FEMEI celebre. PRIMA româncă doctor în chimie. SINGURUL rector femeie al UBB Cluj. Distinsă în Europa. Raluca Ripan

Într-o vreme în care femeile aveau încă prea puţine drepturi, o clujeancă prin adopţie, Raluca Ripan, s-a ridicat deasupra multor bărbaţi. A fost prima femeie din România care a obţinut doctoratul în chimie. Şi este încă singura femeie care a fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai. Iar meritele sale au fost recunoscute în toată lumea.

Chimie cu Clujul

Raluca Ripan a fost moldoveancă la origine. Dar s-a consacrat la Cluj. Cu care a avut -şi la propriu, şi la figurat- o chimie specială. Şi a Clujului a rămas pe vecie, fiind înmormântată în Cimitirul Hajongard.

“A fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, la Cluj, în 1922. Ea a venit de la Iaşi, ca şef de lucrări, la Cluj. După Al doilea război mondial a reuşit să devină membru al Academiei Române, mare lucru, în 1948. Este fondatoare a Institutului de chimie din Cluj în 1951. Şi să nu uităm că a fost rectorul Universităţii Victor Babeş, în 1951-1956, singura femeie rector din istoria universităţii clujene.

A stat în Cluj pe fosta stradă Bacău, actualmente Rubin Patiţia, vizavi de Spitalul de ortopedie. Acolo a stat, o viluţă, are şi o plachetă. Este înmormântată în Cimitrirul Hajongard. Face parte din pleiada de academicieni înmormântaţi în Hajongard”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

A obţinut uraniu din minereuri

Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iaşi, 5 decembrie 1972, Cluj), chimistă, membru titular al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională (1952-1957).

Printre alţii, la Cluj i-a fost profesor şi Emil Racoviţă.

Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universități “V. Babeș” și “J. Bolyai”, condus de academicianul Raluca Ripan. A avut şi meritul înființării Institutului de chimie din Cluj (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș” ; “urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă” ; “recuperarea aurului de pe deșeuri de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși” ; “concentrarea minereului de fier de la Căpuș”.

Printre altele, în 1967, “Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția “Procedeu de obținere a uraniului din minereuri”. Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția “Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor”. În 1968, în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția “Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere”. Iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenția “Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia”.

Distinsă de Franţa, Germania şi Polonia

Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă “Membru de onoare a Societății de chimie industrială” din Franța, precum și “membru al societății Germane de Chimie”. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de “doctor honoris causa” din partea Universității “Nikolaus Kopernicus” din Torun, Polonia.

(MaAv)