Cunoscutul romancier, dramaturg, traducător și realizator TV clujean Radu Țuculescu a decedat la vârsta de 76 de ani, din cauza unor probleme de sănătate.

Născut pe 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș și crescut la Reghin, Radu Țuculescu a fost nepotul marelui pictor Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. Radu Țuculescu a fost unul din cei mai prestigioși romancieri ai generației sale. A fost distins de-a lungul carierei sale cu numeroase premii la nivel național, iar începând cu 2007 a cunoscut un real succes și în afara granițelor.

A murit cunoscutul romancier și realizator TV clujean Radu Țuculescu. Pe 5 aprilie urma să-și lanseze o nouă carte

Romanele sale au fost traduse, până în prezent, în Germania, Franța, Italia, Austria, Ungaria, Serbia, Cehia, Israel, iar piesele de teatru în cehă, maghiară, italiană, franceză, ebraică, engleză. Din 2008 piesele sale au intrat în repertoriul permanent al teatrului Orfeus din Praga fiind astfel cel mai jucat dramaturg român contemporan în Cehia.

A copilărit în Reghin, acolo unde părinții săi s-au stabilit din 1949 până în prezent. A urmat Școala Germană din Reghin, apoi Liceul de Muzică din Târgu Mureș și Liceul de Muzică din Cluj, după care urmează Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca, secția vioară.

Între 1967 și 1974 conduce Cercul de teatru și pantomimă ”Atelier”, montând piese din autori clasici și contemporani (între altele o dramatizare după Gabriel Garcia Marquez), precum și piese proprii. După 1990 și-a continuat activitatea teatrală, participând și la festivaluri naționale și internaționale (Franța, Italia, Rusia, Maroc, Canada, Ungaria, Germania, Cipru, Olanda, Cehia etc.).

„A debutat cu poezii în revista Steaua”

După terminarea facultății a fost redactor la Radio Cluj (1972-1985), iar după desființarea studioului de radio din ordinul lui Ceaușescu, devine violonist la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca (1985-1989), apoi a fost redactor și realizator la TVR Cluj (între 1990 și 1996, șeful secției muzical-culturale).

A debutat cu poezii în revista Steaua (1966), debutul publicistic având loc în Amfiteatru (1967), cu articolul Despre teatrul studențesc. Colaborează la Viața Studențească, Amfiteatru, Echinox, Napoca Universitară, Vatra, Tribuna (unde susține, din 2003, rubrica permanentă de publicistică ”Ex Abrubto”, transformată, din 2007, în ”Scrisori către președinte”). Povestirile sale au fost traduse în Ungaria, Rusia, Austria, Cehia etc. A realizat filme (reportaje) pentru televiziune în Belgia, Tunisia, Egipt, Spania, Portugalia, Austria etc. A beneficiat de mai multe burse de creație la Paris, Basel, Viena sau Berna.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, membru fondator ASPRO și al Societății Oamenilor de Cultură și Știință Bihor. Numeroase traduceri din literatura elvețiană contemporană de expresie germană și austriacă contemporană. A publicat, până în prezent, peste zece volume de poezie (bilingvă) și cinci volume de proză scurtă la editurile Biblioteca Revistei Familia și Cogito. A publicat de asemenea în reviste literare din Rusia, Ungaria și Elveția. A fost tradus în limbile germană, cehă, maghiară, franceză și italiană.

Pe 5 aprilie 2025 urma să aibă lansar

ea cărții „Povestirile mamei bătrâne. Satul de la marginea lumii”. Aceasta va fi lansată in memoriam pe 12 aprilie, la Târgul de Carte „Gaudeamus”.

Romancierul va fi înmormântat în orașul copilăriei sale, Reghin.

Sursa: Wikipedia

O agenție imobiliară scoate la vânzare o garsonieră situată în Piața Mihai Viteazu din Cluj-Napoca despre care se susține că ar fi o excelentă oportunitate de investiție deși are doar 15 mp.

”Oportunitate de investitie-închiriere, birou, regim hotelier – Airbnb! Va propun spre vânzare o garsoniera, pe strada Tipografiei din Cluj-Napoca- zona Turnul Pompierilor.

Orientarea Sud. Situată la parter. Se vinde mobilata (Ikea) si utilata cu masina de spalat noua LG, frigider nou, cuptor cu microunde. Suprafata garsonierei este de 15mp, are o terasa proprie de 12 mp si o boxa de depozitare de 4 mp.

Posibilitate de parcare in curte sau pe strada (pentru riverani), in locurile special amenajate Este foarte aproape de statiile de autobuz si mai ales de centru”, se arată în anunț.

Garsoniera a fost construită în anul 1977 și are pereți din cărămidă, prețul de vânzare fiind de 79.000 de euro, ceea ce înseamnă un preț de peste 5000 de euro/mp.

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va avea loc marți, 25 martie 2025, de Praznicul Bunei Vestiri, când se împlinesc 19 ani de existență a Mitropoliei Clujului, printr-o slujbă religioasă care va fi oficiată la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Astfel, începând cu ora 9.30, un sobor de 10 ierarhi, format din: IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, IPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, PS Ignatie, Episcopul Hușilor, PS Iustin, Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului, PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, PS Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord,  PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, PS Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și PS Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va săvârşi Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, în prezenţa credincioşilor, a personalităţilor din lumea culturală şi academică, dar şi a reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare din întreaga mitropolie.

21 de ani de Mitropolie la Cluj

La data de 25 martie 2006, la praznicul Bunei Vestiri, avea loc proclamarea solemnă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Evenimentul nașterii noii mitropolii transilvănene este ancorat în viziunea și voința istorică exprimată de Sfântul Andrei Șaguna, de Octavian Goga sau de Patriarhul Miron Cristea.

De asemenea, ziua de 25 martie a devenit, prin actul providențial al reînfiinţării Mitropoliei Clujului, o sărbătoare pentru întreaga Transilvanie, ea marcând momentul întronizării primului mitropolit, Bartolomeu Anania, iar după 5 ani a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei.

Bunavestire sau Blagoveștenia, așa cum i se spune popular acestei sărbători, este celebrată în fiecare an pe 25 martie.


În tradițiile populare românești era considerată aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului și era denumită și „Ziua dezlegării primăverii”, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Obiceiuri de Bunavestire în satele clujene

Bunavestire era denumită și „Ziua dezlegării primăverii” în satul tradițional deoarece de acum înmuguresc pomii, încolțește iarba, se întorc rândunelele, iar cucul începe să cânte.

“În toate satele din Transilvania era îndătinat ca în zorii zilei să se afume ‘cu pozdării’ de cânepă și cu tămâie toată gospodăria, dar și livezile, pentru a fi alungate toate bolile și toate relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau obrazul cu ‘apă de omăt’ sau cu lapte, pentru a fi frumoase ‘la trup și la cuget’”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

“Zgomotul” care alungă tot răul

La purificarea cu apă și foc se adăuga și zgomotul care era produs de scuturarea tălăngilor și a lanțurilor, imitând tunetul și alungând tot ce era rău. O relatare despre un astfel de obicei se păstrează în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, arată Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

„Pe Valea Arieșului, la Bunavestire, băiatul ori junele ia lanțul de la car, îl trage după el și astfel înconjoară casa de trei ori, spunând: «Fugiți șerpi, fugiți broaște, că vă ajung blagodatele și vă rupe spatele»”. Aceasta este o informație transmisă în anul 1927 de preotul Grigoriu Crăciunaș din satul Buru, județul Cluj.

Bunavestire, cunoscută și ca “Ziua Cucului”

Această zi, arată specialiștii clujeni, mai era numită și „Ziua Cucului”. Cei care-l auzeau cântând pentru prima dată se bucurau ca de o „bunăvestire” a norocului, a prosperității și a sănătății, pentru tot anul.

Foto: CJCPCT/ Bunavestire, scenă din pictura murală a bisericii de lemn din Aghireșu, monument istoric ridicat în 1780. Ansamblul de pictură datează de la finalul secolului al XVIII-lea și este atribuit de unii cercetători pictorului preot Broina Urs.