Clujul a fost republică. Prima apariţie pe hartă a Oraşului comoară. Aurarii din Claudiopolis exportau în Europa

Din câte se ştie, Clujul a apărut pentru prima dată pe o hartă în 1532. Era vorba de lucrarea Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia. Cel puţin, este prima hartă a acestor ţinuturi realizată de un locuitor al ei.

 Prima hartă a Transilvaniei, Johannes Honterus, 1532 (sursa wikipedia)

În imagini sunt şi două hărţi un pic mai noi ale Transilvaniei (arhiva www.cluj24.ro), realizate de Sebastian Munster (circa 1550) şi de Gerardus Mercator (circa 1580).

Primele hărţi ale Transilvaniei cu Clujul în ea

Chorographia Transylvaniae a fost realizată de Honterus pe baza cercetărilor personale pe care le-a făcut în Transilvania, în perioada 1530-1532. După ce s-a reîntors, în 1533, în orașul său natal, Corona (Braşov), el a refăcut de câteva ori harta.

Harta Transilvaniei, Sebastian Munster, circa 1550 (arhiva www.cluj24.ro)

Harta pe care a făcut-o a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Munster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) şi Gerardus Mercator (1512-1594).

Harta Transilvaniei, Gerardus Mercator, circa 1580 (arhiva www.cluj24.ro)

Se pare că prima hartă a Transilvaniei, realizată de Honterus, a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat acum în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta.

Republica Cluj

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici povesteşte, pentru www.cluj24.ro, cam cum era Clujul în perioada apariţiei primelor hărţi în care este prezent oraşul.

„Clujul era destul de important atunci, pentru că este secolul în care devine Oraş comoară. Adică, în sensul în care meşteşugarii, organizaţi în bresle, şi negustorii, organizaţi în ghilde, formează un fel de republică orăşenească prin Consiliul celor 100. Nobilii nu îşi aveau reşedinţa în oraş şi, dacă, eventual, aveau dorinţa să se aşeze în oraş, îşi pierdeau calitatea de nobili. Trebuiau să respecte regulile oraşului.

1530 este înainte de apariţia Principatului Transilvanei, care a fost înfiinţat în 1541”, spune istoricul clujean.

Claudiopolis, Oraşul comoară

În acea perioadă, Clujul devine şi centrul reformei religioase din Ardeal, şi tot atunci îi apare denumirea Claudiopolis.

„La mijlocul sec al 16-lea, Clujul devine centrul reformei religioase din Ardeal. Călugării vor fi alungaţi şi bisericile romano-catolice din oraş vor fi transformate în biserici reformate. Biserica Sf. Mihail va fi unitariană.

De atunci apare şi prima atestare umanistă, în latină, a oraşului, Claudiopolis, deoarce credeau atunci că oraşul a fost fondat de împăratul Claudius. Ceea ce nu era adevărat.

Clujul, plin de aurari şi argintari cu comenzi în toată Europa

Era deci o republică orăşenească, condusă de negustorii bogaţi şi de meşteşugarii bogaţi. Ei au suportat cheltuielile construcţiei zidurilor care acoperă incinta de 45 de hectare a oraşului.

Era denumit Oraşul comoară pentru că devine poate centrul cel mai puternic în acea perioadă din Transilvania. Clujul a fost şi atunci la concurenţă cu Braşovul şi cu Sibiul, dar le depăşeşte. I se spunea Oraşul Comoară mai ales pentru că erau foarte dezvoltate, foarte puternice breslele aurarilor şi argintarilor, care aveau comenzi în toată Europa”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

(M. Avram)