ACTUALITATE
Frica de moarte în faţa coronavirusului. Filosoful Aurel Codoban: „Lumea are o frică negândită, instinctivă de moarte”
Probabil că nu este om în lume care să nu fi auzit de coronavirus. Şi probabil că sunt puţini, tot mai puţini, cei cărora această minusculă existenţă, COVID 19, să nu le fi afectat în vreun fel viaţa. Dar, ne-a schimbat sau o să ne schimbe ameninţarea prin care trece omenirea? Ne-a schimbat sau o să ne schimbe în raport cu ceilalţi? Dar în raport cu noi înşine? Viaţa? Moartea? Filosoful clujean Aurel Codoban ne pune în faţa unei oglinzi. Să ne privim fiecare!
Nu de moarte mi-e frică, ci de lipsa calităţii vieţii
Reporter: Domnule profesor, vă e frică de coronavirus?
Aurel Codoban: Nu, nicidecum! Epidemiile au fost frecvente în istorie, chiar în istoria acestei ţări. Când eram mic am prins o epidemie care era mult mai îngrozitoare, cea de poliomielită, care producea paralizie.
Rep: De moarte vă e frică?
AC: Nu! Mi-e frică mai degrabă de lipsa de calitate a vieţii. Am preluat de la medici asta, mi se pare o idee foarte frumoasă, că viaţa trebuie să aibă o anumită calitate şi că, în absenţa calităţii, viaţa devine discutabilă. Adică, s-o trăieşti, aşa, pur şi simplu, ca o legumă, mi se pare fără sens. Se poate că nu-i cu totul creştin. Dar ca opţiune individuală…
Rep: Din ce vedeţi, percepeţi, din intercaţiunile pe care le aveţi cu oamenii în această perioadă, nouă, oamenilor, ne este frică de moarte acum?
AC: Cred că da. Lumea are o frică negândită de moarte. E o frică mai degrabă instinctivă decât una asumată şi gândită, ca să zic aşa.
Rep: N-o conştientizăm mai mult acum, n-o simţim mai aproape?
AC: Nu, cred că nu… Reacţionăm mai degrabă instinctual. Aşa se instalează de obicei frica de moarte. Şi bănuiesc că aceasta este marea problemă a guvernanţilor din lume în această perioadă, că nu pot controla masele, care pot ajunge la situaţii sau la reacţii nedorite. Probabil că poziţia britanicilor era, medical, mai sustenabilă.
Ştiu că pare ciudat ceea ce spun, dar sunt un om care are peste 70 de ani şi pot spune asta, pentru că mă implică şi pe mine. Cred că o parte dintre oameni sunt relativ imuni la coronavirus. În ce sens: suportă asimptomatic coronavirusul. Cam ciudat asta. Înseamnă că au un gen de imunitate. Altfel, toţi oamenii de pe nava aceea în carantină, din Japonia, s-ar fi îmbolnăvit. Sau toţi oamenii aflaţi într-un avion cu cineva bolnav s-ar fi îmbolnăvit şi ei. Dar nu se întâmplă asta. Sigur că şi transmiterea este problematică. Însă probabil că există un gen de imunitate, eu cred în asta.
Nu toţi oamnii percep această situaţie limită
Rep: Dumnezeu este cu noi?
AC: Sigur, Dumnezeu este întotdeauna cu noi.
Rep: Mi se pare că, în vremurile astea, oamenii se apropie mai mult de ceea ce înseamnă pentru fiecare Dumnezeu, universul, forţa superioară nouă şi, la fel, parcă oamenii se apropie mai mult unii de alţii, comunică mai bine –deşi e bariera aceasta de distanţă fizică-, mai profund.
AC: Viaţa noastră obișnuită este foarte cotidiană. Noi nu realizăm –noi, cei care trăim în lumea aceasta domesticită, occidentală, care suntem ca nişte păsări în coteţ- că numai atunci când apar situaţii limită gândim mai mult decât cu un pas înaintea noastră. Suntem domesticiţi, trăim în ţarcuri ca animalele domesticite, care nu se gândesc că vine lupul. Şi, când vine lupul, sunt puse într-o situaţie limită şi realizează dintr-o dată că perspectiva lor ar fi trebuit să fie mult mai largă.
Asta se întâmplă acum, pe de o parte. Adică, oamenii sunt confruntaţi cu o situaţie limită, ies din viaţa lor domesticită, din cotidianul acesta care n-are nici miraculos, nici periculos, nu are aproape nimic neașteptat și nesigur. E o situaţie limită şi oamenii poate că nici nu percep cu toţii pe deplin această situaţie limită şi doar copiază comportamentul altora. Îi văd pe unii înspăimântaţi… E ca la cârdurile de păsări sau bancurile de peşti, animalele care trăiesc, aşa, în hoardă. Acum e hoarda umană.
Adesea hoarda este benefică pentru că indivizii reacţionează chiar fără să conştientizeze ei pericolul, reacţionează la comportamentul celorlalţi. E o reacţie mimetică. Suntem într-o situaţie limită, poate că nu toată lumea percepe situaţia aceasta limită, dar oamenii se contagiază, se molipsesc de frica unora, care sunt chiar înspăimântaţi. Sau se contagiază de dorinţa unor oameni pe care îi văd de a-şi umple cămara, de a se asigura împotriva oricăror evenimente. Acesta este comportamentul de masă, de fapt. Unul contagios.
Rep: Dar în privinţa relaţiilor interumane, nu ne-am schimbat acum, nu suntem mai receptivi unul faţă de altul, mai empatici?
AC: Ba da. Îţi aminteşti când eram mici de tot şi mergeam prin beciuri întunecoase sau prin peşteri etc şi cochetam un pic cu frica? Şi voiam să-l simţim pe celălalt aproape, să-l auzim. Sau să ne auzim măcar propria noastră voce. Asta se întâmplă de asemenea acum. Cred că mai degrabă decât empatie este dorinţa de a auzi şi alţi oameni, de a spune „a, nu sunt singur, e ok, nu mi-e frică, suntem împreună, suntem mai mulţi”.
Rep: Fugim de singurătate, oarecum…
AC: Da… De singurătate, de faptul că noi nu ne putem baza pe resursele noastre. Omul e o fiinţă gregară. Nu ne putem baza pe resursele noastre în faţa unor asemenea situaţii limită. Cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice. Omul este prea mic şi atunci el devine din nou furnicuţa care este în esenţa lui şi reacţionează copiindu-i pe ceilalţi, îi copiază încercând să se lege de ceilalţi, să facă ceea ce fac ceilalţi.
După situaţii limită, oamenii revin la ce erau înainte
Rep: Dar am devenit până la urmă, cu acest coronavirus, mai umani sau e doar o aparenţă sau o chestiune de etapă? După această criză, dacă va trece, vom reveni la ce am fost înainte?
AC: Întotdeauna după ce trec situaţiile limită oamenii revin. Mă amuză să văd adesea cum lumea spune în dreapta şi-n stânga: a, sigur lumea se va schimba după asta. Aşa s-a spus după revoluţie, aşa s-a spus după cutremur, aşa s-a spus după inundaţii. Sigur, au fost momente de solidaritate umană; aşa reacţionează omul, e în firea lui, e o fiinţă socială în definitiv, și în acest sens gregară. Şi el reacţionează prin solidaritate, se solidarizează, pentru că e singura lui şansă la supravieţuire. În acest caz, când e vorba de supravieţuire, funcţionează foarte bine formula „numai împreună vom reuşi”. Îndată ce trece situaţia limită, omul zice „numai împreună VOI reuşi”.
Rep: Îmi vin în minte acum nişte versuri ale lui Adrian Păunescu: „Reînfloreşte lemnul porţii/ Pe unde pleci, pe unde vii/ În faţa dragostei şi-a morţii/ Noi toţi redevenim copii”. Acum redevenim copii?
AC: Frumoasă poezie… Nu ştiu dacă acum suntem copii. Asta ar fi foarte frumos de spus. Ar fi bine să fim copii, dar tare mă tem că suntem omul de masă în mai mare măsură. Mi-ar plăcea mult să fim copii, ar fi minunat să avem naivitatea lor. Mă tem că nu se întâmplă asta, cu toate că se spun lucruri trăznite. Dar nu sunt trăznite în sensul frumos, în care copiii spun lucruri trăznite.
Rep: Cum vi se pare că e acum comunicarea dintre oameni?
AC: Acum se vede foarte bine marea diferenţă dintre ceea ce este cunoaştere şi ceea ce este comunicare. Adică, puţini sunt cei care deţin puţina cunoaştere câtă există asupra virusului, dar de comunicat se comunică într-o veselie. Aceasta este prima observaţie: cunoaşterea este mult mai rară. În acelaşi timp, cunoaşterea este elitară.
Adică –să mă ierte publicul- cunoaşterea este nedemocratică. Nu că-mi plac experţii, nu că-mi plac specialiştii… Dar, probabil, e doar o mână de oameni în această lume care înţeleg într-adevăr virusul, cât înţeleg și ei deocamdată. Dar vezi că toată lumea comunică cu nonşalanţă despre virus. Toți au sfaturile lor. E o chestiune interesantă: există o diferenţă între comunicarea legată de cunoaştere – cea care îţi transmite informaţii – şi comunicarea motivaţională, care e în mare măsură un fel de bla-bla din perspectiva lucidă a cunoașterii.
Deci, există pe de o parte cei care deţin informaţii, și există pe de altă parte cei care comunică „informaţii” pe care de fapt nu le deţin – e doar comunicare, nu cunoaştere, e, în cel mai bun caz, comunicare motivaţională- şi peste toate există o a treia atitudine în comunicare –comicul, umorul, ironia, care înseamnă distanţare. Una dintre dexteritățile esenţiale în mecanismele psihice umane este disocierea, detaşarea, distanţarea. Atunci, când râdem, înseamnă că nu acordăm demnitate evenimentului, ne detaşăm de el, „a, nu merită atâta bătaie de cap”.
Expertul ştie ce spune, omul obişnuit spune ce ştie
Rep: Interpretaţi, vă rog, constatările acestea. De ce facem aşa?
AC: Sigur că, cei care cunosc, cunosc cât cunosc. Oamenii însă comunică mereu şi comunică cel mai adesea nu producând conţinut, ci distribuind conţinut. Marele lor gest creator aici este felul în care selectează conţinutul, adică ce dau mai departe. Pentru că asta e în rezonanţă cu ei. Dar oamenii fac acest lucru şi ca să-şi păstreze legăturile. Aici cred că intervine ceea ce remarcai cu puţin timp înainte, că de fapt oamenii doresc să păstreze legăturile, să fie pe flux, să fie în legătură. Şi, nemaiputând face gesturi unii pentru alţii, fac comunicare…
De obicei, omul primeşte un mesaj şi se simte cumva îndatorat să răspundă la rândul lui cu un mesaj. E un fel de schimb la nivelul mesajelor, ca şi cum ar fi schimb de activităţi sau de elogii sau chiar de bunuri materiale. Acest gen de comunicare ne leagă. E una din ideile pe care le spun mereu la cursurile mele şi care sună aşa: expertul ştie ce spune –expertul în comunicare, comunicaţionistul-, omul obişnuit spune ce ştie.
Rep: Faceţi o previziune, o proiecţie?
AC: Cred că va trebui să ne obişnuim un pic cu toată povestea aceasta cu coronavirusul şi cu complicaţiile sale. Hawking, celebrul astrofizician, este cel care ne-a ameninţat cu ideea unei pandemii care ar putea chiar lichida umanitatea. Şi uite că un astrofizician a gândit, într-un fel, mai bine ca biologii.
A doua idee care mi se pare foarte interesantă şi care ar merita cercetată cu mai multă atenţie este aceea că astfel de viruşi, foarte periculoşi, apar în zone în care domeniile ecologice se încalcă, se strivesc unele pe altele. Animalele trăiesc fiecare, ca să zic aşa, în zona lor ecologică, sunt separate. Şerpii păstrează o anumită zonă în care sunt ei, să zicem; şobolanii, o anumită zonă; oamenii, o anumită zonă.
Ceea ce s-a întâmplat la Wuhan este că aceste zone s-au suprapus. Cum? Au pus cuştile una peste alta. Găină peste şobolan, peste şarpe, peste pui de urs. Şi toate zemurile acelea, toate lichidele biologice au curs de sus până jos, amestecând totul.
O observaţie aş mai avea: mi se pare ciudat faptul că, sistematic în ultima vreme, ceea ce e mai afectat e ceva ce ţine de respiraţie. Respiraţia, plămânii par să fie un gen de vulnerabilitate a omului, mai mare decât alte vulnerabilităţi. Poate pentru că plămânul e și el deschis, e o interfaţă cu mediul? Nu ne dăm seama că, de fapt, plămânii noştri sunt aproape ca pielea, adică sunt în legătură cu mediul exterior.
*Aurel Codoban (n. 1948) este filosof şi eseist, profesor universitar, specializat în structuralismul francez, în teoria comunicării şi relațiilor publice, filosofie, semiotică gestuală, hermeneutică şi filosofia religiilor. Este membru al mai multor asociaţii şi societăţi de profil, a obţinut numeroase premii şi este autorul mai multor volume, inclusiv traduceri.
Interviu realizat de Marius Avram
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
Zeci de elevi liceeni au participat la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” organizat la Cluj-Napoca. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este programul inițiat în 2023 de Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Anul acesta CONAF Sucursala Cluj, împreună cu ISJ Cluj, au organizat ore de educație antreprenorială în 4 licee din Cluj Napoca pentru aprox 700 elevi.
La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri au participa 8 echipe formate din 4 – 6 elevi fiecare de la liceele clujene.
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
„Noi am început de anul trecut cu organizarea maratonului de educație antreprenorială, unic la nivel național cu finală la București, cu participarea a peste 10 județe. Anul acesta avem peste 20 de județe care sunt implicate, anul viitor sperăm să avem în toată țara.
Scopul este unul destul de clar, ce aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă tinerii liceeni, a-și descoperi propria vocație și a-și găsi capacitățile antreprenoriale sau nu, în cadrul acestui concurs care se realizează împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și un protocol semnat cu Ministerul Educației.
Astăzi, la Cluj, maratonul s-a desfășurat cu 8 echipe de la 4 licee din municipiu, doar anul viitor sperăm să aducem din tot județul, iar bineînțeles că suntem foarte încrezători că la finala de la București vom fi pe scena marilor câștigători. Este un concurs de tip Arena Leilor, dedicat strict liceenilor de clasa a X-a și a XI-a, unde își prezintă ideile de business în fața unui juriu bine pregătit, de oameni de afaceri de succes la nivel național.
Cei mai buni sunt declarați câștigători și toți cei 3 câștigători au o șansă de a participa la marea finală de la București, iar business-ul care a câștigat, de exemplu, anul trecut, al unei echipe din Brăila, a fost un business cumpărat, achiziționat chiar de către o primărie, iar mulți au reușit să scaleze la nivel național”, a declarat pentru Cluj 24 Siginia Luca, Președinta CONAF Sucursala Cluj.
Virgil Ianțu, despre prețul succesului
Virgil Ianțu a fost una dintre surprizele evenimentului. Pus pe glume, dar si cu o dorinta de a-i ajuta cu un sfat pe cei la început de drum, a mărturisit câteva lucruri care, spune el, l-au făcut să ajungă unde este acum. După părerea sa, perseverența și ambiția sunt cheia succesului.
„Orice idee care le oferă tinerilor posibilitatea să își exprime, în primul rând, gândurile și să-și găsească o direcție, poate să își împlinească un vis, e foarte bine venită și îi pune la treabă, le pune mintea la contribuție și le oferă credit să facă sau îi încurajează să încerce altceva.
Ideea de maraton de educație antreprenorială este una excelentă. Ii sfătuiesc, din experiența personală, să încerce și dacă e o direcție greșită o să afle la un moment dat și o să-și găsească direcția potrivită până la urmă, dar să meargă în credință și să trăiască cu emoție orice”, a declarat pentru Cluj24 Virgil Ianțu.
Elevii din Liceul de Informatică, Liceul ”Emil Racoviță”, Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca au avut ocazia să își prezinte în fața publicului ideile lor de afaceri. Astfel, rând pe rând, cele opt echipe au venit în fața juriului, încercând să-i convingă că investiția lor merită să fie câștigătoare.
Membrii juriului
• Hildegard Brandl, arhitect și director al firmei de arhitectură UNITH2B, este o sursă de inspirație în domeniul designului și inovației.
• Tatiana Diaconu, antreprenor pasionat și vizionar, aduce o perspectivă pragmatică și orientată către rezultate în evaluarea ideilor antreprenoriale.
• Nicoleta Munteanu, Vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business, este o susținătoare pasionată a antreprenoriatului în rândul copiilor și tinerilor.
• Sorin Popa, membru MRICS cu un MBA și un MSC, aduce o perspectivă profundă și holistică asupra afacerilor și inovației.
• Constantin Buznea, Director Zonal la Auchan, aduce în juriul nostru o vastă expertiză în domeniul retailului și managementului operațional
Echipa câștigătoare
– Locul 1, echipa de la Liceul de informatică; premiu in valoare de 3.000 de lei
– Locul al II-lea, echipa de la Colegiul Național Emil Racoviță; premiu în valoare de 2.000 de lei
– Locul al III-lea, de la Liceul de informatică; premiu în valoare de 1.000 de lei
Andreea Ungur
EVENIMENT
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, l-a desemnat pe președintele filialei județene, Sorin Naș, să candideze pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile locale din 9 iunie.
Sorin Naș, care are experiență politică, după ce a fost secretar general al Prefecturii Cluj în perioada Convenției Democrate și a candidat și în urmă cu 4 ani la Primărie din partea Partidului Forța Națională, a declarat pentru Cluj24 că va deschide și lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
”Eu voi candida din partea SOS România la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, iar dr. Florian Nicula pentru cea de președinte al Consiliului Județean Cluj.
Deschide lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
Pentru Consiliul Local Cluj-Napoca vom depune listă completă de consilieri, iar eu voi ocupa prima poziție.
Am intrat în cursa electorală cu scopul de a câștiga Primăria Cluj-Napoca și de a obține cât mai multe locuri de consilieri în Consiliul Local Cluj-Napoca”, a spus Naș.
Acesta spune că SOS este un partid de lider, iar în campania electorală se va transmite și mesajul că liderul partidului, Diana Șoșoacă este candidat pe locul 1 pentru europarlamentare.
”Diana are notorietate și va veni și la Cluj pentru a susține candidații SOS”, a mai spus Sorin Naș.
Acesta crede că la alegerile din 9 iunie votul va fi mai mult unul împotriva PSD-PNL, iar SOS mizează și pe votul nehotărâților.
SOS Cluj va depune săptămâna viitoare dosarele de candidatură la biroul electoral județean și municipal.
Guvernul a numit, marți, un nou subprefect de Cluj în locul lui Răzvan Ciortea, care a demisionat pentru a candida la Primăria Turda. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD.
Florentin Burz are 45 de ani și era consilier în Consiliul Local al primăriei comunei Valea Ierii. Originar din Valea Ierii, deține poziția de Șef Serviciu la Compania de Pază și Protecție a Consiliului Județean Cluj.
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
A terminat USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură, specializat în biotehnologii. Este membru PSD din 2012. În trecut a fost atât consilier, cât și candidat USL la primăria comunei Valea Ierii.
Noul subprefect urmează să depună jurământul în cursul zilei de miercuri.
Foto: Facebook
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz era un obicei întâlnit la sate, și nu doar în Cluj sau în Transilvania, ci în tot spațiul românesc.
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sau Sângeorzul cum este numită în calendarul popular, era marcată în vechime în lumea satului prin diverse rituri, practici și gesturi, care aveau menirea să asigure protecția oamenilor, a casei, a animalelor, dar și rodul pământului.
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPTC).
Se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.
Ritual de îndepărtare a spiritelor rele
Tot acum, în unele zone, se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” ramuri verzi.
Acest lucru se făcea pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi.
Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi, de care să se teamă „străjile luătoare de mana laptelui”, arată cei de la CJCPTC.
Spălatul cu rouă
Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă.
Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul.
Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, pe membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, conform specialiștilor clujeni.
„Împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz
În lumea satului clujean exista și un obicei intitulat „împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz.
Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare.
Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună, arată specialiștii CJCPTC.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas „neîmprorată”, după cum se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, al cercetătorului etnolog Maria Bocșe.
Fetele semănau „floarea lui Dumnezeu”
Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz să semene busuioc pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc, numită și „floarea lui Dumnezeu”, conform specialiștilor clujeni.
Foto: Sfântul Gheorghe – icoană pe sticlă, autor Marcel Muntean/Arhiva CJCPCT Cluj
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”
VIDEO. Carbochim Cluj-Napoca aniversează 75 de ani de la înființare. Investiții, 7 milioane de euro. Producția, mai mare cu 20%
Atenție, ȘOFERI! De miercuri se dau în folosință noi SEMAFOARE în cartierul Gheorgheni
Emil Boc: 3 milioane de euro, cea mai mare alocare din istoria Clujului pentru sectorul cultural. UNTOLD nu primește bani
