Boboteaza sau Botezului Domnului, sărbătorită pe 6 ianuarie. Tradiții și semnificații

Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, marchează finalul sărbătorilor de iarnă și este una dintre cele mai importante sărbători creștine.

Cunoscuta și ca Botezul Domnului, această zi comemorează botezarea lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele Iordanului, un moment esențial în tradiția creștină, care simbolizează nașterea spirituală a Mântuitorului.

Semnificații religioase și sfințirea apei

Boboteaza simbolizează sfințirea creației, Iisus fiind botezat nu pentru iertarea păcatelor, ci pentru a sfinți apele și întreaga lume. În cadrul slujbei religioase de Bobotează, apa este binecuvântată și transformată în agheasmă, considerată miraculoasă. Creștinii iau această apă sfințită pentru a-și binecuvânta locuințele, animalele și pomii, având credința că aceasta aduce sănătate, belșug și protecție împotriva spiritelor rele.

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Tradiții populare și obiceiuri

În unele zone, preotul aruncă o cruce în apă, iar bărbații din comunitate se întrec să o recupereze. Se spune că cel care reușește să aducă crucea la mal va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Fetele nemăritate își pot afla ursitul în noaptea de Bobotează, punând sub pernă o crenguță de busuioc și legându-și un fir roșu de mătase pe deget. Totodată, se crede că fetele care cad pe gheață în această zi se vor mărita până la sfârșitul anului.

Superstiții și credințe

În ziua de Bobotează, nu se spală rufe, toate apele fiind sfințite. De asemenea, certurile și împrumuturile sunt interzise, iar tradiția populară spune că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre comorile ascunse.

În unele regiuni, sărbătoarea este marcată de obiceiuri spectaculoase, cum ar fi „Iordănitul femeilor” sau „Udatul Ionilor”, dedicate Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie.

Boboteaza și Sfântul Ioan, finalul sărbătorilor de iarnă

Boboteaza și ziua Sfântului Ioan, care urmează pe 7 ianuarie, încheie perioada sărbătorilor de iarnă. Aceste zile sunt pline de rugăciuni și obiceiuri care îmbină sacralitatea creștină cu tradițiile populare, păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor.