Connect with us

EVENIMENT

Aşa se transmite coronavirusul de pe obiecte. Virusologul clujean Molnar Geza: “Lucruri cu care înnebuneşti lumea. Unele măsuri sunt inutile”.

Publicat


Suntem bombardaţi din toate părţile cu informaţii despre noul coronavirus, COVID 19. Despre cât de periculos este, cum se transmite, care ne sunt în acest moment posibilităţile de tratare, ce trebuie şi ce putem să facem, un interviu cu virusologul clujean Molnar Geza, care încearcă, din nou, să ne lămurească.

Măsuri exagerate

Rep: Domnule profesor, vă mulţumim pentru interviul acordat zilele trecute! Informaţiile pe care le-aţi oferit au fost foarte bine primate de cititori. V-aş ruga să-i ajutaţi în continuare pe oameni să înţeleagă relaţia aceasta dintre noi şi microorganisme, în general, coronavirusuri şi COVID 19, în particular. Şi, implicit, cum să ne ferim acum de COVID 19, dincolo sfaturile şi măsurile instituite de autorităţi.

Molnar Geza: Da, asta voiam să spun, că deja mă înspăimântă că de la o zi la alta se schimbă radical o serie de lucruri. Dintre care, pe unele eu le consider exagerate sau inutile, v-am mai spus în interviu.

Rep: Se vorbeşte, de exemplu, de modul în care se transmite acest coronavirus, că se ia de pe suprafeţe, că rezistă nu ştiu cât pe acestea. Sunt date concrete despre cât timp şi pe ce rezistă COVID 19?

MG: Domnule, în momentul de faţă, toată lumea îşi dă cu părerea. Ultimul discurs pe care l-am citit era al lui Alexandru Rafila şi el atrăgea atenţia că infecţia aceasta se transmite respirator, prin picăturile acelea pe care le eliminăm. Pe suprafeţe şi aşa mai departe, unul zice 4 zile, altul zice 4 ore, altul zice 30 de minute etc. Deci, şi de pe aceste suprafeţe depinde câte particule virale au supravieţuit la depunere. Depinde în cât timp, la ce perioadă apropiată, foarte apropiată este contaminată mâna unei alte persoane, care, după aceea, instinctiv, poate, duce mâna infectată şi la gură sau la nas. Apoi, vine problema dozei infectante, care nu e stabilită şi, despre care, de obicei, la bolile virale nu se prea discută; se discută de doza infectantă la bolile bacteriene.

Toată lumea îşi dă cu părerea

Rep: Doza infectantă înseamnă numărul de astfel de microorganisme?

MG: Numărul de particule virale vii. M-a întrebat cineva că dacă imediat, dacă nu-şi dă seama şi şi-a dus mâna la gură şi apoi imediat îşi clăteşte gura cu apă, îi distruge sau nu-i distruge? Nu-i distruge. Dar, în schimb, nu se petrec lucrurile aşa încât, acum, în clipa asta, mi-am dus mâna la gură, mâna infectată, de pe o clanţă sau de pe un obiect şi imediat se întâmplă că virusurile se înmulţesc în gură şi în secreţia nazofaringiană. Astea sunt nişte lucruri, nişte discuţii de… Toată lumea îşi dă cu părerea. Pe mine nu mă interesază că cineva a cercetat pe clanţă nichelată, pe clanţă de fontă, pe clanţă de cupru, pe clanţă de nu ştiu care. Astea sunt nişte lucruri cu care numai înnebuneşti lumea. Cert este că virusul, în afara organismului viu, nu se multiplică, deci nu este la risc.

Rep: Dar, totuşi, se poate lua virusul de pe suprafeţe, de pe obiecte… Nu?

MG: E posibil, da, e posibil…

Rep: Dar în funcţie de cantitatea, de numărul virusurilor pe care le iei?

MG: Da, inclusiv de cantitatea depusă. Adică, cantitatea de virus eliminată pe acea mână cu care ai contaminat suprafaţa respectivă. Apoi, vine timpul, cât a stat virusul acolo… De aceea, cel mai riscant este când ai tuşit, ai pus mâna, palma în faţa gurii şi peste două minute te întâlneşti cu un cunoscut şi vă daţi mâna. Asta este la risc! Dar, repet, şi nu e găselniţa mea –Rafila spune şi el clar ceea ce am spus de mai multe ori-: nu asta e transmiterea dominantă; transmiterea dominantă e prin aşa-zisele picături fluide, deci picăturile care se elimină odată cu tusea, cu strănutul sau cu respiraţia persoanei bolnave.

Rep: Dar, în cazul mai rar cu transmiterea de pe suprafeţe a virusului, se poate transmite şi de pe un obiect pe altul, dacă obiectele vin în contact?

MG: Nu! Adică, vreţi să ziceţi că dacă am tuşit pe o hârtie şi hârtia o bag într-o carte, se infectează şi cartea? Nu, aşa ceva nu există.

Rep: De exemplu, într-un parc în care se joacă un copil infectat şi care tuşeşte, face depuneri de coronavirus pe o minge, pe un tobogan…

MG: În cazul în care este simptomatic, în primul rând n-are ce căuta în parc. Dar să zicem, per absurdum, că totuşi iese. Poate depune prin tuse şi cu mâna murdară pe tobogan.

Rep: Dacă un alt copil se atinge cu haina de acel loc, de acel tobogan, se poate lua virusul de pe tobogan pe haină?

MG: Nu mă interesează…

Rep: Deci, nu se ia…

MG: Este, aşa, teoretic, posibil, dar practic e imposibil. În cazul în care a contaminat toboganul, dacă peste două minute sau cinci minute vine un alt copil care freacă partea infectată a toboganului, dacă acel copil este simptomatic sau este cu două zile înainte de apraiţia simptomelor, atunci este posibil, dar cu un randament de eficienţă foarte scăzută. Hai să zicem scăzută, să scot foarte.

Vaccinul, doar o perspectivă

Rep: Adrian Streinu Cercel vorbea de un vaccin…

MG: Domnule, acum, în lume, la concurenţă şi pentru viitorul mare, mare business, sunt vreo 4-5 care au anunţat că sunt în fază de investigare clinică a unor vaccinuri. A anunţat Germania – Institutul Robert Koch-, au anunţat americanii, au anunţat englezii, au anunţat israelienii; ba, mai mult, şi chinezii au spus că sunt într-o fază avansată. Asta înseamnă următorul lucru, legat de ceea ce a anunţat Streinu Cercel: că a intrat în relaţie cu o firmă sau un laborator de cercetare englez, care oferă un număr de doze din acel vaccin, care intră în faza a treia de investigare clinică. Asta înseamnă că Streinu Cercel va trebui, în funcţie de câte doze de vaccin primeşte, să constituie un lot de voluntari care se lasă vaccinaţi cu acest vaccin, concomitent cu un lot care primeşte placebo, adică nu primeşte vaccinul, ci primeşte o injecţie. Pe urmă se încep cercetările de investigare. Înainte se recoltează probe –sânge în primul rând- pentru răspuns, apoi, conform protocolului lor –nu-l cunosc, pentru că de obicei aceste protocoale sunt secrete, pentru că e patentul lui-, peste o săptămână, peste trei săptămâni, peste şase săptămâni, câte vor fi, se recoltează probe şi persoana vaccinată, concomitent cu lotul martor, este investigată, ca să vadă cât la sută a răspuns, care este intensitatea răspunsului imun la vaccinul respectiv. Asta poate să dureze trei, patru, cinci, şase luni. După ce se trece de această fază clinică, reintră pentru controlul toxicologic şi, respectiv, al amestecului de producţie. Care, de asemenea, va dura cel puţin două-trei luni. Şi pe urmă se trece la fabricarea vaccinului. Dar oricare fabrică are o capacitate determinată, nimeni nu poate fabrica un milliard de doze de vaccin într-o lună. Aşa că, astea sunt nişte perspective… Încurajatoare sau îmbucurătoare, dar n-o să fie de la o zi la alta.

Reinfectarea depinde de imunitate

Rep: Se vorbeşte şi de reapariţia coronavirusului, a reinfectării cu COVID 19 şi la persoanele declarate vindecate…

MG: Nu poate să apară decât în cazul în care persoana respectivă -fostă infectată şi vindecată- are o boală sau o stare biologică prin care nu a răspuns la infecţie, deci nu şi-a dezvoltat protecţia. Dacă şi-a dezvoltat protecţia, într-o perioadă imediat următoare nu se va reinfecta. Cât durează reacţia de apărare specifică –aşa se cheamă- a organismului încă nu se ştie, pentru că încă suntem foarte aproape de când avem vindecaţi. Că va dura un an, doi, 10 sau toată viaţa, asta rămâne să se stabilească ulterior, după trecerea anilor. Dar, repet, nu există reinfecţie cu acelaşi virus în cazul în care răspunsul organismului este adecvat.

Rep: Adică, dacă sistemul imunitar funcţionează bine…

MG: Exact. Dacă s-a instalat imunitatea la un nivel la care apără organismal. Dacă, să zicem, persoana respectivă, fost bolnav, în perioada următoare face o insuficienţă renală pentru care ajunge la dializă, s-ar putea să-şi piardă apărarea şi s-ar putea ca peste o jumătate de an să se reinfecteze. Sau, Doamne, fereşte, face cancer, şi face cancer cu metastaze, adică într-un stadiu în care nu mai are apărarea adecvată a organismului…

Rep: Se mai vorbeşte şi de faptul că la chinezi declaraţi vindecaţi, ulterior s-ar fi descoperit COVID 19 în scaun…

MG: Unii discută şi de posibilitatea infectării tractului digestiv, a tractului intestinal, dar încă nu sunt date concrete în acest sens. Momentan, diagnosticul de infecţie se face din secreţie nazofaringiană. Acuma, har Domnului, în lume sunt laboratoare de cercetare şi cercetători destui. Biologi, medici, medici veterinari, zoologi etc, toată lumea cercetează. A zis cineva că ar fi găsit… Să vedem dacă se va adeveri sau nu se va adeveri. Teoretic, nu e exclus; practic, e prea puţin probabil…

*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.

Interviu realizat de Marius Avram

sursa foto: evz

citeşte şi:

Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Claudiu

Publicat

foto ps claudiu

Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, iubiților credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu, Cristos se naște, măriți-L! Cristos din ceruri, întâmpinați-L! Cristos pe pământ, înălțați-vă!

Iubiți frați și surori în Cristos,

Vă scriu acum, în pragul Crăciunului, cu dragoste și apropiere sufletească, însuflețit de dorința de a împărtăși împreună bucuria și speranța pe care Dumnezeu ni le dăruiește prin nașterea Sa. Cuvintele îngerului, „vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Cristos Domnul” (Lc. 2,10-11), sunt de fapt glasul Cerului care ajunge la fiecare dintre noi, în intimitatea vieții noastre, ca o surprinzătoare revărsare de duioșie, blândețe și seninătate a iubirii lui Dumnezeu.

Contemplându-L pe Pruncul Isus, ne simțim cuceriți de gingășia iubirii lui Dumnezeu. Știindu-ne păcătoși și prea legați de cele pământești, suntem copleșiți de milostivirea și de generozitatea lui Dumnezeu, care ni se oferă în simplitatea, fragilitatea și nevinovăția unui copil pentru a ne reda demnitatea de fii și fiice ale Tatălui ceresc. Trăind adesea interesați doar de binele personal și al celor apropiați, Crăciunul ne învață să fim cu adevărat oameni, ne dezvăluie că dragostea lui Dumnezeu îmbrățișează pe fiecare om și întreaga umanitate, invitându-ne să deschidem, la rândul nostru, porțile inimilor spre semenii noștri. Risipindu-ne în multe griji și căutându-ne împlinirea acolo unde nu o putem găsi, Fiul întrupat ne deschide Cerul și ne călăuzește spre fericirea veșnică.

Sfântul Ioan Gură de Aur, referindu-se la Nașterea Domnului, spunea că „Betleemul, în această zi, se aseamănă cu cerul; în loc de stele, a primit îngeri, iar în locul soarelui, îl cuprinde pe Soarele dreptății”. Inspirați de acest gând, să ne asemănăm și noi cu cerul! Să ne transformăm inimile, familiile și casele într-un Betleem spiritual! Nu în Betleemul egoist care a rămas nepăsător și rece față de Sfântul Iosif și Preacurata Fecioară, ci în Betleemul transformat prin prezența și iubirea Fiului lui Dumnezeu, unde să-L adorăm și să-L preamărim alături de îngeri și păstori!

Dragi credincioși,

Trăind într-o lume atât de zbuciumată, dezorientată și sfâșiată de conflicte, în care suntem asaltați de nenumărate griji, incertitudini și încercări, ne întrebăm în mod firesc: cum este posibil să trăim permanent, ca o stare de spirit, bucuria și speranța Crăciunului? Cum este cu putință ca în adâncul suferințelor și al nedreptăților să nu ne fie sufocată speranța în Dumnezeu? Răspunsul la aceste interogații trebuie să fie căutat în viețile sfinților, în unirea lor deplină cu Dumnezeu, în rugăciunea lor fierbinte și în mărturia eroică a credinței lor. Sfinții sunt cei care ne călăuzesc în Betleemul spiritual, fiindu-ne însoțitori și mijlocitori ai harului dumnezeiesc.

Din acest punct de vedere, noi, în Biserica Greco-Catolică, avem privilegiul de a putea urma exemplul Fericiților Episcopi Martiri, care l-au primit pe Dumnezeul întrupat și I s-au dăruit în întregime, devenind faruri de speranță și surse de inspirație pentru viața noastră de credință. De aceea, consider că nu există cuvinte mai potrivite în această Sărbătoare a Nașterii Domnului, decât cele scrise de Cardinalul Iuliu Hossu în timpul detenției din perioada prigoanei comuniste. În astfel de momente, în care teroarea și disperarea riscă să cuprindă sufletul omenesc, Fericitul Episcop transforma o persecuție cruntă în cânt și laudă adusă Domnului:

„Primeşte, Doamne, jertfa ce Ţi s-a adus, ale Tale dintru ale Tale, de robii Tăi întăriți și luminați de Tine, și o așază la temelia înălțării Bisericii noastre renăscute în durerile marii încercări; fă, Doamne, să rodească îmbelșugat semănătura plinită de robii Tăi în arătura adâncă pe calea străbătută cu al Tău ajutor, spre mărirea Ta, în renașterea Bisericii noastre. Cântare de preamărire fie această mărturisire a noastră pe calea Ta, cu puterea darului Tău, pe care l-ai revărsat din prisosință peste noi. Cântare de preamărire să-Ţi cânte Ţie generațiile veacurilor ce vor urma […]”.

Mărturia speranței este strâns legată de Nașterea Mântuitorului și, de aceea, Biserica ne propune în fiecare an să medităm la momentul întrupării Fiului lui Dumnezeu, pentru a găsi toate comorile ascunse ale harurilor, pe care venirea în lume a Pruncului Isus le-a revărsat peste noi. Misticii și sfinții vorbesc despre acest moment ca despre unul care face universul să înmărmurească. Creația întreagă, pângărită și schimbată din cursul ei firesc de păcatul strămoșilor noștri, își așteaptă cu nerăbdare Mântuitorul. Omul, menit să fie rege, stăpânind și ocrotind pământul în ascultare față de Dumnezeu, se transformă prin înșelăciunea celui rău într-un sclav: sclav al patimilor, sclav al păcatului, sclav al șarpelui. Chiar dacă dușmanul omului folosește înșelăciunea, omul alege de bunăvoie să urmeze glasul celui viclean și devine rob cu acte în regulă, într-un mod atât de concret încât părinții Bisericii și cântările de la slujbele noastre subliniază că Isus a venit să rupă zapisul greșelilor noastre, adică documentele „spirituale” prin care noi aparțineam păcatului. Nimeni, în afară de Cristos, nu ar fi putut face acest lucru. Doar Fiul lui Dumnezeu putea să se facă părtaș condiției noastre umane, să ia asupra lui greutatea de neimaginat a consecințelor faptelor noastre și, din interior, să rupă lanțurile robiei noastre.

Pruncul Isus este înfățișat în icoana Nașterii, așa cum știm, înfășat, în peștera din Betleem, alături de Maica Sfântă și de dreptul Iosif, iar forma și aranjarea scutecelor și întunericul grotei ne prevestesc momentul pătimirii și al morții, unind tainic bucuria nașterii cu durerea Crucii și aducându-ne aminte că bucuria pe acest pământ va fi însoțită inevitabil, într-un fel sau altul, de durere, dar că, în același timp, în suferințele noastre nu suntem niciodată singuri. „Cristos nu este niciodată fără Cruce și Crucea nu este niciodată fără Cristos” spunea, pe bună dreptate, Sfântul Padre Pio.

Tocmai din acest motiv, figura cardinalului Iuliu Hossu este atât de importantă. El actualizează pentru noi mesajul Crăciunului, într-o perioadă atât de apropiată de zilele noastre, arătându-ne puterea credinței într-un context de suferință extremă. Și atunci înțelegem că indiferent de perioada dificilă pe care o trăim, de războaiele care se întețesc pe zi ce trece, Domnul nu-și abandonează niciodată poporul și credincioșii.

Dragii mei,

Sfântul Părinte Papa Francisc, în documentul Spes non confundit, prin care a anunțat Jubileul din 2025, ne-a reamintit tuturor însemnătatea speranței creștine și ne-a asigurat că Isus, speranța noastră, nu ne dezamăgește. Știind că această virtute nu se reduce la pasivitate și nu se confundă cu resemnarea în fața dificultăților, fiind mai degrabă atitudinea activă a celor care, punându-și toată încrederea în Dumnezeu și trăind în prezența Lui, se angajează cu orice preț pe calea binelui și a dreptății, să acceptăm îndemnul Papei Francisc de a fi „pelerini ai speranței”! Să nu uităm, însă, că pelerinajul speranței ne pretinde tuturor să mergem împreună, să ne susținem reciproc și să fim, unii altora, mesageri ai iubirii lui Dumnezeu, deoarece creștinul nu este un cavaler solitar al credinței, ci aparține familiei Bisericii.

Tema actualului an pastoral din Eparhia de Cluj-Gherla este „Speranța, lumina pe calea familiei lui Dumnezeu”. Să folosim această oportunitate spirituală pentru a întări relațiile de fraternitate dintre noi, pentru a fi mai uniți cu Domnul și între noi. Numai împreună, credincioși, călugări, călugărițe, preoți și episcop, putem fi un semn credibil de speranță în societatea de astăzi! La aceasta ne obligă faptul de a fi creștini, dar și onoarea de a primi moștenirea Cardinalului Iuliu Hossu: credință fără compromis, fidelitate față de Dumnezeu și față de Biserica Catolică, demnitate și verticalitate morală, dragoste sinceră față de binele comun al poporului și față de fiecare persoană, solidaritate cu toți cei marginalizați sau aflați în suferință.

Instituirea, de către Parlamentul României, a anului 2025 ca „Anul Cardinal Iuliu Hossu”, ilustrează faptul că valorile trăite și mărturisite de episcopul martir inspiră prețuire chiar și dincolo de Biserica Greco-Catolică, fiind pline de sens pentru societatea românească în ansamblul ei și suscitând respect pe plan internațional. Dacă pentru Biserica Greco-Catolică el rămâne un simbol de credință și de speranță, de păstor exemplar al sufletelor și de sfințenie exprimată prin iubire eroică și iertare nemărginită, Iuliu Hossu se prezintă societății românești ca un simbol al conștiinței și al unității naționale, al demnității și al libertății, al curajului și al solidarității.

Despre această moștenire ne vorbește Cardinalul în Testamentul său spiritual: „Fă, Doamne, să rodească comoara scumpă a anilor petrecuți aici, împreună cu Tine, să rodească îmbelșugat pentru renașterea Bisericii noastre renăscută în durerile marii încercări, fă să rodească îmbelșugat pentru neamul nostru scump, pentru viața și mărirea lui întru Tine”.

Vă doresc tuturor să trăiți Sfintele Sărbători în sănătate și pace, cu inimile pline de bucuria și speranța pe care doar Pruncul Isus le dăruiește!

La mulți ani!

Cu arhierească binecuvântare,

† Claudiu
Episcop de Cluj-Gherla

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Zeci de femei și bărbați au prenumele de Crăciunică

Publicat

crăciun

Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciun, arată Agerpres.

Între bărbații care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311.

De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.

La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.

İşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniță – 136 şi Crăciunică – 44.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Campania ”Copiii fără copilărie merită o bucurie” la Cluj. Sute de copii au primit cadouri de Crăciun

Publicat

De

Crăciun

Există în lumea aceasta copii care nu cunosc gustul copilăriei, care au înlocuit râsetele cu suspinele și jucăriile cu griji mult prea mari pentru vârsta lor. Sunt copii care, de Crăciun, nu visează la daruri, ci la o îmbrățișare sau la un moment de liniște.

Printre planuri de vacanță, liste de cumpărături, bagaje pline de bunătăți, există oameni care au găsit răgazul de a se îndrepta și spre copiii care, în aceste zile de sărbătoare, nu se pot bucura de căldura unei familii iubitoare.

Așadar, pentru că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui și de a face fericiți cât mai mulți copii defavorizați, Asociația EduConnect, Asociația Edu-Tim, grădinițele din județul Cluj, creșa din Cluj-Napoca au inițiat campania „O bucurie de Crăciun”, sub gândul „Copiii fără copilărie merită o bucurie”, aducând, și în acest an, o alinare în viețile acestor suflete fragile. Ca în fiecare an, copiii aveau nevoie de mai mult decât de daruri – aveau nevoie de iubire, speranță și credința că binele există.

Acțiunea de mare anvergură a urmărit ca fiecare copil să primească un cadou conținând îmbrăcaminte și încălțăminte de iarnă, jucării și dulciuri. De asemenea, s-au donat și alimente, îmbrăcăminte, rechizite școlare, cărți pentru copii, jucării, obiecte electrocasnice unui număr de peste 300 de copii, aflați la Preventoriul TBC de la Ilișua (județul Bistrița-Năsăud), la casele familiale din Beclean și unor familii nevoiașe, cu mulți copii sau cu oameni bătrâni și bolnavi.

La această acțiune care s-a întins pe durata a trei săptămâni, au participat elevi și studenți voluntari, profesori, preoți care au reușit să aducă un strop de lumină pe fețele și în inimile copilașilor abandonați sau aflați în familii cu o situație materială precară.

Sentimente de bucurie

,,După o astfel de experiență, ne încearcă sentimente puternice de bucurie, că am reușit, pentru scurt timp, e drept, să aducem un zâmbet pe fețele întristate ale copiilor. Copii, părinți, cadre didactice s-au mobolizat incredibil și au reușit să facă pachete pentru fiecare copilaș. Însă, în același timp, poveștile de viață ale copilașilor ne tulbură multă vreme.”, a declarat inspectorul pentru învățământul preșcolar din cadrul ISJ Cluj, Lolica Tătaru.

,,Cred că nimic nu poate fi mai dureros decât sentimentul abandonului, al lipsei apartenenței la o familie, mai ales acum, în preajma Sărbătorilor, când totul în jur este impregnat de ideea de uniune, de regăsire, de căldură familială.

Am reușit să aducem speranță acolo unde tristețea era stăpână, să punem zâmbete acolo unde erau lacrimi și să le amintim acestor copii că nu sunt singuri. Vii bulversat, răvășit, cu gândul doar la ce poți face să le schimbi puțin viața, să le fie ceva mai bine în viitor.”, a adăugat profesoara Anca Duma.

Acțiuni pe tot parcursul anului

Asociația EduConnect își propune ca astfel de acțiuni să aibă loc pe tot parcursul anului și împreună să lupte pentru cei din jur, pentru binele comun, renunțând la interesele personale.

,,Dacă oferim cu iubire necondiționată o parte din timpul nostru, din puținul sau din multul pe care îl avem celor ce sunt în necaz, cu siguranță, drumul spre mântuire, spre salvarea noastră ca oameni va fi mult mai ușor.

Nu trebuie să facem fapte eroice, răsunătoare, ci prin gesturi mici, prin daruri modeste, putem contribui la fericirea celorlalți”, a spus Vlad Todoran, preotul parohiei din localitatea Sălișca, județul Cluj, cel care, an de an, participă cu inima largă la această campanie umanitară.

Citește mai departe

EVENIMENT

Crăciunul în Ardeal: Gustul copilăriei și căldura tradiției. De la cozonaci la sarmale și tobă

Publicat

sarmale

Crăciunul în Ardeal nu înseamnă doar brad împodobit și colinde șoptite la gura sobei. Înseamnă bucătăria bunicii, unde mirosul de cozonac cald se amestecă cu aroma cârnaților afumați și a sarmalelor fierte la foc domol. Este despre mâinile aspre ale bunicului, tăind jumările, și despre râsetele copiilor care abia așteaptă să guste prima felie de pită caldă. În cele ce urmează, vei găsi o bucată din sufletul Ardealului, din zilele acelea în care lumea părea mai simplă și mai frumoasă. Fie că este vorba de un cozonac împletit cu migală sau de sarmalele învelite cu grijă, aceste preparate îți vor aminti că magia Crăciunului începe în bucătărie și se termină în inimă.

1. Ciorba de afumătură cu tarhon

Ciorba este o alegere populară, mai ales în zonele din Ardeal. Este făcută din:
* Carne afumată (coaste, costiță sau ciolan).
* Legume (morcovi, pătrunjel, țelină).
* Smântână și tarhon, care oferă o aromă unică.
Se acrește cu oțet sau zeamă de varză, iar la final se adaugă smântână și tarhon tocat.

2. Varza a la Cluj

Un fel de sarmale reinterpretate, acest preparat este compus din straturi de:
* Varză murată tocată.
* Carne tocată (de obicei porc).
* Orez și mirodenii.
Se coace în cuptor, iar deasupra se pune smântână înainte de servire.

3. Sarmalele ardelenești

Sarmalele din Ardeal sunt mai mari decât cele din alte regiuni ale țării și conțin:
* Carne tocată de porc (uneori amestecată cu vită).
* Orez, ceapă și condimente (boia, piper, cimbru).
* foi de varză murată sau foi de viță.
Se fierb în oală de lut, adesea în zeamă de varză acră, iar la servire se adaugă smântână.

4. Jumările și untura

Ca aperitiv sau gustare , în multe gospodării din Ardeal, jumările (din grăsimea de porc prăjită) sunt nelipsite. Se servesc alături de:
* Ceapă roșie, pâine proaspătă și neapărat un pahar de pălincă.

5. Tobă, caltaboși și cârnați de casă

Preparatele din porc sunt esențiale pentru masa de Crăciun, mai ales în zona Ardealului:
* Toba -se face din capul porcului, urechi, șorici și condimente.
* Caltaboșii conțin carne de porc, ficat, șoric și rinichi.
* Cârnații ardelenești sunt afumați și condimentați generos cu usturoi, boia dulce sau iute și piper.

6. Cozonac cu nucă, mac sau rahat

Deși este specific întregii țări, cozonacul are în Ardeal un loc de cinste. Se face cu umpluturi bogate din nucă, mac, stafide sau rahat.

7. Pita cu jumări

Dacă ardelenii de pot mândri cu ceva specific, acel fel de mâncare este pură cu jumări. O bucată de pâine proaspătă, abia scoasă din cuptor, care se servește alături de jumări mărunțite și de roșii sau ceapă, pentru un gust bogat care îți lasă gura apă.

9. Tochitura ardelenească

O combinație de carne prăjită (porc, ficat, cârnați), servită alături de mămăligă, ouă ochiuri și brânză de burduf.

10. Vinul fiert și pălinca

Nicio masă de Crăciun nu este completă fără băuturile tradiționale:
* Vin fiert, cu scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.
* Pălinca, o băutură tare, din fructe fermentate, consumată pentru a deschide apetitul.

Aceste rețete sunt adesea completate de colinde și obiceiuri de Crăciun, care fac sărbătoarea mai caldă și mai specială.

Andreea Ungur

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate