Asociația Pro Infrastructură: Lucrările la linia ferată Cluj-Oradea, blocate. Niciun tronson nu are șanse să fie gata la timp

Asociația Pro Infrastructură a publicat o analiză dureroasă privind starea căilor ferate din România, arătând că autodistrugerea acestui sector strategic a continuat în 2024 și la începutul anului 2025.

În ciuda fondurilor europene generoase disponibile, progresele la lucrările de modernizarea a căilor ferate sunt lente, iar efectele pozitive pentru pasageri și transportatori rămân invizibile.

„Autodistrugerea căilor ferate a continuat și în 2024. Anul trecut, încă unul obișnuit la CFR: progrese în general slabe. Deși teoretic avem disponibile miliarde de euro bani europeni, avantajele pentru călători întârzie să apară”, este semnalul de alarmă tras de Asociația Pro Infrastructură.

„Ritmul melcului” pe Cluj-Oradea

Proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Oradea, cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), suferă de întârzieri majore, iar progresele fizice sunt aproape inexistente pe anumite loturi mai arată asociația.

Tronsonul Poieni-Aleșd nu are nici măcar autorizație de construire, iar Aghireș-Poieni, cel mai performant sector, a avansat cu doar 2,3% lunar în 2024. Lucrările sunt însă blocate de lipsa avizelor de la Ministerul Culturii pentru clădiri istorice, precum gara din Poieni.

„Celelalte proiecte de modernizare, Cluj-Oradea și Arad-Caransebeș, în total 8 sectoare din PNRR, au și ele un ritm slab in medie. Sunt multe loturi apropiate încă de 0% iar cel mai performant (Aghireș-Poieni) a avansat cu 2,3% lunar in 2024 dar e și el blocat la Ministerul Culturii (clădirea gării Poieni). (…) Pe Poieni-Aleșd încă nu avem autorizație de construire! Este clar că reconstrucția la 160 km/h este o pălărie prea mare pentru CFR, MT și guvern. Probleme administrative care la autostrăzi s-ar fi rezolvat într-o lună-două, hai trei, la feroviarul mare țin cu anii!”, mai arată Asociația Pro Infrastructură.

Această realitate face improbabilă finalizarea secțiunilor PNRR până în 2026, termenul limită impus de Uniunea Europeană.

Progresul lunar pe autostrăzi, cât cel realizat pe căile ferate într-un an întreg

În timp ce lucrările la autostrăzi înregistrează progrese fizice lunare de 3-4%, calea ferată suferă de stagnare cronică, cu avansuri de doar 5-8% anual pe majoritatea proiectelor.

„Diferențele față autostrăzi sunt strigătoare la cer. Cu unele excepții, pe rutierul mare loturile de câmpie și deal au un progres fizic lunar de 3-4%, deci 2-3 ani execuție. Dar la CFR majoritatea proiectelor de modernizare coboară deseori la 5-8% pe AN. Rezultatul: proiectele durează 7-10 ani pe toate cele 12 secțiuni dintre Brașov și Curtici, indiferent de antreprenor”, mai transmite API.

Material rulant insuficient și fonduri pierdute

Pe lângă infrastructura învechită, materialul rulant rămâne o problemă acută. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a reușit să aducă în circulație doar două rame electrice noi, dintr-un total de câteva sute planificate. Restul fondurilor disponibile din 2016 pentru material rulant modernizat s-au pierdut sau au fost utilizate ineficient.

„La capitolul material rulant, instituția abilitată, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), a performat în nota sloganului CFR: „neputința cheltuirii finanțării europene”.

ARF nu a reușit să atragă banii de trenuri noi disponibili încă din 2016. A adus doar 2 (două) rame electrice din cele câteva sute! Prima Alstom Coradia din cele 37 garnituri comandate a fost pusă în sfârșit în circulație în buza alegerilor. Practic s-au pierdut aproape toți banii POIM pe material rulant (2016-2023), plătindu-se din ei doar o parte din… primul tren”, a afirmat API.

Pasagerii trag ponoasele

În 2024, numărul pasagerilor feroviari a scăzut cu 4%, iar transportul de marfă a înregistrat o contracție de 11%. În acest ritm, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura, transportul feroviar de călători riscă să dispară complet în câteva decenii. Mai grav, managementul CFR Călători a anulat 25% din trenuri la începutul lui 2025 fără a informa publicul.

„Numărul de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, iar transportul de marfă cu 11%. În acest ritm, în câteva decenii nu vor mai exista trenuri de călători în România. Prăbușirea continuă rapid și la început de 2025: managementul de „elită” al CFR Călători a anulat 25% din trenuri fără ca măcar să anunțe publicul”, mai spune ONG-ul.

Calea ferată, „cenușăreasa infrastructurii”

Spre deosebire de lucrările autostrăzi, care beneficiază de atenție și finanțare prioritară, calea ferată continuă să fie tratată ca o cenușăreasă: „Toate instituțiile implicate tratează calea ferată așa cum o tratează politicienii: cenușăreasa infrastructurii. Când l-ați văzut ultima dată pe eternul ministru Grindeanu pe un șantier feroviar? Ce a făcut el ca să rezolve problemele feroviare?”.