BĂTAIE de joc. Spaţiile VERZI ale Clujului, MÂNCATE de IMOBILE. Proiecte BATJOCORITE de primărie. DISPĂRUTELE grădini de cartier

De-a lungul timpului, municipalitatea a chemat specialiştii, în special arhitecţi, să facă propuneri şi proiecte de spaţii verzi în Cluj-Napoca, prin care să fie îmbunătăţită calitatea vieţii clujenilor. Proiectele au fost făcute, plătite din banii clujenilor, dar decidenţii politici ai ultimilor 50 de ani le-au ignorat. Ba, mai mult, chiar din spaţiile deja amenajate, suprafeţe mari au fost cedate pentru construirea de benzinării, biserici, blocuri etc.

Grădinile de cartier

Arhitectul Vasile Mitrea povesteşte despre soarta unei părţi a acestor proiecte de spaţii verzi.

„În cadrul Institutului de proiectare al Regiunii Cluj (până în 1968) apoi al judeţului Cluj, în deceniul al şaptelea al secolului trecut încep o serie de studii privind realizarea de spaţii verzi destinate publicului. Primele vor fi incluse chiar în detaliile de sistematizare pentru marile ansambluri de locuinţe sub denumirea de „grădini de cartier”. Prima grădină va apărea în primul complex rezidenţial conceput după principiile „unităţii de vecinătate” în cartierul Eremia Grigorescu. Ea va fi concepută ca un loc de destindere pentru toate vârstele, iar în anii 1961-63 se vor realiza plantaţiile, mobilierul şi chiar un mic amfiteatru, amenajări ce vor dispărea în anii 70”, explică arhitectul clujean.

Clujul trebuia să aibă grădină zoologică

În scurt timp, dintre 12 proiecte deja materializate în teren, 8 au dispărut.

„În paralel cu propunerile din marile ansambluri, se vor înmulţi comenzile de proiecte şi din cele peste 40 de documentaţii întocmite până în 1989 mi-aş permite să amintesc: Băile Someşeni; extinderea Parcului Babeş (azi Iuliu Haţieganu); parcul orăşenesc Est; amenajările din zonele Hoia, Cetăţuia, Făget ca zone de agrement; mai multe proiecte pentru Parcul Central; parcul orăşenesc din Mănăştur; parcul Colina; noul ştrand (două proiecte); grădina zoo; parcul orăşenesc Cetate (două proiecte în zona ocupată de cetatea austriacă); înfrumuseţarea malurilor Someşului Mic (două proiecte); parcul orăşenesc Bobâlna (în cartierul Bulgaria); reconsiderarea pieţelor Libertăţii, 1 Mai şi Mihai Viteazu; parcul expoziţional Flora (două proiecte în zona de expoziţii Aurel Vlaicu nord); parcul Rozelor; grădina de cartier Zorilor-sud. Iar lista ar putea continua, dar de reţinut este că din cele 12 proiecte materializate în teren, 8 sunt în curs de dispariţie!”, explică Vasile Mitrea.

Clădirile au înghiţit spaţiile verzi

Arhitectul Vasile Mitrea mai arată că dezinteresul pentru spaţiile verzi ale Clujului a fost şi mai mare după 1990.

„Deşi după 1989 au urmat două PUG-uri (întocmite în 1991 şi 1998), zestrea vegetală a municipiului nu s-a bucurat de o gândire integratoare în evoluţia structurii urbane. (…) Aş mai aminti că în perioada 1960-1990 nu numai că s-au întocmit peste 40 de documentaţii privind amenajarea de spaţii verzi pentru agrement şi sport, ci şi că Primăria a alocat fonduri pentru realizarea a circa 134 ha din 252 ha existente în 1989 (unde nu am inclus fâşiile plantate; cimitirele/46,20 ha; cele existente în incinta unor instituţii/177,80 ha, dar neaccesibile publicului larg).

Din cele 252 ha amenajate, începând din 1990 până în 2008, vor dispărea 19 ha (consumate de realizarea a diverse investiţii: benzinării, biserici şi alte construcţii) şi nu din terenurile degradate sau abandonate… Au fost afectate zonele: Parcul Est, Parcul Expoziţiei, Parcul Rozelor, Grădina Colina, Grădina cartierului Gheorgheni ş.a. Referindu-ne la cele 233 ha rămase (252-19) rezultă că la o populaţie stabilă de circa 306.000 locuitori (populaţia din iulie 2006), unui cetăţean îi revin 7,60 mp de spaţiu verde amenajat pentru agrement şi sport (faţă de prevederile normativelor naţionale din 1980 de 12-15 mp)”, explică arhitectul.

Dezinteresul sau interesul?

Vasile Mitrea reclamă dezinteresul conducerilor primăriei în ceea ce priveşte amenajarea de spaţii verzi. Dar poate că a fost vorba doar de intersul acestora. Altul decât cel public, al locuitorilor oraşului.

„Dacă realizarea unui „sistem de spaţii verzi” a fost sortită eşecului –datorită unui dezinteres al urbaniştilor (autori de schiţe de sistematizare sau planuri urbanistice generale) şi administraţiei locale- la rândul lor propunerile concrete/proiectele (comandate de Primărie!) pentru amplificarea zestrei verzi a oraşului nu au avut o soartă mai bună, devenind doar piese de arhivă. În ce mă priveşte, din cele opt proiecte întocmite, doar două au fost realizate parţial (grădinile de cartier Grigorescu şi Gheorgheni).

Din cele întocmite de alţi arhitecţi (amintesc arhitecţii Emanoil Tudose, Ioan Mocanu, Amalia Gyemant, Gheorghe Vais ş.a.) s-a realizat doar „ştrandul nou”, deşi unele au fost începute şi abandonate la scurt timp. Mai trist este însă că, excluzând câteva excepţii, majoritatea locaţiilor vizate au fost deja ocupate.

La cauzele ce au condus la situaţia prezentată, pe lângă DEZINTERES trebuie să adăugăm LIPSA DE CONTINUITATE în finalizarea unor acţiuni şi idei, dar mai ales lipsa unui CONCEPT –cu strategia adecvată- privnd dezvoltarea pe termen lung. Ca atare, municipiul a ratat foarte multe din şansele de a deveni oraş verde”, conchide arhitectul Vasile Mitrea.

(MaAv)