EVENIMENT
Comună cu INCIDENŢĂ de peste 40/1.000 la COVID-19. O comună CLUJEANĂ este în TOPUL naţional

O comună din România a ajuns la o incidenţă de peste 40 de cazuri la mia de locuitori în ceea ce priveşte îmbolnăvirea de COVID-19. În nefericitul top se află şi o comună din judeţul Cluj.
Carantină în comuna cu peste 40/1.000
Comuna Brănişca, din judeţul Hunedoara, a intrat de luni în carantină zonală pentru o perioadă de 14 zile, după ce incidenţa îmbolnăvirilor de COVID-19 a ajuns la o valoare de 40,08 la mia de locuitori, a informat Direcţia de Sănătate Publică (DSP).
Conform datelor oficiale, în ultimele 14 zile în comuna Brănişca au fost înregistrate 61 de cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, în condiţiile unui calcul efectuat pentru o populaţie de 1.522 de locuitori.
Comuna clujeană Dăbâca este în top
Potrivit datelor oficiale, în 346 de sate şi comune se înregistrează o incidenţă peste 10 la mia de locuitori.
Cea mai mare incidenţă este în Brănişca (Hunedoara) – 40,08, urmată de Ciulniţa (Ialomiţa) – 26,83; Tunari (Ilfov) – 25,43; Crevedia (Dâmboviţa) – 23,23; Valea Argovei (Călăraşi) – 23; Dăbâca (Cluj) – 22,42.
Conform GCS, incidenţa este peste 10 la mie în 70 de oraşe.
Oraşele cu cea mai mare incidenţă sunt Otopeni (Ilfov) – 22,81; Popeşti-Leordeni (Ilfov) – 19,1; Fierbinţi Târg (Ilfov) – 18,74; Bragadiru (Ilfov) – 18,7; Măgurele (Ilfov) – 18,56; Amara (Ialomiţa) – 17,4; Voluntari (Ilfov) – 16,68; Bucureşti – 16,24; Alba Iulia (Alba) 16,11.
Urmăriți Cluj24.ro și pe Google News
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO. Emil Boc, cu pălărie de paie, curea lată și fular tricolor, la Crucea Iancului: ”No, Doamne ajută”

Primarul Clujului, Emil Boc, prezent, duminică, la Mărișel, la sărbătoarea de la Crucea Iancului, și-a luat o curea lată din piele, și-a pus o pălărie de paie în cap și pe umeri un fular tricolor, spunând că nu a plecat la mâna goală de la eveniment.
”No, am venit la sărbătoarea de la Crucea Iancului și nu am plecat cu mâna goală. Mi-am luat un fular tricolor pe măsură, o curea lată, așa faină, ce bună îi asta, pușcă și cureaua lată, și o pălărie să mă protejeze de soare.
No, Doamne ajută, o zi bună tuturor”, a transmis Boc.
CULTURA
Mii de moți la Mărișel, la Sărbătoarea de la Crucea Iancului. Au cântat într-un glas ”Din Țara Moților noi am venit”

Mii de moți, dar și turiști, au fost prezenți, duminică, la Mărișel, la Sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului, unde au fost depuse coroane de flori la Monumentul lui Avram Iancu și s-a desfășurat un spectacol folcloric.
Evenimentul a ajuns la a 50-a ediție, fiind organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Primăria și Consiliul Local al comunei Mărișel.
La sărbătoare au fost prezenți, printre alții, prefectul Clujului, Maria Forna, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, primarul Emil Boc, parlamentari și europarlamentari, consilieri județeni.
Toți cei prezenți au cântat împreună, într-un glas, cântecul patriotic ”Din Țara Moților noi am venit”.
Crucea Iancului din lemn, apoi din piatră
Crucea Iancului a fost ridicată inițial din lemn, în anul 1924, pentru a marca aniversarea unui secol de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872).
Ulterior, a fost înlocuită cu una din piatră. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial crucea a fost demontată iar în 1944 locuitorii din Mărișel au ridicat o nouă troiță din piatră. În jurul acestei troiţe se adună moţii an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Avram Iancu.
EVENIMENT
Alin Tișe vine luni la ora 12, LIVE la podcastul ”Contraste” de pe Cluj24. Dezvăluiri din culisele Congresului PNL

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, este invitat la podcastul ”Contraste” de pe Cluj24, realizat de jurnalistul Florin Danciu.
Alături de Florin Danciu, în platou se va afla și analistul Ion Novăcescu.
Podcastul va fi transmis live de la ora 12 pe Cluj24.ro, Facebook – Cluj24, You Tube – Cluj24.
Alin Tișe va dezvălui ce s-a întâmplat la Congresul PNL de sâmbătă unde a candidat pentru una din cele 4 funcții de prim-vicepreședinte, dar a pierdut la vot clasându-se pe locul 6.
Pentru cele 4 funcții au candidat 9 liberali.
EVENIMENT
AlbertNbn, pe scena festivalului ”Beach, please”: ”Îmi bag p**a în România/ Pe țara voastră mă piș”. Ce fac autoritățile?

Artistul concertist internațional Nicolae Voiculeț, președintele Asociației Culturale „Nicolae Voiculeț”, ambasador al culturii române, cere intervenția autorităților statului și o reacție a partidelor după ce trapper-ul AlbertNbn a spus pe scena festivalului ”Beach, please” de la Costinești; „Îmi bag p**a în România/ Pe țara voastră mă piș”.
Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor partidelor parlamentare, Voiculeț se declară profund revoltat de <<spectacolul obscen și anti-național desfășurat pe scena festivalului „Beach, Please!” de la Costinești, unde un așa-zis „artist” a rostit în fața unei audiențe formate în mare parte din minori și adolescenți:
„Îmi bag p**a în România/ Pe țara voastră mă piș”>>.
”Acest gest scandalos, obscen și profund ofensator la adresa identității naționale a fost tolerat și difuzat în mod public, în lipsa oricărei intervenții sau condamnări din partea organizatorilor sau a autorităților competente.
Mai mult decât atât, întreaga clasă politică a României a rămas tăcută, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a spus Nicolae Voiculeț.
Acțiuni imediate
Acesta solicităm mai multe acțiuni imediate.
1. O poziție publică clară și oficială din partea fiecărui partid parlamentar, în care să: condamnați denigrarea României și a poporului român; reafirmați valorile și simbolurile naționale; susțineți protecția tinerei generații împotriva abuzurilor de acest tip.
2. Inițierea unei anchete parlamentare, care să investigheze: sprijinul instituțional (direct sau indirect) acordat acestui festival; implicarea autorităților locale, județene și centrale în facilitarea organizării lui; finanțările și sursele de susținere logistică (bănci, companii, instituții publice).
3. Asumarea unui angajament politic concret, de a stopa pe viitor orice formă de batjocură publică, manipulare a minorilor și denigrare a României sub masca „libertății de expresie” sau „divertismentului”.
România nu este o glumă. România este demnitate.
Tăcerea înseamnă complicitate
”Tăcerea dumneavoastră înseamnă complicitate. Lipsa unei reacții este un gest de abandon față de poporul român.
Acum este momentul în care fiecare român vă privește și vă întreabă: „Domnule președinte, vă este rușine cu România?” „Sunteți alături de poporul român sau alături de cei care îl batjocoresc?”
Cu speranța că veți da dovadă de demnitate și responsabilitate, în numele unei Românii care încă nu s-a predat, vă solicităm acest gest public de reparație morală”, a conchis Voiculeț.