Solstițiul de iarnă 2025. Semnificații, obiceiuri și fenomene astronomice în cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an

Pe 21 decembrie 2025, la ora 17:03, Soarele va atinge punctul său cel mai sudic pe cer, marcând solstițiul de iarnă, ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din an.

Pentru cei din emisfera nordică, acest moment înseamnă începutul oficial al iernii astronomice, iar pentru astronomi, o oportunitate de a observa schimbarea mișcării aparenta a Soarelui pe cer.

După această dată, lumina zilei începe să crească treptat, marcând un nou ciclu anual și un semn că zilele geroase de iarnă vor începe, treptat, să se scurteze.

„Soarele stă pe loc”

Cuvântul „solstițiu” provine din latină „solstitium”, adică „soarele stă”. Denumirea reflectă aparența staționării Soarelui înainte ca acesta să-și schimbe direcția anuală. La solstițiu, Soarele se află la declinația maximă sudică, 23°27′, deasupra Tropicului Capricornului, și parcurge un traseu foarte oblic, motiv pentru care zilele sunt atât de scurte.

Tradiții și mistere de iarnă

De mii de ani, oamenii au sărbătorit solstițiul de iarnă. În vechime, focuri ritualice, ospățuri și procesiuni marcau începutul perioadei în care lumina începe să revină. Pentru populațiile antice, acest moment simboliza renașterea Soarelui și speranța unor zile mai luminoase.

Astăzi, tradițiile continuă în multe culturi, chiar dacă modul de celebrare s-a schimbat: de la festivaluri și târguri de iarnă, până la observarea planetelor strălucitoare pe cerul nopții, cum sunt Venus, Jupiter sau Saturn.

Ce urmează după solstițiu

După 21 decembrie, zilele încep să crească încet, iar nopțile să scadă, până la echinocțiul de primăvară din 20 martie 2026, când ziua și noaptea vor fi din nou egale.

Pentru pasionații de astronomie, aceasta este perioada perfectă pentru a urmări traiectoria aparentă a Soarelui și a planetelor, dar și pentru a observa constelațiile care strălucesc pe cerul de iarnă.