Planul urbanistic zonal pentru proiectul de regenerare urbană de pe platforma industrială Carbochim a fost aprobat joi, 29 august, în ședința consiliului local al municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul a fost votat în urma a peste 2 ore și jumătate de dezbateri la care au luat cuvântul reprezentanți ai societății civile, consilieri locali, reprezentanți ai proiectantului și ai administrației locale.

Mall-ul de la Carbochim, „verde” în consiliul local

În cadrul dezbaterilor, atât lidera grupului consilierilor USR, Alexandra Oană, cât și consilierul PSD Vladimir Mătușan au arătat că nu vor vota pentru acest proiect în forma sa actuală.

Proiectul a trecut cu 17 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 1 neparticipare la vot.

Investiții în lucrări de utilitate publică de 65 milioane de euro

La începutul ședinței, primarul Emil Boc a declarat că proiectul răspunde tuturor exigențelor urbanistice și legale, fiind unul oportun. Proiectul prevede investiții publice în valoare de 65 de milioane de euro, a mai arătat edilul, inclusiv poduri peste Someș, realizarea de sensuri giratorii și sistematizare străzi adiacente.

„De când a intrat în furcile caudine a exigențelor noastre, am acordat toatî atenția acestui proiect, am avut discuții deschise, în care am ascultat părerea cetățenilor, iar experții s-au pronunțat. Astăzi, se va trasa inclusiv oportunitatea dezvoltării acestui proiect.

Pot să vă spun că proiectul respectă toate exigențele de legalitate prevăzute de lege, iar aceasta este o condiție pe care, ca administrație locală, nu o negociem cu nimeni, în niciun proiect, indiferent cum te cheamă.

„Culoarul verde-albastru are asigurată continuitatea”

Totodată, proiectul răspunde exigențelor din planul urbanistic general. Proiectantul a ținut cont de corelarea cu proiectele noastre din zonă. De exemplu, realizarea culoarului verde-albastru, am urmărit ca acest coridor să se poată realiza și sa nu se pună nicio piedică în calea realizării acestuia. Investitorul ne oferă două alternative de traseu pe asigurarea continuității acestui culoar pe terenul său.

Investitorului i s-au aplicat aceleași condiționalități ca oricărui altuia, astfel că va realiza investiții în lucrări de utilitate publică de 65 de milioane de euro, inclusiv două poduri pietonale, sensuri giratorii și sistematizări ale străzilor adiacente”, a declarat edilul, în cadrul ședinței.

Nemulțumiri legate de procentajul spațiilor verzi

Principalele nemulțumiri semnalate de activiștii de mediu, dar și de consilierii care au luat cuvântul, se referă la procentul spațiilor verzi la sol din cadrul proiectului, dar și la studiul de trafic aferent acestei dezvoltări urbane, care din punctul de vedere al cetățenilor este nerealist.

Proiectul propune un procentaj de 30,12% de spații verzi, din care 21% pe sol natural și 9,12% pe sol pe placă de beton, și nu în întregime la sol, așa cum este speculat în PUG.

În cadrul ședinței au luat cuvântul activiști clujeni, inclusiv fostul senator USR Mihai Goțiu, fostul deputat USR Adrian Dohotaru și activiștii Dumitru Cornel Vîlcu, Szakáts István și Simona Varga.

Prioritate pentru transportul alternativ și în comun

Activistul clujean Adrian Dohotaru și-a exprimat scepticismul cu privire la studiul de trafic realizat pentru acest obiectiv, arătând că mall-ul va aduce mii de mașini în traficul din zonă și mai multe emisii de dioxid de carbon.

„Studiul de trafic e fals, el arată că atât traficul, cât și emisiile de CO2 vor scădea, ceea ce nu poate fi adevărat când mall-ul va atrage mii de mașini în zonă. Consider că studiile de trafic trebuie realizate de autoritatea publică și nu trebuie lăsate să fie realizate e investitor”, a arătat acesta.

„Va fi cea mai circulată pistă de biciclete”

Fostul deputat a apreciat că proiectul pentru realizarea coridorului verde de pe malul Someșului poate continua și este prevăzut în acest proeict.

„Mă bucur că s-a decis că se poate face acest coridor verde la Someș, care sunt convins că ar putea deveni cea mai circulată pistă de biciclete din țară. Aș avea însă întrebarea dacă nu se poate face o subtraversare pentru culoarul velo, pentru ca bicicliștii să nu fie nevoiți să stea în traficul din parcare.

De asemenea, propun să scadă numărul parcărilor propuse în proiect, astfel încât să scadă circulația auto și traficul spre acest obiectiv să fie preluat de transportul public în comun”, a mai arătat Dohotaru.

O altă problemă de care s-a declarat preocupat este prețul apartamentelor din ansamblul imobiliar propus a fi realizat aici, estimate, potrivit activistului, la 300.000 de euro.

Un subiect care a strânit reacții în rândul activiștilor a fost acuzația lansată de un alt participant la dezbatere care a întrebat, retoric, cine finanțează inițiativele societății civile. Numele de „Soroș” s-a auzit din mai multe colțuri ale Sălii de Sticlă a primăriei, alături de alte exclamații sarcastice.

Lipsa spațiilor verzi, o problemă de sănătate publică

Fostul senator Mihai Goțiu a ridicat problema sănătății publice, afectată la Cluj din cauza lipsei spațiilor verzi, citând un studiu publicat de Uniunea Europeană în 2022. El a solicitat consilierilor locali să țină cont de impactul proiectului asupra sănătății copiilor și nepoților lor în momentul în care își acordă votul.

„Mi-ar plăcea ca proiectul să fie cel puțin la standardele de urbanism din Viena de acum 100 de ani și să urmărească ca standardul vieții să fie respectat. Un studiu de sănătate publică realizat la nivel european, care citează și orașul Cluj-Napoca, arată că acesta este pe primul loc la indicatorul de mortalitate suplimentară ca efect al lipsei spațiilor verzi. În jur de 100 de persoane își pierd viața în fiecare an din cauza lipsei spațiilor verzi și a copacilor.

Dacă votați pentru viitor, trebuie să luați în considerare că diminuarea cu un singur procent a spațiului verde pe sol natural nu face decât să agraveze situația prezentată anterior”, a arătat acesta.

„Setați un precedent îngrozitor”

La rândul său, activistul clujean Dumitru Vîlcu și-a exprimat îngrijorarea față de nerespectarea procentului minim prevăzut de planul urbanistic general de 30% la sol, de la care se face derogare în cazul actualului proiect, prin suplimentare cu spații verzi pe beton, respectiv plantări deasupra parcărilor subterane, pe sol cu o adâncime de circa 2 metri.

„Am descoperit un concept nou – degenerarea urbanismului. Acesta se vede nu doar la nivelul a ceea ce se petrece în oras, ci și la nivelul deciziilor luate de decidenți.

Regulamentul Local de Urbanism, un fel de Constituție la nivel local, cere 30% spațiu verde pe sol natural. Este specificat pe sol natural ca să nu se petreacă ce e pe cale să se petreacă, plantații pe 2 metri de pamant puși peste parcare. Asta nu se poate numi sol natural.

Proiectul Carbochim propune doar 20 și ceva la sută spațiu verde pe sol natural. Proiectul face derogări de la cel puțin două puncte – cel care prevede procentajele de spațiu verde și spațiu de locuire. (…) Prin acceptarea acestor derogări setați un precedent îngrozitor pentru oraș și pentru România”, a arăta Dumitru Vîlcu.

De asemenea, activistul Szakáts István a readus în discuție studiul de trafic, întrebând specialiștii din cadrul primăriei cât timp le-a luat să analizeze studiul, dacă acesta a fost coroborat cu alte date, dacă a avut observații, respectiv adacă beneficiarului i-a fost solicitat să optimizeze ceva. Viceprimarul Dan Tarcea i-a răspuns reiterând că studiul, realizat de specialiștii Universității Tehnice, a fost analizat în mai multe rânduri și nu conține elemente care să indice ilegalități.