energetic pentru asigurarea securității infrastructurii și a sistemelor informatice.

E nevoie de investiții în domeniu

Potrivit Comisiei Europene, sunt necesare investiții în rețele de 584 de miliarde de euro, din care 75% trebuie să meargă în digitalizare și în prevenția atacurilor cibernetice. Dacă 75% investim în digitalizare și protecție, restul de 25% nu ne ajunge pentru rețele. Așa că acționarii trebuie să se gândească bine și să ne ajute să investim mai mult. Este nevoie de o gândire pe termen mediu și lung, pentru că, într-adevăr, presiunea pe utilizatorul final, care se manifestă prin tarife, la un moment va fi foarte mare, este de părere Mihaela Rodica Suciu.

”Trebuie să găsim soluții și aici vreau să mă refer la soluțiile pe care le-am găsit noi, echipa DEER: accesarea de bani europeni. Pe Fondul pentru Modernizare am depășit cifra critică de trei miliarde de lei. Mai avem încă proiecte de vreo două miliarde, dar avem nevoie de fonduri, avem nevoie să se suplimenteze Fondul pentru Modernizare, ca să nu creăm presiune mare pe tarifele de distribuție. Așadar, investițiile majore trebuie făcute în rețele și investiția din rețele trebuie să se dubleze în investiție în digitalizare și protecție”, a declarat Suciu.

Mai multe şanse trebuie să fie acordate femeilor specializate în ştiinţe tehnice în sectorul energetic

Cum arată leadership-ul feminin al viitorului în IT și cybersecurity, în contextul transformărilor din domeniul energetic, a fost tema unui panel foarte interesant dedicat doamnelor la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.

S-a insistat în discuții pentru mai multe şanse care să fie acordate femeilor specializate în ştiinţe tehnice în sectorul energetic și pe nevoia de specialiști în domeniul cyber security.

Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a concluzionat: “Forumul de Securitate Cibernetică în Energie a fost un prilej excelent pentru a aborda teme esențiale, printre care:

• Rolul angajaților ca primă linie de apărare împotriva amenințărilor cibernetice, prin conștientizare și educare continuă;
• Inteligența artificială ca aliat indispensabil pentru detectarea și prevenirea atacurilor asupra infrastructurilor critice;
• Necesitatea unei colaborări strânse între experții IT și industria energetică, pentru a împărtăși cunoștințe și soluții eficiente;
• Legislația și reglementările – cum putem susține un cadru mai puternic, adaptat provocărilor actuale”.

La finalul Forumului, Mihaela Rodica Suciu a precizat: “Succesul celor două ediții ne determină să continuăm să organizăm acest eveniment necesar, în care noi, echipa DEER, credem și pe care mizăm pentru a crește gradul de conștientizare privind securitatea cibernetică, în special în domeniul energetic. Așadar, adresăm deja invitația pentru a treia ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, care va avea loc tot la Cluj-Napoca, în luna noiembrie 2025”, a închiat directorul feneral DEER.

Mai multe detalii puteți găsi AICI.

Candidatul PSD la Președinția României, Marcel Ciolacu, pregătește un set de măsuri pentru transformarea țării astfel încât să devină un actor important la nivel european și un hub regional de Cercetare și Inovare prin punerea în valoare a cercetării, inovării și dezvoltarea competențelor avansate.

Astfel, potrivit candidatului social-democrat la prezidențiale, dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică presupune alocarea a 400 de milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate.

”România va deveni un hub regional de Cercetare și Inovare. Ne propunem dezvoltarea unei Agenții de Inovare care să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii.

De asemenea, urmărim finanțarea de programe de accelerare și incubare pentru companiile care vor să aplice la acceleratorul NATO – DIANA”, a precizat Marcel Ciolacu.

Candidatul PSD a explicat că o altă măsură vizează marile companii, care vor fi stimulate să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilități fiscale: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.

Cercetare de vârf

”Programul Cercetare de Vârf în Domenii Strategice prevede alocarea a 600 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru cercetarea în domeniile strategice privind inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserelor, plasmei și radiației, tratamentul cancerului, a bolilor cardiovasculare și a altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, tranziția verde și digitală sau genomică.

Totodată, se susține proiectul strategic ELI-N, dar și a programelor HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii, Platforma Națională de Tehnologii și Semiconductori, DANUBIUS-RI, ALFRED și HUB Român de Inteligență Artificială”, a explicat Marcel Ciolacu.

Acesta s-a arătat impresionat de Institutul de Inteligență Artificială, primul din România, care este construit de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), al cărui șantier l-a vizitat recent.

CMF 31240010