FOTO. Pacienții Institutului Oncologic Cluj, monitorizați în timp real cu brățări speciale. Dr. Delia Herghea: E o premieră

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca a obținut Premiul I la categoria Prevenirea și controlul Infecțiilor Asociate Actului Medical (IAAM) la Gala Siguranța Pacientului 2025, organizată pe 14 noiembrie la Conferința Sigmed VI.

Distincția recompensează proiectul „Implementarea tehnologiilor avansate în diagnosticul și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și al rezistenței la antibiotice”, finanțat prin PNRR și aflat în derulare până în martie 2026.

La baza proiectului stă o combinație între investiții în infrastructură, dotări moderne și o componentă digitală inovativă de trasabilitate pentru pacienți, instrumentar și curățenie. Despre toate acestea a vorbit pentru Cluj24, dr. Delia Herghea, medic primar epidemiolog și manager de proiect.

Obiectivul proiectului

Dr. Delia Herghea a prezentat parcursul proiectului și rolul în cadrul Institutului Oncologic, precum și scopul acestor implementări moderne.

„Proiectul l-am pornit din dorința de a ne îmbunătăți anumite condiții cu scopul de a preveni infecțiile asociate asistenței medicale și prin acest proiect am aderat și la standardele de calitate ale Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.

Proiectul a avut ca obiectiv principal dezvoltarea infrastructurii de prevenire și control a infecțiilor nozocomiale și a rezistenței la antibiotice, care a fost subîmpărțit pe trei paliere: înființarea și dezvoltarea unui laborator de microbiologie, achiziția de echipamente pentru curățenie, dezinfecție și sterilizare pentru suprafețe, instrumentar și dezvoltarea unei soluții digitale care să permită realizarea trasabilității pentru pacienți, pentru instrumentarul medico-chirurgical și pentru curățenie”, declară pentru Cluj24, dr. Herghea.

Un proiect de aproape 6 milioane de euro, finanțat integral prin PNRR

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 6 milioane de euro și este finanțat 100% prin PNRR, fără cofinanțare din partea Institutului. O parte semnificativă din buget, aproximativ 50% din sumă, a mers către dotările pentru curățenie, dezinfecție și sterilizare, dar și către modernizarea infrastructurii de fluide medicale precum cele pentru oxigen.

„Valoarea proiectului este de aproape 6 milioane de euro. Toată este finanțare PNRR, nu este cu o contribuție a Institutului”, spune doctorul.

Întrebată cât de importantă a fost finanțarea PNRR, dr. Herghea răspunde direct: fără acest sprijin, proiectul ar fi fost realizat foarte greu din cauza costurilor mari.

„A fost o oportunitate neașteptată pentru a putea dezvolta și componenta de prevenire a infecțiilor, de curățare. Fără aceste măsuri nu poți pentru că sunt vitale pentru funcționarea Institutului și pentru bunul rezultat al unui tratament”, spune managerul proiectului.

Componenta digitală: trasabilitate pentru pacienți, instrumentar și curățenie

Cea mai inovatoare parte a proiectului este soluția digitală integrată, care conectează infrastructura IT, tehnologia RFID a Institutului cu un sistem complex de trasabilitate. Platforma colectează date din întreg spitalul, în timp real.

„Am dorit să implementăm un sistem digital prin care să putem face înregistrări în timp real pentru diverse activități și am ales trei activități care puteau fi implementate pe durata derulării proiectului, respectiv trasabilitatea pacienților, a instrumentarului medico-chirurgical și a curățeniei.

În cazul pacienților, tehnologia furnizată este utilizată de o tehnologie RFID. Sunt amplasate antene, s-a dezvoltat zona de rețelistică, iar sistemul este conectat cu aplicațiile din Institut. O parte din aplicații descarcă informație în platforma sistemului care colectează informațiile înregistrate prin toate dispozitivele amplasate în Institut”, povestește managerul.

Tehnologia RFID (Radio-Frequency Identification) folosește unde radio pentru identificarea și localizarea automată a persoanelor sau obiectelor. În context medical, etichetele sau brățările RFID permit monitorizarea în timp real a pacienților fără contact direct. Sistemul funcționează prin emiterea unui cod unic către antenele amplasate în spital, facilitând intervențiile rapide în situații critice.

Brățara pacientului și siguranță în caz de urgență

Pacientul internat primește o brățară RFID cu un cod unic, nume și marcaj de mobilitate bazat pe culori. Sistemul ajută atât la prevenirea infecțiilor, cât și la gestionarea riscului de cădere și a evacuării în situații de criză.

„Pacientul care se internează în spital, la momentul internării în secție primește o brățară care are sistemul RFID preamplasat. Pe brățară se imprimă numele pacientului, un cod de bare care reprezintă un număr de identificare unic, care este un număr intern al Institutului și un sistem de marcare, un cod de culori în care se evidențiază gradul de mobilitate al pacientului.

Dacă este verde pentru pacienți, au mobilizare normală, cei cu galben, au nevoie de ajutor și roșu este pentru pacienții care sunt imobilizați la pat. Permite, în primul rând, identificarea riscului de cădere pentru pacienți și în al doilea rând este o cerință privind siguranța pacienților în cazul unor situații deosebite, cum ar fi un incendiu. Așa știi care pacient poate să se evacueze singur și care are nevoie să fie evacuat cu ajutorul personalului dintr-o secție.

Localizare la două secunde

Sunt amplasate antene în toate saloanele și în spațiile comune, precum grupul sanitar în care au acces pacienții, grupuri sanitare comune, săli de tratament. Pacientul când ajunge în dreptul unei antene, este citit codul RFID alocat și se face localizarea pacientului.

Practic citirea poziției pacientului se face la 2 secunde. Dacă el merge dintr-un capăt în altul al secției, el va fi citit succesiv de antenele de la toate saloanele dinaintea salonului său.

Noi am dorit să facem lucrul ăsta pentru că în situația în care identificăm o infecție nozocomială la un pacient, ne-am gândit la Covid în primul rând, putem să identificăm persoanele din jurul lui care au fost expuse la risc, respectiv pacienții care au stat în același salon.

Atunci știm care sunt pacienții care ar putea să fie și ei afectați sau care ar putea să dezvolte o infecție de același tip sau cu același tip de germeni cu care a fost infectat primul pacientul. Asta ajută și pentru măsurile de control, pentru a ști să nu grupăm pacienții sănătoși cu cei bolnavi, să putem izola pacientul și să prevenim în modul acesta contaminarea mediului, dar și a altor pacienți din spital”, explică dr. Herghea.

Echipamente de curățarea automată

A doua mare componenta a proiectului câștigător sunt echipamentele noi de curățare automată.

„Pentru componenta de curățenie, dezinfecție, au fost achiziționate echipamente care realizează curățarea automată pentru fiecare secție din Institut.

Sunt 21 de mașini de spălat pavimente, 21 de aspiratoare care funcționează și care au și funcție de spălare cu abur.

Au fost achiziționați 12 roboți autonomi UV-C pentru dezinfecția terminală a spațiilor. Pentru zonele de risc înalt, Bloc operator, ATI, compartimentul de Transplant din secția Hematologie și Modulul de diluție a citostaticelor din Farmacie și Blocul alimentar – pentru Siguranța alimentului am achiziționat saboți medicali pentru personal și 5 mașini pentru spălarea acestora.

Avem mașini pentru spălat de vase pe care le-am achiziționat pentru toate secțiile. Acestea au fost posibil prin achiziția prin economiile din cadrul proiectului.

Tot din economii facem un sistem de furnizare fluide medicale și acesta este motivul pentru care proiectul s-a prelungit până anul viitor. Un sistem de furnizare fluide medicale, adică oxigen care să fie pentru tot spitalul, lucru pe care noi nu l-am avut, decât parțial și acum va fi un sistem modern.

Pentru sterilizare am achiziționat un sterilizator cu plasmă, o mașină de spălat instrumentar și o mașină de spălat cu ultrasunete, cât și 2 echipamente digitale inteligente pentru verificarea curățării instrumentarului.

Fiind vorba de un număr mare de echipamente care să acopere tot spitalul, suma a fost mare, jumătate din buget a fost în această categorie. Era un aspect important”, spune managerul proiectului.

Trasabilitatea instrumentarului: o cerință legală, transformată într-un flux digital complet

Prin același sistem, Institutul urmărește traseul instrumentarului de la spălare și sterilizare până la utilizarea efectivă la pacient, în acord cu Ordinul 1761 privind trasabilitatea.

„Spitalele trebuie să își asigure trasabilitatea, să urmărească ce se întâmplă cu instrumentarul pe care îl reprocesează în instituție de la momentul sterilizării până la momentul utilizării.

În așa fel încât să se certifice pe toate etapele că instrumentarul a fost folosit. Astfel, cel folosit, îl cunoaștem și știm că a fost sterilizat, să nu ridice riscuri pentru pacient utilizarea lui.

Prin reglementarea asta s-a creat acest proces la trusele și pungile de sterilizare, cu instrumentar steril, după sterilizare se aplică o etichetă cu un cod de bare și RFID care prin scanare permite identificat la momentul când este sterilizat, când pleacă din sterilizare, când ajunge în secție și când este utilizat la pacient.

Când este utilizat la pacient pentru efectuarea unor manopere, atunci persoana pansatoarea sau medic, scanează brățara pacientului care are acel cod de bare, scanează codul de bare de pe trusă sau de pe punga cu instrumente și se face o asociere. Atunci punga respectivă a fost utilizată pentru un anumit pacient la o anumită manoperă.

Fiecare angajat din Institut care are activitate medicală beneficiază de un card cu un cod de bare, un cod de bare aleatoriu stabilit, unic și atunci fiecare activitate pe care o efectuează este validată și semnată prin cardul respectiv. Noi avem un dispozitiv care este ca un telefon ce permite scanarea acelor coduri de bare”, subliniază dr. Herghea.

Curățenie și control: de la registre pe hârtie la platformă digitală și audit permanent

Activitățile de curățenie sunt, de asemenea, integrate în platformă. Fiecare salon, fiecare intervenție de igienizare, fiecare responsabil, toate sunt înregistrate, verificate și, la nevoie, repetate.

„Îngrijitoarea de curățenie care are și ea acest dispozitiv, face curățenia, după care selectează salonul din platformă, selectează activitățile efectuate, bifează pur și simplu pe ecran că sunt prestabilite și după validează cu acel card unic.

Asistenta șefă poate vedea în platformă ce activități s-au făcut de la curățenie și poate stabili când se va face curățenia într-un salon. Poate programa o activitate și persoana care să o facă.

Dacă verifică salonul și vede că nu corespunde calitativ, poate solicita repetarea curățeniei, în așa fel încât rezultatul să fie conform standardelor.

Asistenții șefi și medicii pot vedea când s-a făcut curățenia generală și ne ajută mai ales dacă vrem să luăm probe, să știm de unde să luăm. Putem alege salonul. Vedem unde este pacientul cu infecție, vedem când s-a curățat salonul și după aceea putem lua probe și analiza dacă s-a curățat suficient de bine sau nu”, spune dr. Delia Herghea.

Laboratorul de microbiologie: de la servicii externalizate la controlul datelor și cercetare

Ultimul component al proiectul este laboratorul de microbiologie. În prezent, Institutul lucrează cu servicii de microbiologie externalizate, dar laboratorul propriu este în curs de operaționalizare. Miza este accesul direct la date, supravegherea mai bună a infecțiilor și dezvoltarea cercetării.

„Laborator de microbiologie l-am înființat, introdus în structură, însă nu îl aveam. La acest moment urmează să finalizăm lucrările, să derulăm procedurile de angajare a personalului ca laboratorul să fie operațional în cursul anului viitor.

Pentru laboratorul de microbiologie, în momentul actual serviciile sunt externalizate și contractul se derulează în condiții foarte bune. Însă ce ne lipsește este accesul la datele proprii și posibilitatea de a face statistici de calitate și de a efectua activitate de cercetare pornind de la datele de laborator.

Un alt aspect practic ar fi posibilitatea de îmbunătățire a supravegherii infecțiilor asociate asistenței medicale, dorim să realizăm un sistem automat ce corespunde cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății de identificare a unor metode prin care supravegherea să se facă foarte ușor, să nu necesite mult timp.

Laboratorul va avea o dotare completă pentru microbiologia clasică, dar și pentru microbiologia moleculară și vom avea și aparate de analizare de tip „point of care” care generează rezultate foarte rapide și care vor fi utile pentru diagnosticul rapid la pacienții critici din terapia intensivă”, explică dr. Herghea.

Integrarea datelor de laborator și alertele automate pentru infecții

Odată ce laboratorul propriu va deveni operațional, datele de microbiologie vor fi integrate direct în platformă. Obiectivul fiind supraveghere automată a infecțiilor și reducerea erorilor de introducere manuală a datelor.

„În momentul în care vom avea laboratorul, datele se vor putea transmite automat. Ajută foarte mult pentru identificarea automată și supravegherea infecțiilor.

Nu vom putea face automat decât în momentul în care vom avea laboratorul funcțional și atunci datele de la el se vor conecta cu platforma. Atunci se va prelua, așa cum preia acuma anumite informații despre pacient, dar nu toate, se preia cu drepturi limitate, pentru că laboratorul este cel care va avea drepturi depline, dar pentru supravegherea infecțiilor este absolut important.

Pentru ca medicul să știe să și vadă rezultatul, nu să îl introducă el”, spune managerul proiectului.

Ulterior, prin funcționarea laboratorului, Institutul va putea adăuga și alerte ale rezultatelor. În cazuri de infecții grave medicii vor putea primi o alerta informativă legată de diagnosticul pacientului pentru a putea acționa mai rapid și, în anumite cazuri, izola și preveni răspândirea infecției.

Adaptarea personalului: de la teamă la entuziasm, mai ales în rândul îngrijitoarelor

Trecerea de la registre pe hârtie la digital a generat emoții inițiale, dar reacția personalului a fost, în cele din urmă, pozitivă, mai ales la nivelul îngrijitoarelor și infirmierelor.

„Momentan suntem și cu registre și cu digitalizare. N-am renunțat la registre pentru că trebuie să vedem întâi că facem înregistrările bune. Nu putem renunța la ele, dar încetul cu încetul le vom putea elimina.

Au fost niște emoții în momentul în care am prezentat proiectul. Toată lumea a zis: „Nu se va putea, vedeți voi personalul să facă așa ceva?

Îngrijitoarele de curățenie și infirmierele sunt cele mai încântate și ele chiar s-au bucurat pentru că dintr-odată nu mai scriu fișa de igienizare, să ia cu pixul și s-o pună la loc dintr-un suport în care trebuie să ai grijă cum pui fișa, să nu se strice, să nu se ude, să nu se murdărească.

S-a schimbat modul de lucru. Persoanele care nu sunt neapărat tinere și cele care au o anumită vechime în muncă, au fost foarte receptive, le-a plăcut.

Partea de platformă pe care acuma încercăm să o facem pentru medicii va fi un pic mai greu, pentru că deja e mult mai complex ce au de făcut și destul de puțin timp, dar de asta avem nevoie. Să transferăm o serie de date direct în sistem, fără să fie nevoie să mai lucrezi tu prea mult.

Pentru sterilizare e cea mai bună evidență pe care o putem avea, pentru că nu mai ai registre în care trebuie să scrii zeci de truse care-ți intră într-un aparat”, explică medicul clujean.

„Proiectul chiar era prea bun să nu câștige”

Premiul obținut la Gala Siguranța Pacientului 2025 validează nu doar efortul echipei, ci și caracterul inovator al proiectului, în special prin componenta digitală implementată la o scară largă.

„M-am așteptat să câștigăm, pentru că am știut, aș fi fost uimită să nu câștigăm, pentru că proiectul chiar este bun, prea bun să nu câștigăm și aveam acel ceva pe care nu l-ar fi putut avea nimeni, pentru că noi avem un sistem digital care este pe trei direcții, este simultan, pacienți, instrumentar și curățenie. Trei componente la nivelul a 522 de paturi. Eu zic că e o premieră.

Prin faptul că am câștigat avem deja un istoric că am implementat asta și ne ajută să câștigăm și alte proiecte. Avem o bază de la care pornim și un alt proiect în care s-ar avea în vedere digitalizarea poate fi realizat mai ușor pentru că nu am pleca de la zero, am avea deja ceva făcut și care ar putea fi dezvoltat ulterior”, explică cu entuziasm Delia Herghea.

Un proiect făcut „din pasiune”, fără salarizare suplimentară

Un aspect important subliniat de dr. Herghea este că personalul implicat nu a primit bani în plus pentru acest proiect. Motivația a venit din dorința de a schimba lucrurile în bine și din convingerea că experiența acumulată va ajuta Institutul să câștige și alte proiecte.

„In Institut personalul care a avut contact cu proiectul a fost mulțumit, inclusiv de partea de digitalizare. Este un proiect în care toată lumea are ceva de făcut și toată lume face doar din pasiunea pentru proiect, nu a avut salarizare în plus pentru personal, toată lumea a lucrat strict pentru că și-a dorit să iasă totul bine”, încheie dr. Delia Herghea.

Cine este dr. Delia Herghea

Dr. Delia Herghea este medic primar epidemiolog la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca în anul 1992, iar din 2002 este angajată a Institutului Oncologic.

De peste două decenii coordonează Compartimentul de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale, având un rol esențial în implementarea standardelor de calitate referitoare la infecțiile nozocomiale, mediul de îngrijiri, managementul calității și siguranței pacientului, managementul sistemului informațional și al antibioterapiei.

În cadrul proiectului premiat, dr. Herghea este manager de proiect și coordonează atât componenta medicală și epidemiologică, cât și integrarea cerințelor ANMCS și a legislației specifice în noua infrastructură de prevenire și control al infecțiilor.