Clujeni de 5 stele
Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură
Pandemia de COVID 19 zguduie lumea. Combaterea noului coronavirus a determinat adoptarea de măsuri fără precedent pe întreg globul. Dar omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna. Şi aşa va fi în continuare, şi după acest hop al omenirii.
Unul dintre cei mai reputaţi virusologi din România, clujeanul Molnar Geza, ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.
Citește și Coronavirus: Evoluția COVID-19, pe zile, la persoanele infectate. Primele simptome și momentele critice până la vindecare
Este şi vina noastră, fiindcă barierele dintre umanitate şi lumea animală s-au restrâns
Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?
Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.
De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.
Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.
La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012 a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.
La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…
Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.
De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.
Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?
Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.
Sunt peste 20-30 de agenţi patogeni care se pregătesc să treacă la om
Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?
Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.
Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…
Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.
Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.
Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.
De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.
Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!
Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.
Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om. Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.
Citește și: ORDONANȚĂ MILITARĂ de restrangere a circulației. Se închid mall-urile, cabinetele stomatologice, se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv
Aceste microorganisme încearcă să se adapteze şi trec la om
Reporter: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.
Molnar Geza: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm.
Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin.
Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.
Reporter: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?
Molnar Geza: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.
Reporter: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?
Molnar Geza: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc.
Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…
Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub.
Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor.
Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.
Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează.
Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.
E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.
Reporter: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?
Molnar Geza: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.
Numărul de infectaţi va fi acelaşi, indiferent de strategie
Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?
Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.
Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.
Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….
Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.
Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.
A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.
Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.
Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.
Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România; virusul va ajunge la sate
Reporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?
Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.
Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?
Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.
Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.
Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?
Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.
Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.
Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.
Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.
Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.
Reporter: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?
Molnar Geza: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.
Lumea va fi din nou la fel ca până acum
Reporter: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?
Molnar Geza: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane.
Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor.
Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.
Reporter: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…
Molnar Geza: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus.
Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat.
Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.
În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.
*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.
Interviu realizat de Marius Avram
sursa foto: evz
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
VIDEO FOTO. Profesorii au învins studenții la fotbal, într-un meci aniversar organizat de UMF Cluj
Luni, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a organizat un meci de fotbal între profesori și studenți, cu ocazia aniversării a 105 ani de învățământ medical la Cluj. Meciul, desfășurat în Parcul Iuliu Hațieganu, s-a încheiat cu o victorie clară a cadrelor didactice.
Acest eveniment organizat cu scopul de a celebra într-un mod aparte istoria învățământului medical, a adus pe teren, pentru o seară, două generații diferite, care se întâlnesc de obicei doar în laboratoare, în sălile de curs și bineînțeles la examene.
Profesorii au câștigat meciul cu scorul 7-3
„Examenul” de luni seara a fost în favoarea profesorilor, care au reușit să câștige meciul cu scorul 7-3, demonstrând că talentul trebuie de experiență și strategii bine gândite.
Echipele au avut un format de 5+1, cu rezerve, iar meciul a fost o demonstrație de muncă în echipă și fair-play. Totodată, evenimentul a oferit o lecție despre cum profesorii și studenții nu trebuie să colaboreze doar în sala de curs, ci pot colabora și în afara facultății, pentru momente de relaxare și distracție, iar sportul poate uni generațiile.
105 ani de învățământ medical la Cluj
În anul 1919, Universitatea maghiară din Cluj-Napoca, s-a transformat în Universitate românească, ca urmare a evenimentelor politice ce au avut loc în 1918. Universitatea a primit numele de Universitatea Regele Ferdinand I și a fost impărțită în patru facultăți: Medicină, Științe, Drept, Litere și Filosofie. Iuliu Hațieganu a fost primul decan al Facultății de Medicină și unul dintre principalele persoane care au contribuit la introducere învățământului medical în limba română, la Cluj.
Astfel, evenimentul a fost o oportunitate de a sărbători istoria învățământului medical românesc în Cluj, dar și legătura dintre cadrele didactice și studenți, punându-se accent pe colaborare și unitate, și celebrând tradiția Universității „Iuliu Hațieganu”.
Timeea Morocoj
CLUJ24 TV
VIDEO. Doru Pop: Astăzi, genul ăsta de discursuri și explicații care frizează ridicolul au devenit normale și acceptabile
Universitarul clujean Doru Pop, profesor de teoria comunicării la Facultatea de Teatru și Film a UBB, a fost invitat la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de Florin Danciu și a încercat să explice ce se întîmplă in România și cum a fost posibil rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale.
Aveți mai jos cîteva din opiniile sale.
„Dacă vrem să explicăm ce se întâmplă în România, însă trebuie să ieșim cumva în afara contextului românesc și să ne uităm un pic la nivel mondial, la nivel global. Pentru că ce se întâmplă în România acum e de fapt una dintre ultimele piese de domino care au început să pice în întreaga lume. Deci cei care cred că ce se întâmplă în România e un fenomen, un epifenomen original, nu e nimic original. S-a întâmplat în Statele Unite.”
„Asistăm la o fragilizare a unui tip de inteligență. Într-adevăr, la nivel mondial, IQ-ul global scade. Și nu scade doar în țările acestea marginale, care au un sistem de învățământ la rândul lui fragil. În România e e justificată scăderea inteligenței. Rezultatele PISA arată că 42% dintre tinerii din România citesc, dar nu înțeleg ce citesc.
Deci nu se întâmplă doar în sistemele astea de învățământ fragile ele însele. Se întâmplă în Norvegia, de exemplu. Sunt studii pe termen lung, pe decenii întregi, care arată că indicatorul de inteligență, celebrul IQ, a scăzut cu 3-4 puncte procentuale, inclusiv în Norvegia. În Statele Unite, de exemplu, coeficientul de inteligență matematică, care măsoară capacitatea oamenilor care trec prin sistemul de învățământ să facă cele mai simple calcule, a scăzut cu 13 puncte.”
Debilizare globalizată
„E evident că, la nivel mondial, asistăm la această formă de pierdere de încredere în inteligența, să zicem, tradițională, bazată pe rațiune, bazată pe dovezi și argumente, să zicem, științifice empirice, bazate pe științificitatea discursului, astea începe să se estompeze, să se erodeze.
Și în locul acestei forme de inteligență, la nivel mondial, încă o dată, asistăm la înlocuirea gândirii raționale cu un alt tip de gândire și eu aș explica ce se întâmplă și în România pe fondul acestei debilizări globalizate.”
”Gândiți-vă la faptul că pe Twitter postezi 260 de caractere, de litere. Pe TikTok sunt câteva zeci de secunde de informație. Ori e o mutație la nivel, încă o dată, global, nu doar în România, o mutație dinspre discursul, cum era discursul tradițional în presă, articole lungi, cu explicații, vorbim doar de presă.
Ce să mai vorbim de restul interacțiunilor umane care erau bazate pe un fel de argumentație rațională, cu probe, cu explicații complexe în general. Cu trimiteri, cu referințe, cu bibliografie. Pe nimeni nu mai interesează bibliografia. Și pe fondul ăsta, pe fondul acestei supersimplificări a interacțiunilor între noi, ca oameni, ca indivizi, a apărut fascinația pentru tipul ăsta de discursuri, pentru tipul ăsta de explicații, care în alte epocii, să zicem, în urmă, nu cu 100 de ani, dar în urmă cu 20 de ani, ar fi fost rizibile.”
Explicații normale și acceptabile
„Explicațiile din categoria Pământul e plat. N-ai fi îndrăznit să spui așa ceva pentru că râdea lumea de tine.”
„Astăzi, genul ăsta de discursuri și genul ăsta de explicații care frizează ridicolul au devenit normale și acceptabile și s-a normalizat această formă de gândire debilă, încă o dată, dar de gândire debilă nu în sensul de idioțenie neapărat, de handicap, ci de debilizarea discursului încă o dată rațional, argumentativ și așa mai departe.”
„Asistăm de fapt la o degradare continuă, la o debilizare a leadership-ului politic și la un fel de scădere a așteptărilor, a nivelului de așteptare pe care îl avem de la reprezentanții sistemului politic. Adică uneori o numim impostură sau generalizarea imposturii, dar nu e doar atât.
E chiar un fel de predispoziție, un fel de predilecție a mecanismelor de selecție socială către genul acesta de indivizi cum e Nicolae Ciucă, care era evident că nu întrunește calitățile unui lider politic. Nivelul lui de inteligență, dincolo de faptul că este sau nu absolventul unor instituții superioare, nu denotă capacitatea unei gândiri complexe.”
„Dacă îl comparăm pe Ciolacu cu Năstase vedem aceeași prăbușire, aceeași debilizare, la nivelul PSD-ului.”
Opțiuni debile
„Întrebarea este dacă va fi în stare electoratul, care e acum pus să aleagă între un candidat și un alt candidat, dacă nu cumva opțiunile acestui electorat vor merge tot către opțiuni debile. Adică nu raționale, nu bazate pe argumente, nu bazate pe criterii foarte precise, ci mai degrabă pe un set de argumente care sunt primordiale. Care sunt undeva în adâncul conștiinței individuale!”
„Yuval Harari spune că diferența dintre ceea ce credem noi că este democrație și discursul rațional este faptul că atunci când noi alegem în sistemele democratice, noi de fapt nu alegem rațional. Noi nu alegem pe cine trebuie.
Alegem pe cine am dori și dorința nu este legată de rațiune, nu este legată de conștiință. Dorința este legată de viscere, de emoții adeseori inexplicabile.”
„Algoritmii care sunt în spatele fostului Twitter, algoritmii din spatele TikTok, din spatele Facebook-ului sunt creați ca să cultive un anumit tip de reacție viscerală, cultivă conflictul, violența, reacția agresivă. Și sigur că nu e o conspirație. Nu e cineva, un grup de masoni care ne dirijează existențele. Este rezultatul direct al modului în care socializăm unii cu alții.”
Întoarcerea retrograzilor
„Faptul că există un fel de dispreț față de modul în care funcționează partidele este dat de modul cum funcționează partidele însele. Care-i scopul unui partid politic, iarăși în sens modern, în sens tradițional? Scopul acestor instituții ale modernității era selectarea celor mai buni membri din grupurile respective.
Adică ca să ajungi în fruntea unui partid în urmă cu 50 de ani, presupunea să fi ce avea mai bun bazinul electoral al partidului respectiv. Dacă ne uităm la partidele noastre, ele funcționează tot ca niște instituții debile.”
.„Și, de fapt, asistăm la întoarcerea retrograzilor. La întoarcerea unor grupuri sociale care se simt și s-au simțit nereprezentate. Asta a fost și la Brexit. Este în Statele Unite coalizarea evanghelicilor americani în jurul lui Trump.
Ortodoxia și neoprotestantismul merg împreună
Vedem în România, apropo de Georgescu, coalizarea grupurilor neoprotestante împreună cu unele grupuri ortodoxe care e de o incompatibilitate a gândirii. Iarăși e gândire debilă.
Ortodoxia și neoprotestantismul n-ar trebui să meargă împreună. În orice lume normală, dacă ai fi spus cuiva că s-ar produce o astfel de alianță împotriva naturii, ar fi zis că nu se poate așa ceva. Ca și țăranul lui Marin Preda care vede girafa și zice că nu există!”.
EVENIMENT
Zeci de mașini vandalizate peste noapte, pe strada Mureșului din Cluj-Napoca. Făptașii sunt căutați de polițiști
Mai multe persoane necunoscute au vandalizat 23 de mașini parcate pe strada Mureșului din Cluj-Napoca, în noaptea de 1 spre 2 decembrie. Polițiștii îi caută pe făptași.
Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată că, în noaptea de duminică spre luni, un grup de persoane necunoscute a rupt ștergătoarele unei mașini parcate pe strada Mureșului. Ulterior verificărilor, polițiștii au descoperit că nu mai puțin de 23 de autovehicule din zonă au fost vandalizate în aceeași noapte.
„La data de 2 decembrie a.c., polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca au fost sesizați, prin apel 112, despre faptul că mai multe persoane necunoscute ar fi distrus ștergătoarele unui autoturism parcat pe strada Mureșului.
Din primele verificări efectuate, a reieșit faptul că, în noaptea de 1 spre 2 decembrie a.c., mai multe persoane necunoscute ar fi provocat distrugeri la 23 de autotursime, constând în deteriorarea unor elemente de caroserie”, a transmis IPJ Cluj.
Făptașii sunt căutați de polițiști
Polițiștii continuă cercetările pentru identificarea făptașilor.
„În continuare se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere, pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care au avut loc incidentele și pentru identificarea persoanelor implicate.
În funcție de rezultatele investigației, vor fi dispuse măsurile legale corespunzătoare”, a mai arătat IPJ Cluj.
EVENIMENT
Vineri, în Iulius Mall Cluj se APRIND decorațiunile. Vor fi acolo Moș Crăciun și spiridușii
Vineri, 6 decembrie 2024, Iulius Mall Cluj deschide oficial sezonul magiei, alături de clujeni, Moș Crăciun și cei mai harnici spiriduși. De la ora 18.30, aprindem decorațiunile de Crăciun, iar parada celui mai simpatic Moș îi va purta pe cei prezenți într-o călătorie fascinantă. Decorațiunile pe care le vei descoperi „te vor transporta” către Polul Nord cât ai clipi, folosind un combustibil magic: imaginația.
Vineri, de la ora 18.30, în Curtea de Onoare, alături de parada lui Moș Crăciun vom aprinde decorațiunile din Iulius Mall Cluj. Moș Crăciun și spiridușii vor aduce magia sărbătorilor, iar tu poți să îi vezi în intervalul orar 16.00 – 19.00.
Vineri, în Iulius Mall Cluj se APRIND decorațiunile. Vor fi acolo Moș Crăciun și spiridușii
Anul acesta, te provocăm să îți lași imaginația „să te ducă în Laponia”. La baza bradului din Curtea de Onoare, vei fi întâmpinat de un camion reinterpretat și cu siguranță vei găsi calea către lumea magică a Moșului. Vino în Iulius Mall Cluj și descoperă decorațiunile cu tematica inedită din acest an!
Odată cu aprinderea luminițelor de Crăciun, va avea loc și un concert de colinde susținut de trupa Kids Sing Academy, de la ora 18.30.
După momentul magic, Moș Crăciun și ajutoarele sale de nădejde vor pleca prin Iulius Mall să îi salute pe cei veniți la shopping de sărbători. Astfel, vineri, de la ora 19.00, ai toate șansele să te întâlnești cu cel mai simpatic bătrânel și să faci câteva poze cu el pentru amintiri de neuitat.