Connect with us

ACTUALITATE

Frica de moarte în faţa coronavirusului. Filosoful Aurel Codoban: „Lumea are o frică negândită, instinctivă de moarte”

Publicat


Probabil că nu este om în lume care să nu fi auzit de coronavirus. Şi probabil că sunt puţini, tot mai puţini, cei cărora această minusculă existenţă, COVID 19, să nu le fi afectat în vreun fel viaţa. Dar, ne-a schimbat sau o să ne schimbe ameninţarea prin care trece omenirea? Ne-a schimbat sau o să ne schimbe în raport cu ceilalţi? Dar în raport cu noi înşine? Viaţa? Moartea? Filosoful clujean Aurel Codoban ne pune în faţa unei oglinzi. Să ne privim fiecare!

 

Nu de moarte mi-e frică, ci de lipsa calităţii vieţii

Reporter:  Domnule profesor, vă e frică de coronavirus?

 

Aurel Codoban: Nu, nicidecum! Epidemiile au fost frecvente în istorie, chiar în istoria acestei ţări. Când eram mic am prins o epidemie care era mult mai îngrozitoare, cea de poliomielită, care producea paralizie.

 

Rep: De moarte vă e frică?

 

AC: Nu! Mi-e frică mai degrabă de lipsa de calitate a vieţii. Am preluat de la medici asta, mi se pare o idee foarte frumoasă, că viaţa trebuie să aibă o anumită calitate şi că, în absenţa calităţii, viaţa devine discutabilă. Adică, s-o trăieşti, aşa, pur şi simplu, ca o legumă, mi se pare fără sens. Se poate că nu-i cu totul creştin. Dar ca opţiune individuală…

 

Rep: Din ce vedeţi, percepeţi, din intercaţiunile pe care le aveţi cu oamenii în această perioadă, nouă, oamenilor, ne este frică de moarte acum?

 

AC: Cred că da. Lumea are o frică negândită de moarte. E o frică mai degrabă instinctivă decât una asumată şi gândită, ca să zic aşa.

 

Rep: N-o conştientizăm mai mult acum, n-o simţim mai aproape?

 

AC: Nu, cred că nu… Reacţionăm mai degrabă instinctual. Aşa se instalează de obicei frica de moarte. Şi bănuiesc că aceasta este marea problemă a guvernanţilor din lume în această perioadă, că nu pot controla masele, care pot ajunge la situaţii sau la reacţii nedorite. Probabil că poziţia britanicilor era, medical, mai sustenabilă.

Ştiu că pare ciudat ceea ce spun, dar sunt un om care are peste 70 de ani şi pot spune asta, pentru că mă implică şi pe mine. Cred că o parte dintre oameni sunt relativ imuni la coronavirus. În ce sens: suportă asimptomatic coronavirusul. Cam ciudat asta. Înseamnă că au un gen de imunitate. Altfel, toţi oamenii de pe nava aceea în carantină, din Japonia, s-ar fi îmbolnăvit. Sau toţi oamenii aflaţi într-un avion cu cineva bolnav s-ar fi îmbolnăvit şi ei. Dar nu se întâmplă asta. Sigur că şi transmiterea este problematică. Însă probabil că există un gen de imunitate, eu cred în asta.

 

Nu toţi oamnii percep această situaţie limită

Rep: Dumnezeu este cu noi?

 

AC: Sigur, Dumnezeu este întotdeauna cu noi.

 

Rep: Mi se pare că, în vremurile astea, oamenii se apropie mai mult de ceea ce înseamnă pentru fiecare Dumnezeu, universul, forţa superioară nouă şi, la fel, parcă oamenii se apropie mai mult unii de alţii, comunică mai bine –deşi e bariera aceasta de distanţă fizică-, mai profund.

 

AC: Viaţa noastră obișnuită este foarte cotidiană. Noi nu realizăm –noi, cei care trăim în lumea aceasta domesticită, occidentală, care suntem ca nişte păsări în coteţ- că numai atunci când apar situaţii limită gândim mai mult decât cu un pas înaintea noastră. Suntem domesticiţi, trăim în ţarcuri ca animalele domesticite, care nu se gândesc că vine lupul. Şi, când vine lupul, sunt puse într-o situaţie limită şi realizează dintr-o dată că perspectiva lor ar fi trebuit să fie mult mai largă.

Asta se întâmplă acum, pe de o parte. Adică, oamenii sunt confruntaţi cu o situaţie limită, ies din viaţa lor domesticită, din cotidianul acesta care n-are nici miraculos, nici periculos, nu are aproape nimic neașteptat și nesigur. E o situaţie limită şi oamenii poate că nici nu percep cu toţii pe deplin această situaţie limită şi doar copiază comportamentul altora. Îi văd pe unii înspăimântaţi… E ca la cârdurile de păsări sau bancurile de peşti, animalele care trăiesc, aşa, în hoardă. Acum e hoarda umană.

Adesea hoarda este benefică pentru că indivizii reacţionează chiar fără să conştientizeze ei pericolul, reacţionează la comportamentul celorlalţi. E o reacţie mimetică. Suntem într-o situaţie limită, poate că nu toată lumea percepe situaţia aceasta limită, dar oamenii se contagiază, se molipsesc de frica unora, care sunt chiar înspăimântaţi. Sau se contagiază de dorinţa unor oameni pe care îi văd de a-şi umple cămara, de a se asigura împotriva oricăror evenimente. Acesta este comportamentul de masă, de fapt. Unul contagios.

 

Rep: Dar în privinţa relaţiilor interumane, nu ne-am schimbat acum, nu suntem mai receptivi unul faţă de altul, mai empatici?

 

AC: Ba da. Îţi aminteşti când eram mici de tot şi mergeam prin beciuri întunecoase sau prin peşteri etc şi cochetam un pic cu frica? Şi voiam să-l simţim pe celălalt aproape, să-l auzim. Sau să ne auzim măcar propria noastră voce. Asta se întâmplă de asemenea acum. Cred că mai degrabă decât empatie este dorinţa de a auzi şi alţi oameni, de a spune „a, nu sunt singur, e ok, nu mi-e frică, suntem împreună, suntem mai mulţi”.

 

Rep: Fugim de singurătate, oarecum…

 

AC: Da… De singurătate, de faptul că noi nu ne putem baza pe resursele noastre. Omul e o fiinţă gregară. Nu ne putem baza pe resursele noastre în faţa unor asemenea situaţii limită. Cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice. Omul este prea mic şi atunci el devine din nou furnicuţa care este în esenţa lui şi reacţionează copiindu-i pe ceilalţi, îi copiază încercând să se lege de ceilalţi, să facă ceea ce fac ceilalţi.

 

După situaţii limită, oamenii revin la ce erau înainte

Rep: Dar am devenit până la urmă, cu acest coronavirus, mai umani sau e doar o aparenţă sau o chestiune de etapă? După această criză, dacă va trece, vom reveni la ce am fost înainte?

 

AC: Întotdeauna după ce trec situaţiile limită oamenii revin. Mă amuză să văd adesea cum lumea spune în dreapta şi-n stânga: a, sigur lumea se va schimba după asta. Aşa s-a spus după revoluţie, aşa s-a spus după cutremur, aşa s-a spus după inundaţii. Sigur, au fost momente de solidaritate umană; aşa reacţionează omul, e în firea lui, e o fiinţă socială în definitiv, și în acest sens gregară. Şi el reacţionează prin solidaritate, se solidarizează, pentru că e singura lui şansă la supravieţuire. În acest caz, când e vorba de supravieţuire, funcţionează foarte bine formula „numai împreună vom reuşi”. Îndată ce trece situaţia limită, omul zice „numai împreună VOI reuşi”.

 

Rep: Îmi vin în minte acum nişte versuri ale lui Adrian Păunescu: „Reînfloreşte lemnul porţii/ Pe unde pleci, pe unde vii/ În faţa dragostei şi-a morţii/ Noi toţi redevenim copii”. Acum redevenim copii?

 

AC: Frumoasă poezie… Nu ştiu dacă acum suntem copii. Asta ar fi foarte frumos de spus. Ar fi bine să fim copii, dar tare mă tem că suntem omul de masă în mai mare măsură. Mi-ar plăcea mult să fim copii, ar fi minunat să avem naivitatea lor. Mă tem că nu se întâmplă asta, cu toate că se spun lucruri trăznite. Dar nu sunt trăznite în sensul frumos, în care copiii spun lucruri trăznite.

 

Rep: Cum vi se pare că e acum comunicarea dintre oameni?

 

AC: Acum se vede foarte bine marea diferenţă dintre ceea ce este cunoaştere şi ceea ce este comunicare. Adică, puţini sunt cei care deţin puţina cunoaştere câtă există asupra virusului, dar de comunicat se comunică într-o veselie. Aceasta este prima observaţie: cunoaşterea este mult mai rară. În acelaşi timp, cunoaşterea este elitară.

Adică –să mă ierte publicul- cunoaşterea este nedemocratică. Nu că-mi plac experţii, nu că-mi plac specialiştii… Dar, probabil, e doar o mână de oameni în această lume care înţeleg într-adevăr virusul, cât înţeleg  și ei deocamdată. Dar vezi că toată lumea comunică cu nonşalanţă despre virus. Toți au sfaturile lor. E o chestiune interesantă: există o diferenţă între comunicarea legată de cunoaştere – cea care îţi transmite informaţii – şi comunicarea motivaţională, care e în mare măsură un fel de bla-bla din perspectiva lucidă a cunoașterii.

Deci, există pe de o parte cei care deţin informaţii, și există pe de altă parte cei care comunică „informaţii” pe care de fapt nu le deţin – e doar comunicare, nu cunoaştere, e, în cel mai bun caz, comunicare motivaţională-  şi peste toate există o a treia atitudine în comunicare –comicul, umorul, ironia, care înseamnă distanţare. Una dintre dexteritățile esenţiale în mecanismele psihice umane este disocierea, detaşarea, distanţarea. Atunci, când râdem, înseamnă că nu acordăm demnitate evenimentului, ne detaşăm de el, „a, nu merită atâta bătaie de cap”.

 

Expertul ştie ce spune, omul obişnuit spune ce ştie

Rep: Interpretaţi, vă rog, constatările acestea. De ce facem aşa?

 

AC: Sigur că, cei care cunosc, cunosc cât cunosc. Oamenii însă comunică mereu şi comunică cel mai adesea nu producând conţinut, ci distribuind conţinut. Marele lor gest creator aici este felul în care selectează conţinutul, adică ce dau mai departe. Pentru că asta e în rezonanţă cu ei. Dar oamenii fac acest lucru şi ca să-şi păstreze legăturile. Aici cred că intervine ceea ce remarcai cu puţin timp înainte, că de fapt oamenii doresc să păstreze legăturile, să fie pe flux, să fie în legătură. Şi, nemaiputând face gesturi unii pentru alţii, fac comunicare…

De obicei, omul primeşte un mesaj şi se simte cumva îndatorat să răspundă la rândul lui cu un mesaj. E un fel de schimb la nivelul mesajelor, ca şi cum ar fi schimb de activităţi sau de elogii sau chiar de bunuri materiale. Acest gen de comunicare ne leagă. E una din ideile pe care le spun mereu la cursurile mele şi care sună aşa: expertul ştie ce spune –expertul în comunicare, comunicaţionistul-, omul obişnuit spune ce ştie.

 

Rep: Faceţi o previziune, o proiecţie?

 

AC: Cred că va trebui să ne obişnuim un pic cu toată povestea aceasta cu coronavirusul şi cu complicaţiile sale. Hawking, celebrul astrofizician, este cel care ne-a ameninţat cu ideea unei pandemii care ar putea chiar lichida umanitatea. Şi uite că un astrofizician a gândit, într-un fel, mai bine ca biologii.

A doua idee care mi se pare foarte interesantă şi care ar merita cercetată cu mai multă atenţie este aceea că astfel de viruşi, foarte periculoşi, apar în zone în care domeniile ecologice se încalcă, se strivesc unele pe altele. Animalele trăiesc fiecare, ca să zic aşa, în zona lor ecologică, sunt separate. Şerpii păstrează o anumită zonă în care sunt ei, să zicem; şobolanii, o anumită zonă; oamenii, o anumită zonă.

Ceea ce s-a întâmplat la Wuhan este că aceste zone s-au suprapus. Cum? Au pus cuştile una peste alta. Găină peste şobolan, peste şarpe, peste pui de urs. Şi toate zemurile acelea, toate lichidele biologice au curs de sus până jos, amestecând totul.

O observaţie aş mai avea: mi se pare ciudat faptul că, sistematic în ultima vreme, ceea ce e mai afectat e ceva ce ţine de respiraţie. Respiraţia, plămânii par să fie un gen de vulnerabilitate a omului, mai mare decât alte vulnerabilităţi. Poate pentru că plămânul e și el deschis, e o interfaţă cu mediul? Nu ne dăm seama că, de fapt, plămânii noştri sunt aproape ca pielea, adică sunt în legătură cu mediul exterior.

*Aurel Codoban (n. 1948) este filosof şi eseist, profesor universitar, specializat în structuralismul francez, în teoria comunicării şi relațiilor publice, filosofie, semiotică gestuală, hermeneutică şi filosofia religiilor. Este membru al mai multor asociaţii şi societăţi de profil, a obţinut numeroase premii şi este autorul mai multor volume, inclusiv traduceri.

Interviu realizat de Marius Avram

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Peste 60 de milione de euro rămân în Cluj-Napoca după UNTOLD. 15% dintre participanți au venit din străinătate

Publicat

De

untold2022 0807 005829 dji 0323 cr

Cea de-a șaptea ediție UNTOLD a fost una cu adevărat memorabilă, atât pentru fani și pentru artiști, cât și pentru orașul Cluj-Napoca. Peste 360.000 de participanți au trăit magia UNTOLD în cele 4 zile și 4 nopți de festival și mulți dintre ei au stat mai multe zile în oraș, fie înainte de festival, fie după.

Organizatorii estimează că din totalul participanților, 25% sunt din județul Cluj, 15% din străinătate, iar restul de 60% au venit din toată România. Și anul acesta, au fost prezenți participanți din peste 100 de țări ca Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Italia, Israel și SUA până la țări exotice cum ar fi Argentina, Japonia sau Brazilia.

Cei veniți din afara Clujului au cheltuit, în medie, cel puțin 225 de euro

La un prim calcul realizat în baza cifrelor estimate și de către partenerii comerciali ai festivalului, hotelieri locali, proprietari de restaurante, centre comerciale, etc, cei 270.000 participanți veniți din afara județului Cluj au cheltuit, în medie, în cele 4 zile de festival, cel puțin 225 euro. Acești bani au mers către cazare, transport, mâncare, plimbări și cumpărături în oraș.

Astfel, la un calcul simplu, acest lucru înseamnă o infuzie de capital în comunitatea locală de peste 60 milioane euro, arată organizatorii festivalului.

Banii cheltuiți de cei care au venit la festivalul UNTOLD se vor regăsi în impozitele și taxele locale, încasări pentru afacerile locale sau proprietari de apartamente și case care și-au pus la închiriat proprietățile.

Festivalul a adus și un capital de imagine uriaș pentru Cluj-Napoca, Transilvania și întreaga Românie. Artiștii și echipele lor, oamenii din producție, jurnaliștii internaționali, precum și fanii străini vorbesc acum în toată lumea despre UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de pe planetă.

În 2022, UNTOLD a fost situat pe locul 5 în topul mondial al festivalurilor, potrivit companiei Viberate.

Investiții de aproape un milion de lei în Cluj Arena și Parcul Central

Atenția organizatorilor UNTOLD asupra comunității, dar și a investițiilor în oraș continuă și după festival. Ca în fiecare an, organizatorii, alături de peisagiști și specialiști în întreținere și amenajări spații, au pus rapid în practică un plan de acțiuni, menit să pună în valoare zona din centrul orașului unde își desfășoară activitatea festivalul. Astfel, organizatorii fac o investiție de un milion de lei în amenajarea spațiilor folosite în timpul festivalului.

Pe Cluj Arena, gazonul care a fost afectat de cele 4 zile de festival, cât și gazonul care era afectat în urma exploatării uzuale de peste an a stadionului va fi înlocuit de către organizatorii UNTOLD. Restul suprafeței de gazon va fi fertilizată și supraînsămânțată.

În total investițiile pe stadion se ridică la peste 300.000 de lei. Pe lângă lucrările de la gazon care au început încă de luni dimineață, odată cu eliberarea suprafeței de joc, organizatorii vor evalua, alături de managementul Cluj Arena, și eventualele deteriorări survenite în afara terenului de joc, urmând ca toate cheltuielile rezultate să fie acoperite integral de către UNTOLD, la fel ca și în anii precedenți.

În Parcul Central aceste lucrări constau în schimbarea unor porțiuni de gazon, supraînsămânțare, recondiționare alei, podețe, rigole, bănci, toaletare vegetație și până la amenajări peisagistice. Pentru a reda clujenilor parcul în cel mai scurt timp, au fost contractate, în paralel, mai multe firme specializate care se ocupă deja de lucrări.

Totalul lucrărilor ce se vor realiza în Parcul Central se ridică la peste 700.000 de lei și urmează a fi finalizate până la sfârșitul lunii august, au mai arătat organizatorii festivalului.

Bugetul festivalului a fost de 17 milioane de euro

Cea de-a șaptea ediție a festivalului UNTOLD a avut loc între 4 și 7 august. Peste 200 de artiști, naționali și internaționali, printre care Above & Beyond, Anne-Marie, Alok, Claptone, David Guetta, Don Diablo, G-Eazy, J Balvin, Hardwell, Kygo, Lost Frequencies, Major Lazer Soundsystem, Morten, Paul Kalkbrenner, Steve Aoki și Tujamo, au făcut show-uri magice la UNTOLD 2022.

Bugetul festivalului s-a ridicat la 17 milioane de euro. Cei care doresc să fie primii care își asigură prezența la cea de-a opta poveste UNTOLD se pot înregistra AICI https://untold.com/ pentru a cumpăra abonamente la preț special pentru ediția din 2023.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Emil Boc, invitat de romi la festivalul de la Pata Rât, să vadă cum e viața printre gunoaie: Și noi suntem clujeni

Publicat

De

khetane festival

Khetane, primul festival de la Pata Rât începe astăzi și aduce comunității care trăiește aici și clujenilor care vor participa la eveniment concerte, filme, și o prezentare de modă.

Oamenii care trăiesc în zona vechii gropi de gunoi a Clujului l-au invitat la eveniment și pe primarul Emil Boc. Organizatorii evenimentului au realizat și un videoclip cu cei care îl invită pe primarul Clujului să vadă cum e viața printre gunoaie.

„O să fie foarte fain”

Cei care trăiesc la Pata Rât sunt fericiți că vor avea și ei parte de un festival și îi fac o invitație și primarului, căruia îi promit că o să fie „foarte fain”.

„Domu’ primar, vă așteptăm la festival, să vedeți cum trăim noi aici și o sa fie foarte fain”, spune un tânăr.

„Domnu’ primar, vă rugăm frumos să veniți aici la festival la Pata Rât, că și noi suntem clujeni”, a spus și o femeie.

„Va invităm să veniți la concert la Pata Rât să vedeți viața printre gunoaie unde trăim noi”, a fost invitația unei alte femei din comunitate.

„Khetane – Comunități împreună” este primul festial al comunităților marginalizate din Cluj-Napoca.

Festivalul are loc între 12 și 14 august, iar în program sunt concerte, proiecții de film, dezbateri, o prezentare de modă și activități pentru copii gândite și calibrate special pentru a facilita interacțiunile sociale între locuitorii ghetoului clujean și locuitorii Clujului, potrivit organizatorilor.

Intrarea la eveniment este gratuită.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Şofer clujean circulând pe banda de urgenţă a autostrăzii. Permis suspendat 3 luni şi amendă de 1.300 de lei

Publicat

De

politist clujean autostrada

Doi şoferi, unul din Cluj, altul din Sibiu, au fost sancţionaţi de poliţişti după ce au fost filmaţi în timp ce circulau pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, imaginile fiind difuzate în mediul on-line, informează un comunicat de presă al IPJ Sibiu.

„Ca urmare a apariţiei recente în mediul on-line a unor imagini în care doi conducători auto se deplasau pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, poliţiştii Biroului de Poliţie Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva s-au sesizat din oficiu şi au demarat verificări pentru identificarea persoanelor în cauză şi aplicarea măsurilor legale în consecinţă. În scurt timp, conducătorii auto au fost identificaţi şi sancţionaţi. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 62 de ani, din judeţul Cluj, respectiv un sibian în vârstă de 31 de ani, care, la data de 5 august, respectiv la data de 7 august, ar fi condus nejustificat autoturismele pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, pe tronsonul Sibiu – Alba”, se arată în comunicatul IPJ Sibiu.

Potrivit sursei citate, cei doi şoferi au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în valoare de 1.305 lei, dar şi cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 de zile. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Comunitatea Moto Cluj, workshop de informare, salvare și prevenire a accidentelor rutiere. Acțiunea, pe bază de VOLUNTARIAT

Publicat

De

moto work

Comunitatea Moto Cluj – Asociația CMC organizează sâmbăta viitoare, în 27 august, un inedit Workshop moto de informare, salvare si prevenire a accidentelor rutiere în comuna Sânpaul din județul Mureș.

Organizatorii au precizat că vor avea loc demonstrații live despre evitarea unei coliziuni cu motocicleta, discuții libere cu reprezentanții poliției, explicatii despre cauzele principale ale accidentelor și tehnici pentru prevenirea lor, curs de prim ajutor, workshop tehnic pentru mentenanță moto, testare motociclete în poligon, timp de reacție, metode de evitare și frânare de urgență.

Pe bază de voluntariat

Evenimentul va avea loc la poligonul de încercări IFPTR din Sânpaul, județul Mureș, și va începe la ora 9,30.

”Fără taxă de participare! Toată acțiunea este bazată pe voluntariat din partea celor implicați în organizare, din dorința de a contribui la siguranța rutieră”, au mai spus organizatorii workshopului.
answear.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate