Connect with us

ACTUALITATE

BĂTAIE de joc. Spaţiile VERZI ale Clujului, MÂNCATE de IMOBILE. Proiecte BATJOCORITE de primărie. DISPĂRUTELE grădini de cartier

Publicat


De-a lungul timpului, municipalitatea a chemat specialiştii, în special arhitecţi, să facă propuneri şi proiecte de spaţii verzi în Cluj-Napoca, prin care să fie îmbunătăţită calitatea vieţii clujenilor. Proiectele au fost făcute, plătite din banii clujenilor, dar decidenţii politici ai ultimilor 50 de ani le-au ignorat. Ba, mai mult, chiar din spaţiile deja amenajate, suprafeţe mari au fost cedate pentru construirea de benzinării, biserici, blocuri etc.

Grădinile de cartier

Arhitectul Vasile Mitrea povesteşte despre soarta unei părţi a acestor proiecte de spaţii verzi.

„În cadrul Institutului de proiectare al Regiunii Cluj (până în 1968) apoi al judeţului Cluj, în deceniul al şaptelea al secolului trecut încep o serie de studii privind realizarea de spaţii verzi destinate publicului. Primele vor fi incluse chiar în detaliile de sistematizare pentru marile ansambluri de locuinţe sub denumirea de „grădini de cartier”. Prima grădină va apărea în primul complex rezidenţial conceput după principiile „unităţii de vecinătate” în cartierul Eremia Grigorescu. Ea va fi concepută ca un loc de destindere pentru toate vârstele, iar în anii 1961-63 se vor realiza plantaţiile, mobilierul şi chiar un mic amfiteatru, amenajări ce vor dispărea în anii 70”, explică arhitectul clujean.

Clujul trebuia să aibă grădină zoologică

În scurt timp, dintre 12 proiecte deja materializate în teren, 8 au dispărut.

„În paralel cu propunerile din marile ansambluri, se vor înmulţi comenzile de proiecte şi din cele peste 40 de documentaţii întocmite până în 1989 mi-aş permite să amintesc: Băile Someşeni; extinderea Parcului Babeş (azi Iuliu Haţieganu); parcul orăşenesc Est; amenajările din zonele Hoia, Cetăţuia, Făget ca zone de agrement; mai multe proiecte pentru Parcul Central; parcul orăşenesc din Mănăştur; parcul Colina; noul ştrand (două proiecte); grădina zoo; parcul orăşenesc Cetate (două proiecte în zona ocupată de cetatea austriacă); înfrumuseţarea malurilor Someşului Mic (două proiecte); parcul orăşenesc Bobâlna (în cartierul Bulgaria); reconsiderarea pieţelor Libertăţii, 1 Mai şi Mihai Viteazu; parcul expoziţional Flora (două proiecte în zona de expoziţii Aurel Vlaicu nord); parcul Rozelor; grădina de cartier Zorilor-sud. Iar lista ar putea continua, dar de reţinut este că din cele 12 proiecte materializate în teren, 8 sunt în curs de dispariţie!”, explică Vasile Mitrea.

Clădirile au înghiţit spaţiile verzi

Arhitectul Vasile Mitrea mai arată că dezinteresul pentru spaţiile verzi ale Clujului a fost şi mai mare după 1990.

„Deşi după 1989 au urmat două PUG-uri (întocmite în 1991 şi 1998), zestrea vegetală a municipiului nu s-a bucurat de o gândire integratoare în evoluţia structurii urbane. (…) Aş mai aminti că în perioada 1960-1990 nu numai că s-au întocmit peste 40 de documentaţii privind amenajarea de spaţii verzi pentru agrement şi sport, ci şi că Primăria a alocat fonduri pentru realizarea a circa 134 ha din 252 ha existente în 1989 (unde nu am inclus fâşiile plantate; cimitirele/46,20 ha; cele existente în incinta unor instituţii/177,80 ha, dar neaccesibile publicului larg).

Din cele 252 ha amenajate, începând din 1990 până în 2008, vor dispărea 19 ha (consumate de realizarea a diverse investiţii: benzinării, biserici şi alte construcţii) şi nu din terenurile degradate sau abandonate… Au fost afectate zonele: Parcul Est, Parcul Expoziţiei, Parcul Rozelor, Grădina Colina, Grădina cartierului Gheorgheni ş.a. Referindu-ne la cele 233 ha rămase (252-19) rezultă că la o populaţie stabilă de circa 306.000 locuitori (populaţia din iulie 2006), unui cetăţean îi revin 7,60 mp de spaţiu verde amenajat pentru agrement şi sport (faţă de prevederile normativelor naţionale din 1980 de 12-15 mp)”, explică arhitectul.

Dezinteresul sau interesul?

Vasile Mitrea reclamă dezinteresul conducerilor primăriei în ceea ce priveşte amenajarea de spaţii verzi. Dar poate că a fost vorba doar de intersul acestora. Altul decât cel public, al locuitorilor oraşului.

„Dacă realizarea unui „sistem de spaţii verzi” a fost sortită eşecului –datorită unui dezinteres al urbaniştilor (autori de schiţe de sistematizare sau planuri urbanistice generale) şi administraţiei locale- la rândul lor propunerile concrete/proiectele (comandate de Primărie!) pentru amplificarea zestrei verzi a oraşului nu au avut o soartă mai bună, devenind doar piese de arhivă. În ce mă priveşte, din cele opt proiecte întocmite, doar două au fost realizate parţial (grădinile de cartier Grigorescu şi Gheorgheni).

Din cele întocmite de alţi arhitecţi (amintesc arhitecţii Emanoil Tudose, Ioan Mocanu, Amalia Gyemant, Gheorghe Vais ş.a.) s-a realizat doar „ştrandul nou”, deşi unele au fost începute şi abandonate la scurt timp. Mai trist este însă că, excluzând câteva excepţii, majoritatea locaţiilor vizate au fost deja ocupate.

La cauzele ce au condus la situaţia prezentată, pe lângă DEZINTERES trebuie să adăugăm LIPSA DE CONTINUITATE în finalizarea unor acţiuni şi idei, dar mai ales lipsa unui CONCEPT –cu strategia adecvată- privnd dezvoltarea pe termen lung. Ca atare, municipiul a ratat foarte multe din şansele de a deveni oraş verde”, conchide arhitectul Vasile Mitrea.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Deputat de Cluj Băltărețu: Deschiderea podului peste Arieș la Turda, mai repede decât era prevăzut

Publicat

De

Deputatul USRPLUS Cluj Viorel Băltărețu a anunțat că a𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐀𝐫𝐢𝐞𝐬̗ a fost subiectul central al discuției cu reprezentanții ARL și DRDP și a precizat că, în acest moment, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐨 𝐥𝐮𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐑𝐃𝐏 𝐨 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞.
”Sper că după analiza costurilor suplimentare – reprezentate de o mobilizare dublă a macaralei -, specialiștii DRDP vor înțelege că acestea sunt nesemnificative în comparație cu beneficiile pentru cetățeni, în cazul deschiderii anticipate a podului.
Mai mult, e și în interesul constructorului să finalizeze lucrarea înainte de venirea iernii, pentru a evita eventualele amânări ale lucrărilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a spus Băltărețu.
Acesta a dat asigurări că accelerarea lucrărilor nu se va face în detrimentul calității acestora.

Cerere către primarul din Turda

”DRDP a întocmit cereri către CNAIR pentru repararea și asfaltarea bucății de drum cuprinse între pod și intersecția cu str. Armatei. Săptămâna viitoare, voi fi la CNAIR București, pentru a susține aceste cereri.
În aceste condiții – care cred că sunt realizabile – de finalizare anticipată a podului și asfaltare a bucății suplimentare de drum, solicităm dlui primar Matei să facă demersurile pentru repararea și asfaltarea sectorului de drum național (aflat în administrarea municipiului Turda) de la sensul giratoriu la pod”, a mai spus deputatul clujean.
Potrivit acestuia, e foarte important să se profite de această perioadă în care traficul e închis și să fie asfaltată toată secțiunea, sincronizându-se cu restul lucrărilor, pentru a nu prelungi disconfortul cetățenilor.
Inițial, termenul avansat pentru redeschiderea circulației pe podul peste Arieș era 22 decembrie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate