Ritualuri din satele clujene între Anul Nou și Bobotează. De ce își puneau fetele mărgelele sub fața de masă

Între Anul Nou și Bobotează, preoții „umblă cu crucea”, adică merg din casă în casă pentru a le sfinți și a vesti Botezul Domnului.

În vechea lumea satului, oamenii puneau grâu și pâine pe masă pentru a fi binecuvântate de preot, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ritualuri din satele clujene între Anul Nou și Bobotează. De ce își puneau fetele mărgelele sub fața de masă

Tot în această perioadă, fetele își puneau mărgelele sub fața de masă. Apoi, în Ajunul Bobotezei acestea le ascundeau sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Tot în acest scop, furau fire de busuioc din „struțu’ popii”.

În unele zone, fiecare familie îi dădea preotului un colac, o cupă de grâu, dar și alte daruri.

Fuioare de cânepă oferite preotului

Pe Valea Crișului din județul Cluj, preotul primea, pe lângă colac, câte un fuior de cânepă. Așa că, după Bobotează, femeile din sat participau la o clacă de tors, la preoteasă.
Preotul era însoțit de diac, de sfătul care purta căldărușa cu agheasmă, dar și de „calul bobotezei”, un om mai nevoiaș din sat, care ducea în desagi darurile primite de preot, iar la final era răsplătit din aceste daruri pentru efort.

FOTO: Torsul cânepii- Negreni, jud. Cluj/ Arhiva CJCPCT Cluj