Ioan Bolovan: Francmasoneria acţionează atunci când statul nu poate sau nu vrea. Clujeni premiaţi de MLNR

Un subiect mult discutat în spaţiul pubic şi mai ales pe internet este cel legat de francmasonerie. Un subiect care a adunat multe păreri contra, dar şi pro. Unii o consideră o orgnizaţie ocultă, care ar conduce lumea şi care ar influenţa destinele acesteia, alţii o percep aşa cum este, o organizaţie care îşi propune doar să promoveze binele în lume.

Ioan Bolovan: Francmasoneria acţionează atunci când statul nu poate sau nu vrea

Istoricul clujean Ioan Bolovan, profesor universitar, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române a interacţionat şi a lucrat la multe proiecte derulate împreună cu francmasoni şi cu Marea Lojă Naţională din România (MLNR).

„Ar trebui să încep cu o precizare, ca să nu existe niciun dubiu: eu nu sunt membru al niciunei loje masonice, dar nu sunt nici împotriva acestor organizaţii ale societăţii civile. Deci, nu sunt mebru, dar niciodată n-am avut rezerve în a mă apropia, în a colabora cu oameni, cu instituţii. Şi avem împreună cu domnul Adrian Crivii un proict foarte important pentru istoria şi identitatea noastră – promovarea eroilor din Apuseni, unde Asociaţia Culturală Simion Bărnuţiu s-a implicat masiv, logistic, material, uman, în a crea un site pentru a vedea istoria la ea acasă în această parte importanţă a Ţării Româneşti.

În primăvară am coordonat la Bistriţa, cu Marea Lojă Naţională din România, un proiect foarte important pentru comunitate, de recompensare simbolică în primul rând, dar şi materială a elitelor bistriţene, adică a acelora care fie s-au născut în Bistriţa, fie au realizat în plan ştiinţific, economic, cultural, artistic, civic, democratic în comunitatea locală.

Institutul de Istorie George Bariţiu al Academiei Române, pe care îl conduc de 5 ani, are toată deschiderea în a colabora şi eu personal cu oameni, cu instituţii al Statului Român, cu instituţii ale societăţii civile, pentru că societatea civilă este extrem de importantă, este ceea ce Hegel spunea, în urmă cu mai bine de două secole, că în societate avem trei lucruri care contează: economia, democraţia şi societatea civilă. Ori, asociaţiile francmasonice sunt o parte importantă a societăţii civile, care acţionează atunci când statul fie nu poate, fie nu vrea să rezolve o problemă. De la atâtea şi atâtea proiecte caritabile pe care le cunosc personal, în care asociaţiile francmasonice din Cluj cu care am avut contact, cele din Bistriţa, au rezolvat situaţii la limită, dramatice, pentru care statul nu a găsit soluţii. Să trimită la tratament în străinătate, să găsească alte forme de a întinde o mână acolo unde i se cerea ajutorul cu zeci de mâini disperate.

Apoi, îmi place să cred că împărtăşim aceleaşi valori. Am fost invitat să prezint o conferinţă tot la Bistriţa, dar şi la Cluj, despre patrimoniul cultural-istoric, despre identitatea naţională. Mecanismul democratic care guvernează şi aceasată parte a societăţii civile, care este francmasoneria, are aceleaşi valori, împărtăşesc aceleaşi principii cu care nu pot să nu fiu de acord. Atunci, pentru toţi cei care mai au dubii de afiliere sau de neafiliere a mea, cred că această clarificare este suficient de cuprinzătoare pentru a justifica, pe de o parte, prezenţa mea aici”, a spus prof dr Ioan Bolovan, cu ocazia lansării cărţii „Izso Diamant şi Industria Sârmei Câmpia Turzii Memoriile unui antreprenor francmason (ediţie critică în limba română realizată de Attila Varga şi Adrian Crivii)”, carte apărută la editurile Argouanut/Mega şi care a fost lansată la Festivalul Internaţional de Carte Transilvania (FICT).

Vezi şi:

FOTO. Povestea francmasonului care a ridicat Câmpia Turzii şi metalurgia românească

Ce este francmasoneria

Pentru a înţelege ce este francmasoneria prezentăm şi câteva iedei şi extrase făcute publice de MLNR.

„Francmasoneria este una dintre cele mai vechi societăţi fraternale. Datele de mai jos vor încerca să explice felul în care Francmasoneria este practicată de către MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ DIN ROMÂNIA, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României. (…)
Francmasoneria nu poate fi, de fapt, definită în câteva propoziţii. Cel mai adesea se spune despre Francmasonerie că este un sistem alegoric al moralităţii, ilustrat prin simboluri. Este adevărat, însă, că ea reprezintă mult mai mult. Putem vorbi despre Masonerie ca de un curs despre moralitate, care face apel la alegorie şi simbol, însă, pe lângă această semnificaţie, Masoneria este şi o societate organizată, o instituţie cu reguli clar definite.
(…)

Cultivând în rândul membrilor săi principiile responsabilităţii, moralităţii şi adevărului, Masoneria îi încurajează pe Francmasoni să urmeze şi în viaţa de zi cu zi lecţiile învăţate în timpul ritualurilor alegorice, ritualuri ce au fost prezervate cu grijă de-a lungul secolelor.

(…)

Condiţia esenţială pentru a putea fi primit în Ordin este credinţa în Divinitate – denumită generic Marele Arhitect al Universului – şi în nemurirea sufletului.
De la începuturile sale, Francmasoneria a urmat şi urmează cu consecvenţă cele Trei Mari Principii, respectiv:

IUBIREA FRATERNĂ – fiecare Francmason adevărat va manifesta toleranţă şi respect faţă de opiniile semenilor săi şi se va comporta în orice împrejurare cu bunătate şi înţelegere faţă de orice fiinţă umană.

ÎNTRAJUTORAREA – fiecare Francmason este învăţat să practice această virtute, nu numai pentru membrii familiei sale, ci şi faţă de membrii societăţii în care trăieşte, principiu ce trebuie urmat prin eforturi individuale. Soarta orfanilor, suferinzilor şi a celor vârstnici a constituit din cele mai vechi timpuri o preocupare permanentă a membrilor Ordinului.

ADEVĂRUL – constituie pentru Francmasoni piatra de încercare a instruirii lor, acest principiu trebuind să prevaleze în orice împrejurare s-ar afla.

Francmasonii cred cu tărie că transpunerea în viaţă a acestor trei principii este singura cale de atingere a celor mai înalte standarde comportamentale ale vieţii fiecărei fiinţe umane.

Masoneria nu este o societate secretă, din moment ce fiecare Mare Lojă Regulară este o instituţie constituită legal, recunoscută oficial şi care funcţionează în conformitate cu legislaţia fiecărei ţări în parte.

Francmasoneria este o societate discretă şi nu secretă. Singurele „secrete” cultivate în Ordin sunt cele referitoare la ritualuri şi modurile de recunoaştere între Fraţi, aceste „secrete” fiind mai mult o problemă de tradiţie.

Principiile, simbolurile specifice şi cutumele, alături de scopurile Ordinului, sunt publice, iar dacă unele probleme interne nu sunt date publicităţii, această atitudine se înscrie în normalitatea atitudinii oricărei asociaţii în a-şi trata cu o doză de discreţie chestiunile interne.
Statutul Marii Loji Naționale din România este public, fiind înregistrat la Registrul Național al Persoanelor Juridice Fără Scop Patrimonial, iar Marea Lojă Națională din România este recunoscută de Guvernul României ca Asociație de Utilitate Publică.

Clujeni premiaţi de MLNR

Cel puţin în ultimii ani, MLNR s-a deschis mai puternic spre societate şi are numeroase proiecte publice pe care le derulează.

Unul dintre cele mai cunoscute proiecte este VIITORUL ROMÂNIEI – PROGRAM NATIONAL DE CONFERINTE SI DEZBATERI.
Proiectul se derulează la nivel național prin serii de conferințe susținute de către lectori de notorietate, specialiști incontestabili în domeniile lor de activitate profesională, domenii pe care se suprapun subiectele abordate prin fiecare dintre temele majore ale proiectului.
Gala PREMIILOR M:.L:.N:.R:.

Un alt mare proiect este Gala Premiilor MLNR, derulat împreună cu Academia Română, proiect care îşi propune să promoveze şi să recompenseze spiritul creator, inovator şi inventiv al poporului român în domenii vitale pentru destinul nostru colectiv, dorind totodată să îi încurajeze pe tineri să urmeze această cale, oferindu-le în acest sens repere valorice.

În fiecare an, MLNR, în cadrul unei festivităţi organizate la Ateneul Român, decernează şapte premii a câte 5.000-10.000 de euro fiecare, unor personalităţi reprezentative pentru domeniul respectiv de activitate.

La cele opt ediţii de până acum au fost premiaţi şi clujeni. Printre ei, amintim: Premiul “Carol Davila” pentru Medicină i-a fost acordat prof. dr. Dafin Fior Mureşanu; PREMIUL GRIGORE MOISIL – Acad. EMIL BURZO, care a publicat în anul 2013, ca unic autor, la prestigioasa Editura SPRINGER în cadrul proiectului „Condensed matter. Magnetic properties of non-metallic inorganic compounds based on transition elements”, 2 volume de 307, respectiv 490 pagini, sub titlu “Tectosilicates” LANDOLT-BOERNSTEIN HANDBUCH; PREMIUL CAROL DAVILA PENTRU MEDICINĂ – Laureați: Mircea GRIGORESCU, Alexandru IRIMIE, Mircea BEURAN. Lucrare: “Tratat de Oncologie”; PREMIUL NICOLAE TITULESCU PENTRU DIPLOMAȚIE ȘI POLITOLOGIE – -Prof. Univ. Dr. Vasile PUȘCAȘ Lucrare: “Negocieri pentru parteneriate.

Multe dintre personalităţile lumii şi ale României au fost francmasoni. Amintim câţiva: René Descartes, Isaac Newton, Voltaire, Benjamin Franklin, Johann Wolfgang Goethe, Wolfgang Amadeus Mozart, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Vaida Voevod, Sever Frenţiu, Nicolae Titulescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri.