Emil Boc despre hotelul hidos din centrul orașului: ”Și eu sunt la fel de revoltat”. La București s-a decis, noi stăm la încasat

Primarul Emil Boc se declară la fel de revoltat ca opinia publică clujeană cu privire la aspectul hotelului care va fi realizat pe strada Avram Iancu și care va face parte din lanțul internațional Marriot.

”Acest proiect nu a făcut plăcere multora dintre noi, cel puțin mie nu îmi face plăcere”, a spus Emil Boc.

Arhitectul șef al orașului, Pop Claudius, a menționat că primele intenții de amenajare a hotelului au apărut încă din 2006, când s-a inițiat demersul PUD-ului și PUZ-ului, finalizat în 2009.

În 2010 proiectul a primit și aprobarea în Consiliul Local Cluj-Napoca, întrucât documentația avea toate avizele, inclusiv cel al Comisiei Naționale de Monumente.

Comisia Zonală de Monumente Cluj n-a avizat favorabil proiectul aflat într-o zonă protejată. Legea prevede însă posibilitatea contestării deciziei la Comisia Națională de Monumente, unde în cele din urmă s-a acordat aviz favorabil.

De trei ori proiectul a fost respins la Cluj, dar a fost aprobat la București.

”Clujul a dat aviz negativ. Fără avizul celor de la București, proiectul nu trecerea. Noi suntem la încasat aici, dar deciziile nu se iau aici”, a declarat Emil Boc.

Firma de proiectare care a realizat designul final al clădrii este Architect Service SRL, din București.

Juristul Alina Rus, director executiv al departamentului Juridic din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a arătat că proiectul are toate documentațiile necesare pentru aprobare. Mai mult, au fost trei litigii pentru blocarea hotelului și anularea PUZ-ului, însă toate au fost respinse. ”Documentațiile au avut toate avizele prevăzute de lege pentru adoptarea PUZ-ului, o soluție de respingere a cererilor beneficiarilor ducea la o acțiune civilă de obligare la emiterea actelor, fie la o acțiune de natură penală”. Adică din punct de vedere legal autoritățile locale au fost obligate să aprobe proiectul.

Probleme de incompatibilități

Deși este aberant, legea permite ca deciziile comisiilor zonale de monumente să fie contestate la București.

Și la Comisa Națională a Monumentelor inițial a fost respins proiectul, dar s-a schimbat Guvernul, s-a refăcut contestația, iar în cele din urmă a fost admisă.

Apoi investitorul a cumpărat încă o parcelă pe strada Avram Iancu, iar volumul clădirii s-a extins. Din nou s-a respins proiectul în comisia zonală, dar a fost aprobat la Comisia Națională.

”Mi se pare o catastrofă urbanistică a Clujului. Avizul s-a obținut de la o comisie formată într-o altă ambianță arhitecturală, aici sunt sensibilități locale. Nu schimbi tipologia unei zone așa cum vrei. Bucureștiul este incoerent urbanistic, asta îi face farmecul, dar la Cluj este altceva”, a declarat Virgil Pop, profesor doctor arhitect, membru în Comisia Zonală pentru Monumente Istorice, pentru Cluj24.

”Adevărata aberație este cea a posibilității de a contesta deciziile comisiilor locale, pe model că ăștia de la Cluj sunt mai răi ca noi și nu cunosc”, a adăugat Virgil Pop.

Fost arhitect şef al municipiului, Adrian Iancu, în 2010 membru în Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, contesta în cadrul ședinței publice PUZ-ul prezentat de societatea Trans-Form pentru strada Avram Iancu.

Acesta l-a atacat pe arhitectul Vlad Negru în fața primarului Sorin Apostu, pe motiv că Procentul de Ocupare a Terenului nu era corect calculat.

Iancu a făcut atunci referire și la arhitectul Vasile Mitrea, acţionar la firma Trans-Form: “Domnul Mitrea, care se dă mare apărător al spaţiilor verzi, a obţinut aviz de la Comisia Naţională de Monumente Istorice, altfel aici nu ar fi obţinut (…)”, a spus Iancu.

Într-adevăr, arhitectul Mitrea a făcut parte atât din Comisia Zonală a Monumentelor Cluj, cât și ulterior din Comisia Națională.

Cu toate acestea, Virgil Pop a declarat că Vasile Mitrea s-a comportat ”exemplar” în cadrul comisiilor și nu a făcut presiuni asupra membrilor pentru aprobarea proiectului. O dovadă în acest sens este chiar respingerea proiectului la nivel local, respectiv la nivel național.

Ce spune arhitectul care a prezentat public proiectul, prima oară, în 2010

”Nu e cel mai frumos lucru care s-a făcut, se putea face mai bine de atât. Noi am făcut un studiu de soluție din care nu s-a făcut nimic. Era altfel concepută clădirea. Dar proiectul a trecut prin toate filtrele autorităților, bănuiesc că autoritățile au avut ceva recomandări, pe care ei le-au implementat”, a spus Vlad Negru pentru Cluj24.

Drept concluzie, Emil Boc a propus astăzi inițierea unor demersuri din partea Primăriei pe lângă beneficiar, astfel încât, pe banii acestuia, să fie modificată structura clădirii. Însă șansele de reușită sunt mici având în vedere că nu există vreo obligație legală în acest sens.