Boboteaza, ziua în care se sfințesc apele. Ce semnifică și ce tradiții se păstrează

Sărbătorită anual pe 6 ianuarie, Boboteaza, cunoscută și ca Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creștine și marchează finalul sărbătorilor de iarnă în tradiția populară românească.

Boboteaza comemorează botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, un moment cu profundă semnificație religioasă. Potrivit credinței creștine, Mântuitorul nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor, ci pentru a sfinți apele și întreaga creație, deschizând astfel calea renașterii spirituale.

Sfințirea apei și puterea agheasmei

Unul dintre cele mai importante momente ale zilei de Bobotează este slujba de sfințire a apei, când preoții binecuvântează agheasma mare. Aceasta este considerată făcătoare de minuni, iar credincioșii o păstrează în case pentru a-și stropi locuințele, animalele și pomii, cu credința că aduce sănătate, belșug și protecție împotriva răului.

Obiceiuri păstrate din vechime

În multe zone ale țării, Boboteaza este marcată de tradiții impresionante. Un obicei larg răspândit este aruncarea crucii în apă, urmată de întrecerea bărbaților care se aruncă în râu pentru a o recupera. Se spune că cel care aduce crucea la mal va avea noroc și sănătate tot anul. În trecut, acesta era răsplătit chiar de domnitor și se bucura de mare respect în comunitate.

Un alt obicei aparte este „Iordănitul femeilor”, practicat mai ales în nordul țării. Femeile se adunau, petreceau peste noapte, iar dimineața „pedepseau” simbolic bărbații întâlniți pe drum, amenințându-i cu aruncarea în apă. Ritualul avea rol de purificare și de integrare a tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite.

Ursitul, superstițiile și credințele populare

Noaptea de Bobotează este considerată una magică. Fetele nemăritate încearcă să-și afle ursitul punând busuioc sub pernă sau legând un fir roșu de mătase pe deget. Tradiția spune că fetele care alunecă și cad pe gheață în această zi se vor mărita până la sfârșitul anului.

Totodată, în ziua de Bobotează nu se spală rufe, deoarece toate apele sunt considerate sfințite. Certurile și împrumuturile sunt evitate, iar o veche credință populară spune că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre comori ascunse.

Boboteaza, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din 7 ianuarie, marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă. Aceste zile reunesc rugăciunea, tradițiile străvechi și credințele populare, păstrate cu sfințenie din generație în generație, și rămân un simbol al purificării, al speranței și al începutului de drum pentru noul an.