ACTUALITATE
OPINIE. Ioan Lumperdean: Crăciunul cu și fără consumerism. O istorie a marii sărbători
Reținere și/sau cumpătăre la cumpărături?
Imaginile și știrile de sărbători (de iarnă sau primăvară), dintr-un trecut nu prea îndepărtat, ne transmiteau mesaje despre febra și marea „îmbulzeală” a cumpărăturilor. Oamenii de pe toate continentele se preocupau să aibă „ceva pe mese”. Ceva mai mult sau ceva mai puțin, după posibilități pecuniare, opțiuni și tradiții religioase, etnice, culturale, sociale, comportamentale etc.
Anul acesta, 2020, astfel de preocupări nu au lipsit. Poate că sunt mai restrânse și mai puțin vizibile din motive pandemice, restricționări instituționale, deschideri și multiplicări online. Sărbătorile și ritualele au apărut odată cu oamenii. Aceștia le-au gândit și regândit, le-au identizat și dezvoltat de la o generație la alta, după cum le-au și abandonat sau transformat în funcție de anotimpuri, credințe, mesaje religioase și politice, opțiuni culinare, pelerinaje și ceremonii publice sau private etc.
În tradiția creștină există numeroase sărbători. Crăciunul și Paștele sunt cele mai importante, prin semnificația lor religioasă și poziționarea lor calendaristică. O introspecție în istoria acestora, a atitudinilor și comportamentelor umane a generat și generează numeroase întrebări și dileme.
Dilemele Crăciunului
În fiecare an la 25 Decembrie majoritatea creștinilor sărbătoresc naşterea lui Isus Hristos. Sărbătoarea a fost și este numită Crăciun, denumire care vine, după unii de la latinescul calatio, prin care se înțelegea convocarea oamenilor, de către preoți, la începutul fiecărei luni, în scopul anunțării calendarului sărbătorilor din luna respectivă. Interpretarea pare a fi plauzibilă, în condițiile de atunci, când mijloacele de comunicare erau extrem de rudimentare și modeste.
Există și opinia că termenul Crăciun derivă „din lat. creatio-onis (din acuzativul singular creationem), cu sensul de «copil» ca în sardul criathone sau în spaniolul criazion. Se poate face asociere și cu italianul creatura (copil).
La început, cuvântul Crăciun trebuie să fi însemnat Pruncul Isus, fapt care explică și folosirea sa ca nume de botez și de familie. Crăciun provenit din creationem este prin urmare normal din punct de vedere fonetic și logic, dacă se pornește de la semnificația de «copil»” (Ioan Aurel Pop). Inevitabil, cuvântul Crăciun ne conduce spre ideea de naștere, facere, zidire. De aici au apărut și expresiile: Chrisstouyenna similar în limba greacă cu Hristúyena, Christmas în engleză, Kerstmis în olandeză, Weihnachten în germană.
De la cuvintele de origine galică noio (nou) și hel (soare), cuvinte care existau și în alte limbi indo-europene, au derivat expresiile de mai târziu: Natale în italiană, Natal în portugheză, Navidad în spaniolă și Noel în în franceză.
Data de 25 Decembrie s-a stabilit după aproape patru secole de la Nașterea lui Isus, după multe căutări și dezbateri, în reuniuni organizate (concilii, adunări bisericești, comunități) sau spontane ale clerului, oficialilor și chiar ale oamenilor de rând. S-au emis multe păreri și au fost invocate multe fapte din istoria păgână sau creștină. Nu au lipsit miturile, revelațiile, epifaniile.
În unele surse se afirmă că luna decembrie a fost aleasă în funcție de sărbătoarea păgână a saturnaliilor romane, de la zeul Saturn. În cea de zecea lună (de aici cuvântul decembrie, pentru că Anul Nou începea la romani la 1 Martie) se sărbătoreau în Imperiul Roman zilele lui Saturn, între 17 și 24 decembrie. Erau manifestări prin care se aduceau omagii și ofrande zeului protector al agriculturii și semănăturilor. Ideile de (re)naștere a naturii, de fertilitate, prosperitate și împlinire erau considerate purtătoare de libertate așa cum și atât cât se putea înțelege prin aceasta la acea vreme.
Într-o societate ierarhizată, astfel de opțiuni nu puteau fi acceptate de cei aflați în vârfurile acesteia. Saturnaliile au fost interzise, dar ofertele lor s-au transmis peste timp și au fost preluate de alte culte păgâne, iar mai apoi de către creștinism. Până la urmă s-a ajuns la ideea că ziua de 25 Decembrie este cea mai potrivită pentru Nașterea Domnului, deși evangheliile nu o indică. Însă unii învățători bisericești sunt de părere că 6 ianuarie ar fi mai apropiată de adevăr.
Opțiunea pentru aceste date s-ar fi făcut și datorită existenței în acest interval a unor sărbători păgâne care trebuiau secundariate, concurate și în final eliminate de creștinism.
Pentru marcarea Crăciunului au existat și opțiuni, care astăzi ni se par ciudate, cum ar fi plasarea zilei Nașterii Domnului primăvara. Probabil în ideea de noutate și prosperitate. Un rol important în opțiunea pentru data de 25 Decembrie l-a jucat Edictul de la Milano (313 d.Hr.) al împăratului Constantin cel Mare (306-337) prin care s-a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și se recunoștea oficial libertatea ritualurilor creștine. Edictul împăratului Teudosiu cel Mare (379-395) din anul 381 d.Hr. a consolidat poziția creștinismului prin impunerea acestuia ca religie oficială în Imperiul Roman.
Data de 24 Decembrie a rămas definitiv în calendarele creștine, chiar dacă după apariția calendarului gregorian, în 1582 (mult mai apropiat de cel astronomic), a apărut o diferență de 10 zile, ajunsă astăzi la 13 zile. Nu toate bisericile creștine au adoptat corecția gregoriană, ceea ce a condus la sărbătorirea celor mai mari sărbători ale creștinilor la date diferite.
Simbolistica Crăciunului
Multă vreme Crăciunul însemna evlavie, recunoștință, venerație, pietate, iubire pentru oameni. Nu erau excluse, deși aveau o pondere redusă, preocupările culinare și bahice. Evenimentele erau însoțite de simbolistica plantelor, a sacrificării animalelor, a reuniunilor familiale și petrecerilor. Multe din acestea vin din mitologia orientală, egipteană, greco-romană și scandinavă. De exemplu în timpul saturnaliile casele erau împodobite cu ramuri și frunze. În noptea cea mai lungă din an (solostițiul de iarnă) se sacrifica în cinstea zeului oriental Mihtras un bou. Dacii erau și ei adepții scarificilor animalelor ca orfande aduse zeilor. Porcul era tăiat, tot în luna decembrie, pentru a învinge forțele întunericului, a nopții și triumful luminii. Relația dintre subteran/întuneric și ceresc/solar era întruchipată în zeii Zamolxis și Gebeleizis.
Grecii și romanii aduceau și ei ofrnade zeilor într-o simbolistică a profanului și sacrului, a combinării ritualului cu sacrificiul și utilul gastronomic.
Creștinismul a preluat astfel de obiceiuri, cel mai cunoscut fiind cel, din 20 decembrie, de Ignat, de la Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu.
Multiplicarea simbolisticii
Din antchitate până în epoca modernă oamenii au dezoltat și multiplicat simbolostica sărbătoririri Crăciunului. Un simbol, astăzi aproape nelipsit de Crăciun, este bradul. Se pare că popoarele nordice au venit cu această noutate prin ridicarea unui brad în fața (curtea) caselor, iar mai apoi a bisericilor și chiar în interiorul acestora. Din părțile nordice, bradul de Crăciun a „coborât” în Germania, Franța, Anglia, de unde s-a răspândit în înteaga Europă și apoi în „țările de peste mări”. Un rol important în această „mișcare” l-au avut doi prinți germani: prințesa Helene de Mecklenburg și prințul Albert de Saxa-Coburg. Se spune că prințesa a adus acest obicei în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. În anii următori bradul de Crăciun a devenit aproape nelipsit din casele celor „cu dare de mână”, dar și din casele unor oameni mai modești.
Un rol în răspândirea obiceiului l-au avut ințiativelor imperiale din timpul lui Napolon al III-lea. Împrăteasa Eugénie a avut un rol important în acest sens. Cu descendență spaniolă și educație franceză și britanică (a studiat un an la şcoala catolică Sacré Cœur precum și la o şcoală din Anglia, de lângă Bristol și a călătorit în India) împrăteasa Eugénie a cunoscut foarte bine obiceiurile sărbătorilor de Crăciun. Franța a trecut printr-o modernizre rapidă. Dezvoltarea și urbanizarea Parisului și al altor localități au crescut pretențile mondene ale francezilor. Ceremoniile specifice împodobirii bradului și decorarea locuințelor au intrat în cotidianul elitelor, dar și al unor oameni de rând dornici să se afirme în spațiul social și festiv. Un rol imporatnt în promovarea unor astfel de activități l-au avut afișele și revistele ilustrate care se editau în acea vreme în Franța.
În Marea Britanie prințul Albert după ce a devenit soțul reginei Victoria a inițiat obiceiul împodobii bradului la castelul Windstor. A surprins-o pe regină cu acest demeres german și a reușit să tezească intersul arsistocraților din insulele britanice începând cu jumătatea secolului al XIX-lea.
În Statele Unite obiceiul bradului de Crăciun este de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar la Casa Albă s-a statornicit în 1840. Soția președintelui, se ocupa cu acestă activitate. La final de mandat, actuala prima doamnă s-a implicat în decorarea Casei Albe și a bradului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea bradul de Crăciun, învăluit în mirajul său, a ajuns în multe teritorii/țări din Imperiul Britanic precum și în Europa răsăritană și Rusia. În spațiul românesc bradul de Crăciun a pătruns în secolul al XIX-lea prin filiera germană, austriacă, rusească și franțuzească. Sașii traslivani au copiat obiceiul german și l-au transmis mai departe, în timp ce intelectualii din Principatele și apoi din România reîntorși acasă, după studiile în Occident, au optat pentru ridicarea și împodoirea bradului de Crăciun.Printre aceștia a fost și Mihail Kogălniceanu, care a trezit spaiama concitadinilor ieșeni, atunci când aceștia au identificat mai multe lumânări care ardeau la ferstrele sale. S-a crezut că este vorba de un deces sau ritual funebru. Până la urmă lucrurile s-au lămurit cu ajutorul servitorilor și a mesajelor transmise din om în om, iar apoi cosemnate și în presă.
Moș Crăciun: toți îmi spun că ești darnic și ești bun
Uneori, simbolitica era susținută de alte elemente specifice Nașteri lui Isus: steaua magică, ieslea, animalele, darurile (aur, smirnă, tămâie) aduse Pruncului de cei Trei Crai de la Răsărit. Se pare că de la obiceiul dărniciei acestora s-a ajuns la darurilor aduse de Moș Crăciun sau așezate sub brad.
Incertitudine și mister este și în ceea ce privește originea lui Moș Crăciun. Etnografii, socio-folcloriști și antropologii opinează că ar exista o legătură magică între Moș Nicolae și Moș Crăciun. Primul a fost miticul și legendarul bătrânel care aduce daruri (cu precădere dulciuri) copiilor în ziua de 6 decembrie.
În secolul al XIX-lea, Moș Nicolae, stilizat, fără mitră și toiag, a fost asimilat cu imaginea lui Moș Crăciun. Pentru că el venea de departe i s-au adăugat, treptat, sania cu reni, sacul cu daruri. Fiind Moș, a trebuit să aibă plete și barbă albă (precum omătul) și un costum protector, care să-l ferească de gerurile nordice ale Laponiei (unde se spune că este țara sa de origine), dar și de gerurile decembriste care existau înainte de încălzirea climatică din ultimile decenii.
Fiind în „prelungirea” lui Moș Nicolae, Moș Crăciun apare în fresce și reproduceri încă din secolul al XII-lea, însă imaginea de astăzi s-a impus datorită mesajelor publicitare ale firmei Coca Cola. Lansată pe piață la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, băutura trebuia promovată prin toate mijloacele comunicative. În 1931, într-o perioadă de puternică activitate publicitară, apare celebra reclamă a lui Moș Crăciun, care a traversat timpul până în zilele noastre.
Se știe cine a avut ideea, Archie Lee director de imagine și marketing la Coca Cola, se știe cine a elaborat conceptul publicitar, graficianul Haddon Sundblom, din Michigan, și se știe că acesta a plecat de la poemul din 1823 lui Clark Moore, A Visit From St. Nicholas. Teolog și scriitor, cu o admirație pentru Sfântul Nicolae, a publicat, în 1823, poezia care a fost multiplicată prin ziarele, revistele, afișele și cărțile poștale/felicitările de Crăciun. Ușor, ușor textul a fost însoțit de imagini și gravuri.
Însă textul din 1823 și imaginile de mai târziu trebuiau puse în concordanță cu provocările consumeriste din 1931. A fost găsită persoana potrivită, pensionarul Lou Prentiss, fost agent de vânzări și prieten cu graficianul. Reclama a apărut în The Saturday Evening Post, apoi în Ladies Home Journal, The New Yorker, National Geographic și a fost preluată de afișele din magazine, de panourile stradale, de postere, calendare, vederi, și chiar jucării destinate copiilor. Noua imagine, în roșu aprins precum Coca-Cola, a Moșului Crăciun „însetat”, a străbătut întreaga Americă și apoi Lumea.
Cosumerismul dă tonul
După Primul Război Mondial (1914-1918), omenirea se resetează, iar Statele Unite sunt în prima linie a dezvoltării economice. Piaţa americană a devenit, astfel, deosebit de dinamică, contribuind la o creştere substanţială a numărului de locuri de muncă şi a producţiei, la declanşarea unui fenomen nou în istoria economiei: consumul de masă.
Noua politică economică a fost suţinută printr-o producţie standardizată, tipizată şi diversificată în domeniul bunurilor de larg consum (automobile, radiouri, maşini de gătit, aspiratoare, refrigeratoare etc.), prin produse de calitate la preţuri promoţionale şi accesibile (de cele mai multe ori plătibile pe credit sau în rate); prin declanşarea unor acţiuni de formare, în conştiinţa oamenilor, a culturii consumeriste, susţinute de o publicitate agresivă, realizată prin intermediul radioului, filmului, presei, pliantelor, reclamelor luminoase.
Această presiune puternică a reclamelor comerciale din anii ’20 a fost numită, în istoria economiei americane, anii spălării creierului, iar esenţa acestei activităţi publicitare era exprimată prin cuvintele: „Nu lăsa pe mâine ceea ce poți consuma azi”!!!
Oferta era atât de generoasă şi de diversificată încât oamenii erau îndemnaţi permanent să cumpere, să consume, să utilizeze creditele sau ratele, să participe la acest uriaş şi parcă nesfârşit joc economic care pe de-o parte începe, iar pe de altă parte se sfârşeşte pentru a reîncepe.
Consumul era regatul, iar consumatorul era regele. Nu e de mirare că în presa acelor anii se afirma: „principala îndatorire a americanilor, dacă vor să-şi servească ţara, nu este aceea de cetăţean, ci de consumator. Cumpărarea şi folosirea noilor produse este o necesitate”.
Inevitabil, sărbătoarea Crăciunului s-a marketizat, începând cu bradul și moșul și continuând cu decorurile stradale și ambientale, cu jucăriile și darurile crăciuniste. Poate că era și o compensare psihică după Marele Război care a măcinat oameni și bunuri. Însă Statele Unite au fost mai puțin implicate în marea vâltoare belică. Mesajul a fost transmis spre alte teritorii, iar americanizarea s-a făcut și pe această cale.
Astăzi, Moș Crăciun este concurat de crăciuniţe tinere și atrăgătoare, de muzică ritmată și uriașa ofertă consumersită, care pun în umbră simbolistica Crăciunului de altă dată. Frenezia consumului rămâne, cu toate încercările de revenire la marile tradiții creștine!!!
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.
Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.
Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Colțan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.
Primii pași
”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.
Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.
Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.
Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.
Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.
Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.
Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.
”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.
Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum
Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.
”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.
Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.
Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.
Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.
”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.
Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.
Al patrulea membru al echipei
Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.
”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.
Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.
El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.
Împreună, oficial din aprilie 2017
Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.
”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.
Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.
Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.
”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.
Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.
Repertoriul, ales prin consens
Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonete, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.
”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.
E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.
Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..
În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.
Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.
După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.
Soluția, piesele proprii
”În afară de faptul că ne cunoaștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.
Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.
Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.
Primul concert oficial
La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.
”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.
Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.
Muzică și versuri proprii
După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discururi recunoscute din țară.
”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.
Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.
Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.
Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou
Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.
Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.
”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.
Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.
Ce are special fiecare voce
Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.
Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caracterii diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.
Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.
Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”
Element de șoc
Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”
Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.
Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.
După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.
Planuri de viitor
Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.
”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.
Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.
Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.
N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.
Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.
Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi
Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.
EVENIMENT
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.
Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.
Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Săptămâna 25 – 2 decembrie
Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 2 – 9 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.
Săptămâna 9 – 16 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.