SC Moldovan Carmangerie SRL vrea să construiască la Cluj-Napoca, începând de anul viitor, ”o fabrică de mâncare” de 20 de milioane de euro, finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene.

CEO Moldovan Carmangerie, Cosmin Moldovan, a anunțat, miercuri, că noua fabrică va veni funcțională într-o perioadă de 3 ani.

”Moldovan Carmangerie a câștigat un proiect cu fonduri europene de 20 de milioane de euro pentru construirea unei fabrici de mâncare, începând de anul viitor. Este un proiect îndrăzneț care se va concentra pe producția de mâncare gata ambalată, pentru retail, restaurante și cantine, la nivel județului Cluj și nu numai.

Vom pregătit supe, ciorbe, sosuri, garnituri, produse din carne.

Ideea este că trebuie să ne adaptăm, deoarece piața, obiceiurile de consum se schimbă, nu mai vine lumea cu caserola cu mâncare de acasă, ci își dorește mâncare gătită, iar noi devenim furnizorii propriilor noastre cantine”, a spus Moldovan.

Potrivit acestuia, mâncarea gătită în viitoarea fabrică se va baza pe produse cu trasabilitate și de calitate.

Cifră de afaceri de 112 milioane de lei

Potrivit termene.ro, Moldovan Carmangerie, înființată în satul Sânnicoară, comuna Apahida, 1994, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 112,6 milioane de șei și un profit de 206.662 lei.

Firma are peste 320 de angajați.

Primarul Emil Boc s-a filmat în Piața Unirii din Cluj-Napoca, înarmat cu mănuși, unde a început să strângă chiștoacele aruncate de trecători la rădăcina copacilor.

Edilul a transmis un mesaj dojenitor clujenilor care aruncă chiștoace de țigări pe jos, în centrul orașului, amenințându-i cu amenzi între 500 de 1.000 de lei.

„Haideți să facem Clujul și mai curat. Haideți să spunem stop aruncării chiștoacelor de țigări pe stradă. Mă aflu în centrul Clujului, în buricul târgului, kilometrul zero al orașului și nu e normal să avem chiștoace de țigări pe jos și mai ales la rădăcina copacilor. Uitați ce avem aici pe jos.

De data asta, mă pun eu să le ridic, mi-am luat mănușă, curăț chiștoacele de aici de pe jos și le pun să le aruncăm la gunoi. Uite, e plin de chiștoace pe jos, plin de chiștoace în centrul Clujului, dragii mei.

„Nu-i de glumă, venim cu chitanțierul”

No bun, de data asta, am strâns eu chiștoacele de pe jos. Data viitoare, cei care aruncă chiștoace pe jos, amendă între 500 și 1.000 de lei. Nu-i de glumă, venim cu chitanțierul”, a arătat Emil Boc, într-un lip postat pe TikTok.

Primarul i-a luat în vizor și pe polițiștii locali: dacă nu vor identifica și sancționa persoanele care murdăresc domeniul public, vor fi puși ei înșiși să facă curat.

„Dacă nu îi găsesc pe cei care aruncă pe jos, cei care au obligația să îi prindă pe cei care aruncă pe jos, adică colegii mei de la poliția locală, vor face ei curățenie în locul meu. De data asta am făcut eu, de data viitoare, faceți dumneavoastră. Haideți, cu gesturi mici, să facem Clujul curat și mai curat decât este, că nu degeaba avem steagul ăsta al Uniunii Europene, să arătăm că putem fi europeni, un oraș care merită se fie de nota zece, pentru că oamenii sunt de nota 10. Hai să facem curățenie”, a conchis edilul.

Amintim că municipiul Cluj-Napoca este primul din România care a aprobat interzicerea fumatului în spațiile publice precum stațiile de transport în comun, parcurile și bazele sportive. Fumatul în afara spațiilor special amenajate va fi pedepsită prin amendă. Măsura urmează să intre în vigoare de la mijlocul lunii august.

Consiliul Județean Cluj a aprobat miercuri, în cadrul unei ședințe extraordinare, semnarea unui acord de parteneriat inter-regional pentru sprijinirea procesului de reconstrucție a Ucrainei, intitulat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”.

Demersul, inițiat de Agențiile de Dezvoltare Regională Nord-Vest și Nord-Est, are în vedere crearea unei platforme de cooperare între județele din regiunile de dezvoltare care se învecinează cu Ucraina, în contextul războiului cu Federația Rusă. Proiectul presupune colaborarea între Consiliul Județean Cluj și alte 11 județe din regiunile Nord-Vest și Nord-Est: Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Coordonare pentru infrastructură, logistică și know-how

Potrivit documentului adoptat, parteneriatul urmărește:

• Identificarea și dezvoltarea infrastructurii existente și a punctelor strategice de conectare a infrastructurii dintre județele regiunilor Nord-Vest, Nord-Est şi Ucraina,
• Crearea unui cadru comun pentru atragerea investitorilor și a fondurilor internaționale destinate susținerii dezvoltării,
• Constituirea unei rețele de hub-uri logistice integrate inter-regional pentru facilitarea transportului de bunuri și materiale către Ucraina,
• Dezvoltarea de „Solidarity Lanes” care să asigure fluiditatea lanțului de aprovizionare necesar procesului de reconstrucție,
• Sprijinirea colaborării inter-instituționale (regiuni/oblasturi, ONG-uri, UAT-uri, Universități – promovarea unor programe de schimb de experiență),
• Elaborarea unei strategii privind înființarea unui fond regional de investiții dedicat companiilor care doresc să investească în cele două regiuni de dezvoltare, în vederea sprijinirii reconstrucției Ucrainei.

Proiectul a fost adoptat cu 26 de voturi „pentru” și 3 „împotrivă”.

Vicepreședintele CJ Cluj, Vákár István Valentin, a fost mandatat să semneze acordul în numele instituției, în cadrul unei întâlniri oficiale programate pentru joi, 12 iunie, la Sighetu Marmației.

AUR s-a opus proiectului

Deși proiectul nu presupune alocări financiare din partea CJ Cluj, votul a fost precedat de o dezbatere intensă între consilierii județeni. Grupul AUR s-a poziționat vehement împotriva acordului. Consilierul județean Alexandru Curea a declarat că România nu ar trebui să ajute Ucraina, deoarece situația economică a țării noastre ar fi mai proastă decât a țării învecinate.

„Noi, grupul AUR, vom vota împotriva acestui proiect și motivăm: în primul rând, deficitul Ucrainei este mult mai mic decât deficitul României. În al doilea rând, datoria externă a României este mult mai mare decât datoria externă a Ucrainei. Nu înțelegem de ce trebuie măcar un leu să meargă spre întrajutorarea Ucrainei din banii clujenilor, atât timp cât noi avem problemele noastre. Stimați colegi, din punctul nostru de vedere, de poporul ucrainean ne pare rău, dar de români și de clujeni ni se rupe sufletul”, a spus Curea.

CJ Cluj NU alocă fonduri pentru reconstrucția Ucrainei

Datele publice contrazic însă afirmațiile consilierului AUR: în anul 2024, Ucraina a înregistrat un deficit bugetar de 17,7% din PIB, în timp ce România a avut un deficit de 9,3%. Chiar dacă datoria publică a României este, în termeni absoluți, mai mare decât cea a Ucrainei, acest fapt nu înseamnă că România este în dezavantaj. Dimpotrivă, România beneficiază de o poziție stabilă pe piețele internaționale de capital, ceea ce îi permite să se împrumute pentru a-și susține economia.

Radu Rațiu, vicepreședinte CJ Cluj (PNL), a clarificat: „Consiliul Județean nu va plăti niciun leu în baza acestui acord care se vrea a fi semnat mâine, la Sighetu Marmației. Nu contribuim cu niciun leu. Această ședință este importantă, pentru că o reconstrucție a Ucrainei prin Banca Mondială nu se poate face decât prin parteneriate între regiuni învecinate. În al doilea rând, prin acest parteneriat o să sprijinim regiunea ucraineană, cu care o să colaborăm doar prin know-how-ul pe care noi l-am obținut prin aderarea noastră la UE. Până la urmă, este vorba de un proiect mai amplu de intrare în preaderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”.

„Ucraina nu o să fie niciodată în Uniunea Europeană”

De asemenea, Vlad Ștețca, tot din partea AUR, este de părere că proiectul creează „un precedent periculos” și că hub-urile dezvoltate în cadrul acestuia ar putea fi folosite pentru trimiterea de armament în Ucraina.

„Pe termen lung, se creează un precedent periculos. Prin aceste hub-uri comerciale pe care vrem să le dezvoltăm se pot transmite către Ucraina mărfuri, nu se specifică ce fel de mărfuri. Eu nu am nimic împotriva ajutorării persoanelor din Ucraina, dar se poate transmite și armament prin aceste hub-uri, alte materiale necesare pentru război. Nu o să fac o lecție de istorie cu întrajutorarea Ucrainei, nu am avut cele mai bune relații politice, sunt chiar curios cine a redactat acest proiect de hotărâre, este un fals cunoscător de geopolitică și aș vrea să îl văd peste doi ani de zile, să vedem dacă lucrurile stau chiar așa cum ne dorim și dacă noi credem cu adevărat că Ucraina va fi vreodată în Uniunea Europeană, vă rog să mă ascultați că nu o să fie niciodată”, a spus acesta.

Proiectul, susținut de USR și PSD

Grupurile PSD și USR au salutat inițiativa și și-au exprimat susținerea pentru proiect, pe care îl consideră benefic pentru antreprenorii români.

Ionuț Florea, USR: „Acest proiect nu este despre bani, ci despre a crea un cadru instituțional, prin care noi, ca regiune, împreună cu regiunea de nord-est, să contribuim cu tot ceea ce am învățat de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Sperăm ca un astfel de acord să arate disponibilitatea noastră de a împărtăși din experiența acumulată până acum și de a ajuta Ucraina, o țară care se află în război, într-o situație dificilă, dar să nu uităm că războaiele se mai și termină și este important să fim aproape, să arătăm că ceea ce am învățat în ultimii 20 de ani nu rămâne doar în mintea noastră, ci poate fi de folos și vecinilor noștri”.

Mediul de afaceri, legături strânse cu Ucraina

Andrei Bradea, PSD: „Mediul de afaceri din care eu provin, avem legături de afaceri strânse cu Ucraina, atât ca materii prime pe care le achiziționăm de acolo, cât și partea de vânzări. Avem clienți importanți în Ucraina și trebuie să stăm la această masă. Categoric, nici noi nu am fi de acord ca, din banii noștri să achităm, dar trebuie să fim la acea masă, acea masă a negocierilor, a discuțiilor, nu trebuie să fim contra, și să vedem punctual cum putem susține această cauză a Ucrainei. Grupul PSD este pentru acest proiect, cu promisiunea de a nu îngreuna mediul de afaceri”.

Florin Stamatian, PNL: „Sunt foarte de acord cu ce au spus colegii mei, dar cred că proiectul are și un alt scop: să fim organizați, să fim pregătiți, să avem căile de transport, să avem hub-uri pentru materiale, în situația în care începe reconstrucția Ucrainei, să nu rămânem la coadă, cum am mai pățit și în alte părți. Partea de nord a țării se pregătește în eventualitatea că se termină războiul și că începe reconstrucția Ucrainei. Ajutăm în măsura în care ajută toate țările din comunitatea europeană”.

Antreprenorii români vor să se implice în reconstrucția Ucrainei

Mihai Iepure, USR: „Mă bucur și eu că avem acest proiect pe ordinea de zi. Chiar vineri am avut o audiență la Gherla, cu un antreprenor local, care exact asta ne cerea, să valorificăm această criză din Ucraina, în momentul în care se va termina războiul, într-o oportunitate, astfel încât antreprenorii români să fie implicați în reconstrucția Ucrainei, și cerea ca autoritățile să creeze acest cadru. Mă bucur că astăzi vom începe demersurile pentru a crea acest cadru”

Prin adoptarea acestui acord, Consiliul Județean Cluj și partenerii regionali fac un pas strategic spre consolidarea rolului României în sprijinirea reconstrucției Ucrainei. Proiectul oferă cadrul instituțional necesar pentru viitoare investiții, schimburi de experiență și inițiative logistice comune.

Noi detalii în cazul pachetului suspect găsit sub mașina deputatului USR Cluj Ciprian Rus: „Am crezut că e ceva otravă”

Noi detalii apar în cazul deputatului USR Cluj Ciprian Rus, care a aflat că sub mașina sa era prins un obiect suspect, după ce a dus-o la un service auto din Florești. Există suspiciunea că ar fi vorba de droguri.

După ce a ajuns la service și a văzut conținutul pachetului, deputatul a anunțat imediat poliția.

Noi detalii în cazul pachetului suspect găsit sub mașina deputatului USR Cluj Ciprian Rus

Deputatul clujean și-a dus mașina în service pentru o revizie, înainte de a pleca în vacanță, după cum a declarat. Șeful service-ului unde a fost dusă mașina confirmă ceea ce a spus Ciprian Rus, și anume că pachetul a fost descoperit în service, iar când a văzut ce este în el, deputatul a anunțat imediat poliția.

„A venit la o revizie de rutină, mai exact să-i schimbăm plăcuțele de frână pe spate. În momentul
în care s-a ridicat mașina pe elevator, pe lonjeronul de pe partea dreaptă am văzut un obiect ciudat. Era în formă de brichetă mai mare, într-o folie neagră, ca un sac menajer, prins cu scoci”, a declarat șeful service-ului auto.

„Am crezut că e otravă de șobolan”

Bărbatul spune că a chemat imediat clientul. I-au spus lui Ciprian Rus că au observat ceva ciudat și l-au întrebat inițial dacă el crede sau știe dacă este de la mașină.

„Noi am crezut inițial că e ceva care ține de GPS, dar am analizat modelul și anul mașinii și ne-am dat seama că nu poate fi asta. Când a venit, clientul a insistat să dăm jos pachetul, să vedem ce e în el. În momentul când am tras folia de pe pachet, am observat că sunt niște cubulețe ciudate. Inițial am crezut că poate e ceva otravă pentru rozătoare, dar nu ne-am dat seama de ce ar fi puse în partea din spate a mașinii”, a mai spus șeful de la service-ul auto.

Angajații au făcut o verificare cu telefonul mobil, și părea a fi drogul numit cristal

Cei de la service au desfăcut pachetul, iar unul dintre angajați a făcut o poză cu Google Lens, iar rezultatul care a apărut online a fost surprinzător.

„Rezultatul a arătat că este posibil să fie vorba de o substanță interzisă, mai exact cu denumirea cristal, dacă bine știu. În momentul acela clientul a sunat la poliție, a venit poliția, a luat pachetul și l-a sigilat ca să-l trimită la probe”, a mai spus bărbatul.

Ciprian Rus a declarat și el marți, pentru Cluj24.ro, că pachetul era de mărimea unui pumn, învelit în celofan transparent, apoi în celofan de culoare neagră, și era prins sub mașină. Acesta a anunțat imediat poliția. Tot ce s-a întâmplat în service este filmat, a mai spus deputatul clujean, care a mai declarat că va depune și plângere penală.