Analiză de la Cluj: România riscă să piardă până la 2,5% din PIB anual până în 2064 din cauza schimbărilor climatice

Tibor Hartel, ecolog și profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, avertizează că România ar putea pierde anual până la 2,5% din PIB până în 2064 din cauza efectelor climatice severe, în special canicula extremă și prelungită.

Țările din sudul și estul Europei, inclusiv România, vor deveni epicentrul pierderilor economice cauzate de schimbările climatice.

„Valurile de căldură vor tăia din PIB-ul României cu până la 2,5% anual până în 2064, arată noile proiecții economice. Țările din sud și estul Europei (inclusiv Românial) devin epicentrul pierderilor economice cauzate de schimbările climatice”, atrage atenția Tibor Hartel, pe rețelele de socializare.

Canicula, un cost ascuns în economie

Efectele economice ale valurilor de căldură sunt deja vizibile și vor deveni dominante în următoarele decenii.

„Am citit în 2013 studiul Mora et al., care anticipa colapsul identității climatice. Ecosistemele deja suferă:

• Add Post

• seceta severă reduce producția agricolă,
• fenologia se decalează,
• riscul de incendii crește,
• migrația climatică devine inevitabilă”, avertizează profesorul.

O identitate climatică în colaps

Profesorul Hartel leagă actualele tendințe de un studiu publicat în 2013 de Mora et al., pe care l-a urmărit de-a lungul timpului. Acest studiu anticipa un colapsul identității climatice, adică momentul în care un ecosistem sau o regiune întreagă își pierde climatul caracteristic, adică acel interval termic și de umiditate în care a evoluat flora, fauna, dar și economia locală.

„Am citit studiul Mora și colab. (2013), uimit că previziunile despre colapsul naturii sub schimbarea identității climatice se întindeau peste decenii pe care le pot prinde și eu. L-am recitit în 2016, odată cu nașterea lui Matyi (fiul ecologului – n.red.), și cifrele s-au apropiat brusc, ca un ceas care ticăie mai repede. Astăzi, când băiatul merge spre nouă ani, văd cum acele proiecții sunt practic aici”, notează Hartel.

Realitatea bate deja scenariile: observațiile arată că această schimbare climatică accelerată se produce mai devreme cu 5–10 ani față de predicțiile moderate.

„La circa un deceniu de la publicarea studiului, datele observaţionale arată că tendinţele descrise se manifestă chiar mai rapid (5-10 ani) decât estimau modelele și se resimt puternic și în România. Seceta pedologică severă din 2020-2022 a redus producţia agricolă în mai multe județe, iar fenologia unor plante de importanță economică s-a devansat cu 5-10 zile faţă de media 1981-2010 (adică înflorirea, fructificarea se întâmplă mai repede), semn că desincronizările ecologice explicate de Mora se materializează în România”, a mai explicat acesta.

România resimte deja presiunea

Potrivit datelor analizate de ecologul clujean, în România, efectele sunt deja cuantificabile:

• Seceta pedologică severă din perioada 2020–2022 a redus considerabil producția agricolă în mai multe județe.
• Plante de importanță economică înfloresc sau fructifică cu 5–10 zile mai devreme față de media perioadei 1981–2010 – un indiciu clar al desincronizării ecologice.
• Pădurile, pajiștile și apele curgătoare sunt afectate de secetă, iar numărul de zile cu risc extrem de incendii a crescut – în sud-estul Europei, până la 20 de zile pe an.

Un efect de domino

Colapsul ecologic nu rămâne izolat în natură. El alimentează un efect de domino care ajunge inevitabil la nivel social. În lipsa unor măsuri coerente, spune Hartel, România riscă nu doar degradarea ecosistemelor, ci și fragilizarea societății: instabilitate economică, inegalități mai adânci, tensiuni sociale.

„Pentru România, aceasta înseamnă că ecosistemele (forestiere, zonele umede şi habitatele alpine etc.) vor fi expuse unei accelerări a sezonului de vegetaţie, desincronizări fenologice între organisme, presiuni sporite din partea speciilor invazive şi unui risc mai mare de secetă şi incendii, ceea ce va influenţa direct productivitatea agricolă şi securitatea alimentară și securitatea socială”, precizează Hartel.

2040–2050, pragul de „alunecare climatică”

Dacă tendința actuală de creștere a emisiilor nu este oprită, România ar putea atinge „pragul de plecare climatică” în perioada 2040–2050, cu un deceniu mai devreme decât limita estimată inițial. Acesta este momentul în care clima locală devine atât de diferită încât ecosistemele, agricultura și așezările umane nu mai pot funcționa ca înainte.

Tocmai de aceea, spune Hartel, deciziile următorilor 5–7 ani sunt decisive:

• investiții în irigații eficiente,
• refacerea peisajelor capabile să rețină apă,
• management forestier adaptativ,
• coridoare ecologice pentru fauna afectată de fragmentarea habitatelor.

„Trebuie să investim urgent în educație și în construirea unei societăți funcționale. Altfel, orice încercare de redresare economică va fi zadarnică – mai ales când se face ignorând contextul climatic, pe premisa unei clime stabile și favorabile (nu mai avem premisa asta, gata!). Colapsul ecologic, accelerat de schimbările climatice, va declanșa un efect de domino care va ajunge inevitabil la conflicte sociale și în România”, avertizează ecologul.

Schimbările climatice nu mai sunt viitor. Sunt prezent.

Ecologul clujean face apel la luciditate, la acțiune informată și la o viziune pe termen lung. Criza climatică nu mai este o temă de nișă, este o problemă de siguranță națională și economică, iar ignorarea ei are un cost direct în PIB, în sănătate, în stabilitatea socială și în coerența statului.

România, parte din Europa central-estică, mai are un răgaz, însă nu foarte mare, iar fiecare an de inacțiune îl scurtează.

Reporterii Cluj24 au încercat să ia legătura cu profesorul Tibor Hartel pentru mai multe detalii pe subiect, însă fără succes până în prezent.