Cum ARĂTA Clujul FRUMOS. Proiecte urbanistice ABANDONATE de primărie. Lacul de AGREMENT Grigorescu

Clujul nu e un oraş urât, în general, zic mulţi dintre cei care-l vizitează sau care locuiesc în el. Dar putea să fie frumos. Mult mai frumos. Şi au existat numeroase proiecte care să-i menţină sau chiar să-i sporească frumuseţea. Dar, din cauza diverselor interese, proiectele respective au fost abandonate de administraţia clujeană. Deşi, cele mai multe dintre ele au fost comandate chiar de primărie şi s-au cheltuit sume importante din banii clujenilor.

Iar în locul spaţiilor largi şi verzi, în locul unui Someş amenajat pentru promenadă, a apărut buluc de clădiri peste tot. Spaţii aglomerate, strâmte, sufocante. În locul unui Cluj frumos, avem un Cluj hidos. Începând de astăzi, Cluj24 vă prezintă câteva proiecte abandonate.

Grădini de cartier dispărute. Lacul de agrement Grigorescu

Arhitectul Vasile Mitrea prezintă câteva proiecte propuse pentru amenajarea Clujului, dar care au fost abandonate de primărie.

„În cadrul Institutului de proiectare al regiunii Cluj (până în 1968) apoi al judeţului (având mai multe denumiri de-a lungul timpului), în deceniul al şaptelea al secolului trecut încep o serie de studii privind realizarea de spații verzi destinate publicului. Primele vor fi incluse chiar în de taliile de sistematizare/DS pentru marile ansambluri de locuinţe sub denumirea de „grădini de cartier”.

Prima grădină va apărea în primul complex rezidenţial conceput după principiile „unității de vecinătate” (cu spațiul verde comunitar şi principalele dotări la mijlocul său, iar circulaţia auto importantă situată perimetral ansamblului), respectiv în cartierul Eremia Grigorescu.
Ea va fi concepută ca un loc de destindere pentru toate vârstele, iar în anii 1961-63 se vor realiza plantaţiile, mobilierul şi chiar un mic amfiteatru, amenajări ce vor dispărea în anii ’70”, arată arhitectul clujean.

Alte proiecte urbanistice, alte dispariţii. Din 12, 8 nu-s

Vasile Mitrea arată că în paralel cu propunerile din marile ansambluri, se vor înmulți comenzile de proiecte (chiar dacă la început comanditar nu va fi municipiul, ci Consiliul popular regional până în 1968 şi cel judeţean după 1968).

„Din cele peste 40 de documentații întocmite până în 1989 mi-aş permite să amintesc Băile Someşeni, extinderea parcului Babeş (azi luliu Hațieganu); parcul orăşenesc Est, amenajările din zonele Hoia, Cetăţuia, Făget ca zone de agrement, mai multe proiecte pentru parcul Central, parcul din Mănăştur, parcul Colina, noul ştrand (două proiecte), grădina zoo, parcul orăşenesc Cetate (două proiecte în zona ocupată de cetatea austriacă); înfrumuseţarea malurilor Someşului Mic (două proiecte), parcul orăşenesc Bobâlna (în cartierul Bulgaria), reconsiderarea pieţelor Libertății, 1 Mai şi Mihai Viteazu, parcul expozițional Flora (două proiecte în zona de expoziții Aurel Vlaicu nord), parcul Rozelor, grădina de cartier Zorilor-sud.

Iar lista ar putea continua, dar de reținut este că din cele 12 proiecte materializate în teren, 8 sunt în curs de dispariţie! Referindu-ne la intervalul 1989-2009 studiile comandate în acelaşi domeniu s-au redus la 7…”, explică arhitectul.
(Va urma)
(MaAv)