EXCLUSIV. PF Claudiu Pop ar vrea să mute la Cluj centrul greco-catolicismului

După multiplele lovituri de imagine şi de forţă pe care le-a dat Clujul în ultimii ani, în domeniile medical, educativ, cultural, social, administrativ, politic, a beneficiat de curând de încă o astfel de lovitură, pe care a dat-o şi în domeniul religios, prin alegerea episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop, în funcţia de  arhiepiscop major al Bisericii Greco-catolice din România.

Centrul Greco-catolicismului la Cluj

După preluarea celei mai înalte funcţii a Greco-catolicismului din România, PF Claudiu Lucian Pop a anunţat că va rămâne în continuare şi la conducerea Episcopiei Greco-catolice de Cluj-Gherla.

Ba, mai mult, o nouă lovitură de imagine pentru Cluj, ar urma să fie mutarea centrului Greco-catolocismului din România de la Blaj la Cluj.

Surse din anturajul PF Claudiu Lucian Pop au declarat pentru Cluj24, că este în discuţie această mutare la Cluj a centrului Greco-catolicismului românesc, dar că, cel puţin deocamdată, nu a fost luată o astfel de hotărâre.

“Iuliu Hossu a avut această idee de a schimba centrul eparhiei de la Gherla la Cluj, în momentul în care Clujul devenise mult mai important decât Gherla. În anul 1930, s-a făcut această mutare a structurilor Eparhiei de la Gherla la Cluj.

Aşadar, şi Iuliu Hossu a fost atent la schimbările sociale şi de ce nu?! şi acum Biserica trebuie să vadă toate aceste schimbări şi să facă paşii care se cuvin pentru ca să fie cât mai în apropiere de credincioşi, să fie cât mai eficientă, sigur, o eficienţă care are de-a face cu pastoraţia, nu cu eficienţa economică. Ţinând cont de realităţile sociale, se poate presupune că şi actualul Preafericit are în plan de a transforma chipul Bisericii, tocmai înspre binele credincioşilor. Dar nu putem să ştim nimic încă”, au declarat sursele Cluj24.

PF Claudiu Pop, pe urmele gândirii cardinalului Iuliu Hossu

Sediul Episcopiei Greco‑Catolice de Cluj‑Gherla (fostă Episcopia Greco‑Catolică de Gherla) a fost mutat la Cluj în 5 iunie 1930 prin Constituția apostolică Solemni Conventione, iar argumentele de atunci ale cardinalului Iuliu Hossu au fost importanța culturală și demografică mult mai mare a Clujului, nevoia unei prezențe greco-catolice puternice într-un centru urban major şi posibilitatea unei organizări pastorale mai eficiente.

Odată cu mutarea sediului eparhial, Biserica “Schimbarea la Faţă” din Cluj a devenit catedrală eparhială şi a fost ridicată la rang de „catedrală episcopală” prin aceeași constituție apostolică Solemni Conventione din 5 iunie 1930.

La Gherla, Catedrala „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a rămas un important lăcaş istoric, dar nu a mai avut statut de catedrală după mutarea eparhiei. Clădirile episcopiei din Gherla au continuat să fie folosite pentru activități ale Bisericii până la desființarea acesteia în 1948.

Greco-catolicii din Cluj

Conform recensământului din 2011, în România 150.593 de persoane s-au declarat greco-catolice, iar la recensământul din 2021, cifra declarată a scăzut la 115.364.

Biserica Greco-Catolică estimează însă un număr mult mai mare, de 488.000–504.000 de membri în România.

În judeţul Cluj, la recensământul din 2011 s-au declarant Greco-catolice 23.164 de persoane, iar la recensământul din 2021, 3,1% s-au declarant Greco-catolici, cee ace ar însemna circa 21-22 mii de persoane.

Dintre localităţile clujene, în Cluj-Napoca ar fi cel mai mare număr de Greco-catolici (14.152), urmat de Gherla (1.061), Turda (1.330), Dej (1.076), Câmpia Turzii  (337) şi Huedin (75).