Connect with us

CULTURA

FOTO Comorile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Calote unicat, cioplite în calcar, descoperite în cetatea lui Decebal, Sarmizegetusa Regia

Publicat


Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Arheologii conduși de Constantin Daicoviciu au descoperit în anii  50, în timpul săpăturilor sistematice începute la Grădiștea Muncelului, fosta cetate a lui Decebal de la Sarmizegetusa Regia, un număr semnificativ de piese arhitectonice, cioplite în calcar, cunoscute sub numele de calote de calcar.

Potrivit muzeografului MNIT Gabriela Gheorghiu calcarul era un material de construcţie folosit foarte frecvent de către daci la ridicarea fortificaţiilor, templelor şi altor construcţii din zona Munţilor Orăştiei.

”Chiar dacă astfel de piese au fost amintite în scrierile referitoare la Sarmizegetusa Regia din secolul al XIX-lea, primul arheolog care a găsit un număr mare de calote şi a făcut propunerea de reconstituire a modului în care ele ar fi putut fi folosite este Constantin Daicoviciu.

Colectivul ştiinţific condus de academicianul clujean a descoperit, în faţa aşa-numitului <<zid D>> dintre terasa a IX-a şi terasa a X-a din sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, un lot semnificativ de astfel de piese”, a spus Gheorghiu.

Peste 30 de calote au fost descoperite

În următoarele campanii arheologice, de-a lungul anilor, astfel de artefacte au fost găsite în umplutura zidului fortificaţiei, pe terasele din interiorul acesteia, precum şi la baia romană dar, foarte probabil,ele provin tot din sanctuar.

Până în prezent sunt cunoscute peste 30 de calote întregi sau aproape întregi şi numeroase fragmente.

La o analiză sumară a lor, aceste calote ar putea fi împărţite în două categorii, prima fiind calote cioplite care au suprafaţa ornamentată cu profilaturi şi, pe cele două feţe, cu câte un cap stilizat de pasăre acvatică, iar la bază erau prevăzute cu caneluri ce le puteau facilita fixarea pe un suport, probabil  pe balustrada zidului.

Din cea de-a doua categorie fac parte calote cu suprafaţa lisă, fără nici un fel de ornament.

”Cu toate că alţi specialişti au considerat că ne aflăm în faţa a două tipuri de piese arhitectonice, noi credem că cele din a doua categorie sunt de fapt nefinalizate, aflându-se în curs de prelucrare”, a menționat muzeograful clujean.

Calotele au decorat ziduri din sanctuarul de la Sarmizegetusa

Gabriela Gheorghiu a precizat că despre rolul acestor artefacte s-a emis ipoteza că ar fi decorat partea superioară a zidurilor din sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, oferindu-le o monumentalitate aparte.

De asemenea, specialiştii au fost de părere că prezenţa capului de pasăre acvatică pe suprafaţa lor nu este întâmplătoare și, cu siguranţă, are o încărcătură simbolistică mare pentru imaginarul mitologic al dacilor din această zonă pentru că nu este singulară.

Ce dimensiuni au piesele?

”Amintim, în acest sens, protomele de fier cu capete de păsări acvatice provenite din cetatea de la Costeşti-Cetăţuie şi de la Sarmizegetusa Regia, catarama din bronz cu doi spini în formă de capete de păsări acvatice tot din cetatea de la Costeşti-Cetăţuie, toarta de bronz de la Costeşti-Cetăţuie şi, nu în ultimul rând, păsările acvatice şi răpitoare redate pe ceramica pictată”, a mai spus Gabriela Gheorghiu.

Literatura de specialitate menţionează, deocamdată, astfel de piese arhitectonice doar în capitala regatului dac, Sarmizegetusa Regia.

Pentru exemplarele întregi din patrimoniul MNIT dimensiunile sunt variate: au lungimea cuprinsă între 24,5 şi 25,5 cm, înălțimea între 18 şi 18,7 cm și lățimea între 17,4 şi 20,5 cm.

Piesele cântăresc câteva kilograme.

 

Sursa foto: Sergiu Odenie (MNIT) și Marius Bogdan Mîndruţău

 

 

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Serialele „The Crown” și „Ozark” au primit câte șase nominalizări la gala Critics’ Choice Awards

Publicat

Serialele “The Crown” şi “Ozark”, produse de Netflix, au primit cele mai multe nominalizări – câte şase – la cea de-a 26-a ediţie a galei Critics’ Choice Awards, inclusiv la categoria “cel mai bun serial dramatic”, au anunţat luni reprezentanţii Critics Choice Association, citaţi de revista Variety.

Producțiile Netflix au mai multe nominalizări decât cele ale postului HBO

Platforma de streaming Netflix a primit graţie producţiilor sale un număr total de 26 de nominalizări şi este urmată în acest clasament de postul de televiziune HBO, care a primit 22 de nominalizări.

O producţie HBO, “Lovecraft Country”, a primit cinci nominalizări. Pe lângă nominalizarea la categoria “cel mai bun serial dramatic”, “The Crown” va concura şi la categoriile de interpretare prin Olivia Colman şi Emma Corrin (cea mai bună actriţă într-un serial dramatic), Josh O’Connor (cel mai bun actor într-un serial dramatic), Gillian Anderson (cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial dramatic) şi Tobias Menzies (cel mai bun actor în rol secundar într-un serial dramatic).

 

Celelalte nominalizări ale serialului “Ozark” au fost primite de Jason Bateman (cel mai bun actor într-un serial dramatic), Laura Linney (cea mai bună actriţă într-un serial dramatic), Tom Pelphrey (cel mai bun actor în rol secundar într-un serial dramatic), Julia Garner şi Janet McTeer (cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial dramatic).

 

Concurenții serialelor ”The Crown” și ”Ozark”

La categoria “cel mai bun serial dramatic”, alături de “The Crown” şi “Ozark”, vor concura următoarele producţii TV: “Better Call Saul”, “The Good Fight”, “Lovecraft Country”, “The Mandalorian”, “Perry Mason” şi “This Is Us”.

Producțiile nominalizate pentru “cel mai bun serial de comedie”

La categoria “cel mai bun serial de comedie” au fost nominalizate producţiile “Schitt’s Creek”, “What We Do In The Shadows”, “Better Things”, “The Flight Attendant”, “Mom”, “Pen15”, “Ramy” şi “Ted Lasso”.

Taye Diggs va reveni pentru al treilea an consecutiv în calitate de prezentator principal al galei Critics’ Choice Awards, care va avea loc pe 7 martie.

Nominalizările pentru producţiile cinematografice vor fi anunţate pe 7 februarie. Cea de-a 26-a ediţie a galei Critics’ Choice Awards va fi produsă de Bob Bain Productions şi Berlin Entertainment.

AGERPRES

Sursa foto: Critics Choice Awards / Facebook

Citește mai departe

Clujul de altă dată

DOCUMENTE INEDITE. România, plecată după graniţe la Paris. Clujeanul Al. Vaida Voevod şi Ionel Brătianu

Publicat

În urmă cu exact 102 ani începea la Paris Conferinţa de pace care a urmat Primului Război Mondial. În urma conferinţei, România a primit noile granite. Delegaţia României la Paris a fost formată din Ion IC Brătianu, Alexandru Vaida Voevod, Victor Antonescu şi Constantin Angelescu. Primul a fost şeful delegaţiei, în calitate de prim ministru. Iar Alexandru Vaida Voevod a încheiat misiunea României la Paris. Tot în calitate de premier, după demisia lui Ionel Brătianu, pe 12 septembrie 1919.

Pace, pace…

Conferința de Pace de la Paris, începută pe 18 ianuarie 1919, a avut ca obiectiv stabilirea noii configurații politico-teritoriale. Au participat 27 de state. România s-a prezentat cu o serie de revendicări care au urmărit, în principal, consacrarea actelor de unire din anul 1918. Dar şi eliminarea tuturor consecințelor războiului, determinate de ocuparea unei părți importante a teritoriului național de către inamic.

*în imagine, Ionel Brătianu, alături de ceilalţi membri ai delegaţiilor participante la Tratatul de la Paris, într-o prezentare din revista L Illustration din 10 mai 1919 (arhiva Cluj24). Brătianu este prezentat în imagine la poziţia 25. Ion IC Brătianu i-a cedat locul, în acelaşi an 1919, lui Alexandru Vaida-Voevod. Atât în fruntea delegaţiei române de la Paris, cât şi ca şef al guvernului

 

Pe 19 ianuarie/1 februarie 1919 șeful delegației române, Ionel Brătianu, a prezentat memoriul „România în fața Conferinței de la Paris. Revendicările sale teritoriale” în care a făcut un larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu Puterile Centrale. Premierul a cerut recunoașterea internațională a actelor de unire din anul 1918, exprimate în hotărârile de la Chişinău, Alba Iulia şi Cermăuţi.

*în imagine, un document semnat la Conferinţa de la Paris (arhiva Cluj24) de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu. Primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”. În noua lor calitate au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni. Iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României

Delegația română condusă de Ion I. C. Brătianu nu a avut o atmosferă foarte favorabilă. Premierul a adoptat o atitudine intransigentă în ceea ce privește recunoașterea integrală a Tratatului din 4-17 august 1916, prin care Banatul urma să revină în întregime României. Au existat divergențe privind minoritățile, România neacceptând controlul internaţional. De altfel, la 2 iulie 1919, Ionel Brătianu a părăsit lucrările Conferinței. Pe 30 noiembrie se constituie un guvern parlamentar sub președinția lui Alexandru Vaida-Voevod.

Tratatul de la Trianon

Cu ocazia Conferinţei de la Paris a fost semnat şi Tratatul de la Trianon, pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

*în imagine, prima hartă a României Mari (arhiva Cluj24). Este realizată de generalul Constantin Teodorescu, cartograful Armatei Românie, pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi stabilită ulterior, la Tratatul de la Paris

Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

În Tratatul de la Trianon, textul articolului 45 stipulează: “Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a și recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

*Ion I.C. Brătianu (20 august 1864, 24 noiembrie 1927) a jucat un rol determinant în Marea Unire din 1918, a fost de cinci ori premier, mai mult decât oricine, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul apărării naționale, de două ori ministru al afacerilor externe, preşedinte al Partidului Național Liberal. Unul dintre cei trei băieţi ai lui Ion C. Brătianu.

*Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.

(MaAv)

 

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO. Esenţă democratică de Cluj. Voi lupta până la ultima picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine

Publicat

Probabil, una dintre cele mai democratice gândiri ale vreunui clujean. Lui îi aparţine celebra frază: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“. Ion Raţiu. De la moartea sa se împlinesc 21 de ani. În imagine este o dedicaţie de-a sa din 1994, pe o carte despre înaintaşul său Ioan Raţiu (arhiva Cluj24).

Familie de viţă nobilă

*Ion Rațiu (6 iunie 1917, Turda, 17 ianuarie 2000, Londra) a fost un reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD). Este descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac), din Turda. Familie atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

În 1940 a fost numit consilier la Legația României de la Londra. Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit. Acolo a înființat și finanțat Fundația Rațiu. Şi a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

În ianuarie 1990 a ajutat la refacerea PNŢ alături de Corneliu Coposu. A devenit vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, dar a obținut doar 4,29 % din voturi și s-a plasat pe locul 3.

*Înaintaşul său, Dr. Ioan Rațiu (19 august 1828, 4 decembrie 1902), a fost om politic transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost în 1892-1902.

A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat pe 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania. (MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO/ Seară de spectacol online: Evgheni Oneghin la Opera Națională Română Cluj-Napoca

Publicat

De

Cluj24.ro a lansat în premieră pentru presa locală un proiect de susținere a culturii în parteneriat cu mai multe instituții de cultură din Cluj-Napoca și va prezenta spectacole online de teatru sau operă în perioada de pandemie.
Duminică de la ora 19, Cluj24.ro vă prezintă opera în trei acte pe un libret de Konstantin Șilovski, inspirat din romanul în versuri Yevgeny Onegin de Aleksandr Sergheevici Pușkin

Evgheni Oneghin (1877-1878) este prima dintre cele trei opere scrise de compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski pe baza textelor lui Aleksandr Pușkin, scriitorul a cărui creație marchează începutul literaturii moderne ruse și trecerea de pe pozițiile percepției romantice a prezentului către o oglindire realistă a subiectelor abordate.

Scenariul, scris într-o noapte

Scenariul operei, alcătuit de Ceaikovski pe parcursul unei singure nopți, pune în evidență tiparele psihologice ale personajelor și evoluția acestora pe parcursul situațiilor întâmpinate la Sankt Petersburg, la Conacul familiei Larin și în împrejurimi.

Tatiana Larina – tipul femeii ruse, simplă, timidă, melancolică, înțeleaptă – se transformă dintr-o fată naivă, de la țară, într-o doamnă din înalta societate, cu un puternic simț al moralității, după ce declarația de dragoste pe care ea i-o face lui Evgheni Oneghin – personajul romantic neînțeles de societate, reticent la mediocritatea lumii înconjurătoare – este întâmpinată cu răceală și nepăsare de către acesta. Uciderea, din gelozie, în urma unui duel, a celui mai bun prieten al său – Lenski – îl marchează profund pe Oneghin.

După o perioadă de absență îndelungată și încercarea nereușită de a-și alunga regretele faptei săvârșite, Evgheni se întoarce la Sankt Petersburg, unde o reîntâlnește o Tatiana fermecătoare, alături de actualul ei soț – Cneazul Gremin.

Inima lui ajunge acum să cunoască sentimentul pe care, cu mult timp în urmă, îl nesocotise, însă este prea târziu. Dragostea lui nu are nicio șansă de împlinire, Tatiana fiind decisă să își onoreze condiția de femeie măritată.

Opera, inspirată din realitatea umană

Răceala cu care opera Evgheni Oneghin a fost întâmpinată la început de către public s-a datorat, în opinia criticului rus Serghei Flerov, noutății subiectului care avea în centru personaje din realitatea umană zilnică, în locul ,,îndrăgostiților” sau ,,rivalilor” cu care acesta era atât de obișnuit.

Același critic aprecia însă lucrarea lui Ceaikovski ca fiind, din punct de vedere al realizării muzicale, demnă de calitatea textului pușkinian.

Vă invităm, așadar, să vă lăsați transpuși în atmosfera societății ruse de secol XIX, în care iubirea candidă sau pasională, orgoliul, gelozia, remușcarea, devotamentul – valențe emoționale integrate cu măiestrie în muzica marelui simfonist Ceaikovski – își lasă amprenta definitivă asupra destinului uman!

Distribuția spectacolului

Dirijor: Tiberiu Soare (Invitat)
Regia artistică: Mihaela Bogdan
Scenografia: Viorica Petrovici (Invitată)
Lighting Designer: Mădălina Mânzat (Invitată)
Pregătirea Muzicală: Lucian Dușa, Ovidiu Moldovan, Lelia Serafinceanu
Consultant lingvistic: Natalia Constantin
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Coregrafia: Vasile Solomon
Mișcare scenică: Anca Opriș Popdan
Regie scenă culise: Dan Lupea
Sufleori: Flaviu Mogoșan, Monica DenițiuEvgheni Oneghin: Florin Estefan
Tatiana: Nadejda Cerchez (Invitată)
Lenski: Tiberius Simu
Olga: Liza Kadelnik
Gremin: Marius Boloș (Invitat)
Larina: Ștefania Barz
Filipievna: Andrada Ioana Roșu
Triquet: Sergiu Coltan (Invitat)
Zaretsky, căpitanul: Corneliu Huțanu
Guillot: Dan DumitranaCorul, Baletul și Orchestra Operei Naționale Române Cluj-Napoca

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate