Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, sărbătorită pe 14 septembrie. Obiceiuri străvechi, tradiții și superstiții

În fiecare an, în data de 14 septembrie creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută și ca Ziua Crucii, este una dintre cele mai vechi sărbători creștine și singura care presupune post aspru și rugăciune. Ea este marcată atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin, la data de 14 septembrie, scrie Alba24.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, sărbătorită pe 14 septembrie

Credincioșii duc la biserică ulcele noi, pline cu miere și lapte, fiecare având un fir roșu legat de toartă și fiind acoperite cu un colac. Aceste ofrande sunt dăruite săracilor, în memoria rudelor trecute în neființă.

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, sporul gospodăriei și bunăstare. Spre deosebire de alte sărbători, Înălțarea Sfintei Cruci este marcată prin post pentru a ne aminti de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota.

Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Semnificația sărbătorii

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

În această zi, se comemorează și viziunea împăratului Constantin, care a văzut pe cer o cruce cu inscripția „Prin acest semn vei învinge”, un moment decisiv în istoria creștinismului.

Superstiții de Ziua Crucii

În calendarul popular, Ziua Crucii marchează sfârșitul verii și începutul toamnei și mai este cunoscută sub denumiri precum Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor.

În această zi, se crede că șerpii și alte reptile se retrag în pământ pentru iernat. De asemenea, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Există și tradiții legate de pomii neroditori, pentru care gospodarii atârnă cruci din busuioc sfințit și tulpini de castraveți, în speranța că aceștia vor începe să rodească.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

Pe 14 septembrie nu se consumă usturoi, nuci, prune sau pepeni, deoarece miezul lor amintește de cruce. Totodată, este recomandat postul negru pentru vindecarea sufletului și trupului. Este o zi în care munca este interzisă, pentru a evita atragerea nenorocirilor.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice. Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși, fiind lăsați pentru păsările cerului, conform tradiției populare. În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.