Corigenți la transparență. Nouă parlamentari de Cluj din totalul de 14 nu și-au făcut public raportul de activitate

În timp ce unii parlamentari clujeni aleg să își prezinte public, în documente detaliate, activitatea legislativă și munca din teritoriu, alții se limitează la bilanțuri fragmentare sau la comunicate fără suport documentar. Astfel, din 14 parlamentari de Cluj, doar 5 și-au prezentat raportul de activitate la început de an. 

Analiza rapoartelor de activitate publicate în 2025–2026 arată diferențe clare de abordare în ceea ce privește transparența și asumarea față de alegători.

USR Cluj: rapoarte publice, structurate și ușor de verificat

Cei mai consecvenți în publicarea de rapoarte de activitate sunt parlamentarii USR de Cluj care au publicat rapoartele atât online, cât și în cadrul unei conferințe de presă.

Deputata și avocata Oana Murariu, liderul filialei, a făcut public raportul de activitate pentru anul 2025, document care depășește nivelul unui simplu rezumat politic.

Raportul inventariază inițiativele legislative, activitatea din comisii, întrebările și interpelările adresate Guvernului, precum și munca din circumscripție, fiind completat de trimiteri la rapoarte lunare de activitate.

Documentul include și o secțiune de „activitate în cifre”, un element mai puțin întâlnit în rapoartele parlamentarilor români.

„Nu există nicio prevedere legală care să impună publicare acestui raport. Am ales să o fac pentru transparență, tocmai pentru că reprezint cetățenii. Să știe ce fac în baza votului de încredere acordat”, transmite deputata USR pentru Cluj24.

În aceeași notă, senatorul Ciprian Rus a publicat un raport de activitate pe 2025 axat pe direcții strategice precum digitalizarea administrației, integritatea publică și accesul la date deschise.

Raportul detaliază inițiativele legislative și pozițiile asumate în comisii, dar și activitatea desfășurată în județul Cluj. Accentul cade pe explicarea logicii proiectelor, nu doar pe enumerarea lor, ceea ce transformă documentul într-un instrument real de informare publică.

Tot din USR Cluj, deputatul Ciprian Rigman și-a prezentat public primul raport anual de activitate, într-o conferință de presă.

Potrivit informațiilor comunicate, raportul cuprinde trei inițiative legislative deja adoptate, în domeniile culturii, siguranței rutiere și educației, precum și alte trei proiecte aflate în dezbatere parlamentară.

Deși prezentarea publică a fost asumată, documentul integral nu este, la acest moment, disponibil într-un format accesibil online.

PNL Cluj: raport clasic, dar existent

În tabăra PNL, deputatul Radu-Marin Moisin a fost primul dintre printre puținii parlamentari clujeni care a publicat un raport de activitate.

Documentul, aferent unui interval semestrial, urmează formatul tradițional: inițiative legislative inițiate sau susținute, activitate în comisii, întrebări și interpelări parlamentare, precum și prezența în circumscripție.

Raportul include o secțiune de activitate cuantificată și oferă exemple concrete de demersuri legislative, însă nu intră în detalii de politică publică sau analiză de impact.

„Fac acest raport încă din prima sesiune, după primul semestru de activitate din primul mandat. Am continuat aceasta modalitate de prezentare a activității după fiecare sesiune din spiritul unei transparențe totale față de alegători.

Am optat, de asemenea, pentru o conferință de presă și nu pentru simpla publicare pe site sau rețele sociale pentru ca cetățenii să poată și pună întrebări. Este despre transparență și respect”, explică deputatul PNL.

Senatul României: raport instituționalizat

La nivelul Senatului, Mircea Abrudean, președintele Camerei superioare a Parlamentului, a publicat un raport de activitate pentru perioada februarie–iunie 2025.

Documentul este structurat pe domenii de politici publice și menționează explicit numărul de inițiative legislative inițiate sau coinițiate. Se inventariază inițiativele legislative pe domeniile de politici publice abordate (educație, sănătate, cultură, administrație).

Raportul are o prezentare vizuală clară și urmărește activitatea parlamentară într-o cheie instituțională, punând accent pe rolul exercitat în cadrul Senatului, inclusiv conducerea lucrărilor forului legislativ.

Transparența financiară, marele absent din rapoarte

Deși rapoartele analizate oferă informații consistente despre activitatea legislativă și politică, transparența financiară lipsește aproape complet.

Niciunul dintre documentele publicate de parlamentarii clujeni analizați nu conține date detaliate despre utilizarea sumei forfetare, cheltuielile cabinetelor parlamentare sau costurile aferente deplasărilor și activităților din teritoriu.

Există sau nu un termen legal pentru rapoartele de activitate?

Contrar percepției publice, nu există un termen legal expres care să oblige deputații și senatorii să publice un raport anual de activitate într-un anumit format sau până la o anumită dată. Publicarea acestor rapoarte ține, în prezent, de voința politică și de transparența asumate de fiecare parlamentar sau partid.

Astfel, diferențele dintre parlamentarii clujeni nu sunt date de respectarea unei obligații legale, ci de nivelul de responsabilitate publică pe care fiecare alege să și-l asume față de alegători.

Între document și discurs

Analiza rapoartelor de activitate arată două modele distincte: unul orientat spre documentare, cifre și verificabilitate, practicat în special de parlamentarii USR, și unul mai tradițional, axat pe enumerarea activităților, prezent la alți parlamentari.

Absența unei raportări financiare integrate rămâne însă o vulnerabilitate comună.

În lipsa unei obligații legale clare, raportul de activitate rămâne, de fapt, un test de transparență politică. Iar în Cluj, nu toți parlamentarii îl trec în același mod.

Cine nu a publicat raportul de activitate

Pentru alți deputați clujeni nu există, la momentul documentării, nici documente publice de tip raport, nici bilanțuri anuale asumate clar. Printre aceștia se numără:

1. Ramona-Ioana Bruynseels (AUR)
2. Răzvan-Iulian Ciortea (PSD)
3. Ilie-Alin Coleșa (AUR)
4. Csoma Botond (UDMR)
5. Remus-Gabriel Lăpușan (PSD)
6. Aurora-Tasica Simu (independent)
7. Ovidiu-Vasile Cîmpean (PNL)

La Senat, în afara raportului publicat de președintele senatului Mircea Abrudean (PNL) și al senatorului Ciprian Rus (USR), ceilalți senatori care reprezintă județul Cluj nu au făcut public un raport de activitate.

• Eugen-Cristian Șipoș (AUR)
• Tasnadi Istvan-Szilard (UDMR)

Activitatea lor este reflectată, sporadic, prin comunicate sau apariții publice. În lipsa unei obligații legale explicite, diferențele dintre aleși țin exclusiv de nivelul de transparență și asumare publică pe care fiecare parlamentar alege să și-l exercite.