Creșterea încasărilor ANAF Cluj: Digitalizare, TVA și presiune fiscală. Explicațiile economistului UBB Flavius Rovinaru

Încasările bugetare administrate de ANAF Cluj au înregistrat creșteri semnificative în lunile septembrie, octombrie și prima parte a lunii noiembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit situațiilor oficiale transmise către Cluj24. Conf. dr. univ. Flavius Rovinaru, profesor și cercetător expert în macroeconomie la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, explică faptul că digitalizarea administrației fiscale a contribuit semnificativ la creșterea încasărilor, însă avertizează că nu poate fi considerată singura cauză.

Datele ANAF Cluj indică un avans puternic al colectării, în special pe zona bugetului de stat și a contribuțiilor sociale, consolidând statutul județului Cluj drept unul dintre principalii poli economici ai României.

Digitalizarea ANAF și scăderea gap-ului de TVA

Conf. dr. univ. Flavius Rovinaru explică faptul că digitalizarea administrației fiscale a contribuit la creșterea încasărilor, însă nu poate fi considerată singura cauză.

„Unul dintre principalii factori de creștere a încasării este digitalizarea, fără doar și poate. Dacă ne uităm la ceea ce spune președintele ANAF, s-au încasat anul acesta 94,31 miliarde de lei din TVA, iar estimarea privind gap-ul de TVA este undeva la 29,5%.

Acest lucru arată că gap-ul s-a redus pe fondul încasărilor suplimentare din TVA. Cu toate acestea, există o întreagă dezbatere dacă doar digitalizarea este cea care contribuie la creșterea încasărilor de TVA sau dacă există și o componentă care vine din creșterea TVA-ului în România, care pare să contribuie la aceste sume suplimentare”, a declarat Flavius Rovinaru pentru Cluj24.

Creșterea TVA și presiunea fiscală asupra economiei

Economistul subliniază că analiza este incompletă atâta timp cât datele vizează doar primele luni ale anului și că impactul creșterii TVA nu poate fi ignorat.

„Discuția este incompletă, pentru că analiza este făcută pe primele 10 luni ale anului. Pentru a avea o imagine completă asupra a tot ceea ce înseamnă problema TVA-ului, ar trebui să așteptăm finalul anului.

Sigur că, dacă ne uităm la datele publicate, avem de-a face cu o creștere a încasărilor din TVA și putem spune că acest lucru este rezultatul unor măsuri luate anul acesta. Dar nu putem spune că este exclusiv pe baza digitalizării sau a creșterii eficienței instituționale. Eu cred că o contribuție importantă o are și creșterea TVA-ului în România”, a mai explicat Rovinaru.

Mediul de business și consumatorii resimt direct creșterile

Flavius Rovinaru afirmă că aceste creșteri masive ale încasărilor se traduc într-o presiune fiscală crescută, resimțită atât de mediul de business, cât și de consumatori.

„Creșterile astea masive ne-au afectat pe fiecare dintre noi. Creșterea TVA-ului înseamnă, practic, creșterea presiunii fiscale. Nu poți să crești presiunea fiscală fără să o dublezi de măsuri de reducere a cheltuielilor publice.

Ajungi să pui povara pe spatele mediului de business și pe spatele consumatorului, pentru că și noi, ca și consumatori, plătim TVA-ul crescut. Prețurile sunt mai mari, pentru că TVA-ul se reflectă direct în prețurile de pe piață”, a declarat economistul.

Digitalizarea ANAF, între eficiență și percepție negativă

În ceea ce privește digitalizarea, Rovinaru arată că măsuri precum e-Factura reprezintă un pas necesar, dar implementarea bruscă a generat reacții negative în mediul privat.

„Când vorbim de digitalizare, ne referim de exemplu la e-Factura, care este un prim pas, dar nu este singura măsură. Sunt raportări care nu au fost făcute până acum, iar toate aceste măsuri sunt percepute ca o presiune asupra mediului de business. Mediul de business are tendința să reacționeze negativ la astfel de schimbări.

La nivelul Uniunii Europene se întâmplă lucruri similare, dar, din păcate pentru noi, aceste pachete de măsuri au fost implementate brusc. Ani de zile nu s-a făcut aproape nimic, iar acum vrem să facem totul dintr-o dată, ceea ce duce la o percepție negativă și la sentimentul că nu mai poți trăi de pe o zi pe alta”, a explicat profesorul UBB.

Ce înseamnă, concret, digitalizarea ANAF

Digitalizarea ANAF reprezintă ansamblul de măsuri prin care administrația fiscală a trecut, în ultimii ani, de la controale și raportări preponderent manuale la sisteme electronice de monitorizare, raportare și analiză a tranzacțiilor economice.

Printre cele mai importante instrumente se numără sistemul e-Factura, care obligă firmele să transmită facturile în format electronic direct către ANAF, permițând autorităților să urmărească în timp real fluxurile comerciale și TVA-ul aferent, precum și sistemul SAF-T (Declarația D406), care presupune raportarea standardizată a datelor contabile.

La acestea se adaugă e-Transport, destinat monitorizării transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, e-Casa de marcat, prin conectarea aparatelor fiscale la serverele ANAF, precum și extinderea Spațiului Privat Virtual, care a devenit principalul canal de comunicare între contribuabili și autorități.

Scopul acestor măsuri este reducerea evaziunii fiscale, limitarea gap-ului de TVA și creșterea gradului de conformare voluntară, însă implementarea rapidă și cumulativă a fost resimțită de mediul de business ca o presiune administrativă și financiară suplimentară.

Au dat roade măsurile Guvernului?

Întrebat dacă măsurile adoptate de Guvern au început să producă efecte vizibile în încasările bugetare, economistul UBB răspunde prudent.

„În principiu, da. Cel puțin aparent, așa este. Pe datele care ne sunt furnizate de zona instituțională, acolo suntem în acest moment”, spune Rovinaru.

Efectul Laffer și limitele creșterii fiscalității

Economistul face trimitere și la efectul Laffer, subliniind riscurile unei creșteri excesive a fiscalității.

„Efectul Laffer în economie înseamnă că tu crești presiunea fiscală și, până la un anumit punct, cresc încasările fiscale. După acel punct, însă, încasările scad, pentru că îi determini pe unii agenți economici să își înceteze activitatea. Din acest motiv, nu pot să am o părere pozitivă despre creșterea fiscalității. În mod normal, ar trebui să pleci de la o logică a bunei gestiuni a banului public”, a afirmat Rovinaru.

Costul politic al măsurilor impopulare

În opinia economistului, efectele acestor politici sunt ușor de sesizat chiar și fără expertiză economică.

„Nu trebuie să fii expert în economie ca să îți dai seama că există o situație nefavorabilă. Tot acest sentiment negativ legat de implicarea statului în economie și de măsurile impopulare luate erodează imaginea politicienilor.

Sunt convins că nici Emil Boc, atunci când a introdus măsuri nepopulare în urmă cu mai mulți ani, și nici Ilie Bolojan, dacă nu ar fi fost constrânși de contextul economic, nu ar fi adoptat astfel de decizii. Există, în mod natural, o tendință de autoconservare în zona politică”, explică profesorul.

Deficitul bugetar și datoria publică, problemele nerezolvate

În final, Flavius Rovinaru atrage atenția că majorarea încasărilor nu rezolvă problema de fond a finanțelor publice, în lipsa unor reforme structurale.

„Foarte bine că se încasează TVA și că se încasează suplimentar la bugetul de stat, dar buna gestiune a banului public înseamnă și controlul cheltuielilor. Datoria guvernamentală a ajuns la aproximativ 60% din PIB. Statul se îndatorează în numele nostru, iar aceste lucruri nu sunt în regulă.

Deficitul este ținut sub control aproape exclusiv prin creșterea presiunii fiscale, nu prin reforme reale, cum ar fi reforma companiilor de stat, care sunt pe pierdere de zeci de ani. De aici vine nemulțumirea și așteptarea populației de a vedea și măsuri de reducere a cheltuielilor publice”, a declarat economistul UBB.

Tendință pozitivă în colectarea TVA, după ani de decalaj față de UE

„Eu cred că vom fi pe un trend pozitiv în ceea ce înseamnă încasarea de TVA, în condițiile în care trebuie să ținem seama de faptul că instituțiile ar putea începe să își facă treaba mai eficient și să colecteze TVA-ul datorat statului.

România a fost codașa Uniunii Europene în ceea ce privește încasările de TVA și sumele datorate statului. De această dată însă, pe fondul deficitului bugetar și al contextului economic dificil pe care îl traversăm, pare că a crescut responsabilitatea în zona colectării banilor care sunt datoria statului român”, concluzionează Rovinaru.

În acest context, datele ANAF Cluj arată o eficientizare clară a colectării, însă dezbaterea rămâne deschisă în privința costurilor economice și sociale ale acestei evoluții.

Septembrie 2025: creștere de peste 150 de milioane de lei față de anul anterior

În luna septembrie 2025, totalul încasărilor administrate de ANAF Cluj a ajuns la 1,31 miliarde de lei, față de 1,16 miliarde de lei înregistrate în septembrie 2024. Diferența de peste 150 de milioane de lei provine în principal din creșterea încasărilor la bugetul de stat, care au urcat de la 495,8 milioane de lei la 560,9 milioane de lei, dar și din majorarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat, cu aproximativ 52 de milioane de lei, precum și a sumelor colectate pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, care au crescut cu circa 40 de milioane de lei.

Octombrie 2025: cea mai mare diferență, aproape 300 de milioane de lei

Luna octombrie 2025 marchează cea mai spectaculoasă evoluție a încasărilor. ANAF Cluj a raportat încasări totale de aproximativ 1,80 miliarde de lei, în creștere de la 1,50 miliarde de lei în octombrie 2024. Bugetul de stat a depășit pragul de un miliard de lei, ajungând la 1,009 miliarde, în timp ce contribuțiile sociale s-au apropiat de 530 de milioane de lei, confirmând tendința de accelerare a colectării fiscale în județ.

Noiembrie 2025: încasări mai mari, chiar și cu raportare întârziată

Chiar dacă în 2025 data de 15 noiembrie a picat într-o zi de sâmbătă, iar raportarea s-a realizat până la 17 noiembrie, prima zi lucrătoare, încasările ANAF Cluj sunt vizibil mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Până la jumătatea lunii noiembrie 2025 au fost colectate 415,5 milioane de lei, comparativ cu 336,4 milioane de lei înregistrate până la 15 noiembrie 2024. Cele mai mari diferențe se regăsesc la bugetul de stat, cu un plus de 75,5 milioane de lei, urmate de asigurările sociale de stat, cu o creștere de 2,7 milioane de lei, și de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, care a consemnat o majorare ușoară, dar constantă.