Clujeni de 5 stele
Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură
Pandemia de COVID 19 zguduie lumea. Combaterea noului coronavirus a determinat adoptarea de măsuri fără precedent pe întreg globul. Dar omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna. Şi aşa va fi în continuare, şi după acest hop al omenirii.
Unul dintre cei mai reputaţi virusologi din România, clujeanul Molnar Geza, ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.
Citește și Coronavirus: Evoluția COVID-19, pe zile, la persoanele infectate. Primele simptome și momentele critice până la vindecare
Este şi vina noastră, fiindcă barierele dintre umanitate şi lumea animală s-au restrâns
Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?
Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.
De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.
Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.
La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012 a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.
La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…
Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.
De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.
Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?
Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.
Sunt peste 20-30 de agenţi patogeni care se pregătesc să treacă la om
Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?
Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.
Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…
Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.
Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.
Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.
De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.
Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!
Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.
Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om. Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.
Citește și: ORDONANȚĂ MILITARĂ de restrangere a circulației. Se închid mall-urile, cabinetele stomatologice, se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv
Aceste microorganisme încearcă să se adapteze şi trec la om
Reporter: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.
Molnar Geza: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm.
Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin.
Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.
Reporter: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?
Molnar Geza: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.
Reporter: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?
Molnar Geza: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc.
Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…
Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub.
Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor.
Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.
Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează.
Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.
E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.
Reporter: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?
Molnar Geza: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.
Numărul de infectaţi va fi acelaşi, indiferent de strategie
Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?
Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.
Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.
Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….
Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.
Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.
A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.
Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.
Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.
Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România; virusul va ajunge la sate
Reporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?
Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.
Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?
Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.
Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.
Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?
Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.
Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.
Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.
Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.
Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.
Reporter: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?
Molnar Geza: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.
Lumea va fi din nou la fel ca până acum
Reporter: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?
Molnar Geza: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane.
Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor.
Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.
Reporter: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…
Molnar Geza: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus.
Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat.
Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.
În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.
*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.
Interviu realizat de Marius Avram
sursa foto: evz
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. Hanna Matvienko a ales Clujul ca a doua ei casă: ADOR Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici
Războiul din Ucraina a dus la o catastrofă umanitară. Exodul ucrainenilor s-a extins în toată Europa. România, ca țară vecină, a fost una dintre primele lor opțiuni. Hanna Matvienko e din Dniepr (fostul Dniepropetrovsk) și a ajuns în țară cu familia, în martie 2022.
De ce a ales Clujul? „Soacră-mea era bolnavă de cancer și Clujul mi s-a părut cea mai bună oportunitate pentru tratament. Din păcate, în septembrie 2023 a murit, dar pot spune că România a făcut pentru ea tot ceea ce se putea. Nu putea obține un asemenea tratament în Ucraina și mai ales gratuit.
FOTO. Hanna Matvienko a ales Clujul ca a doua ei casă: ADOR Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici
Hanna a fost impresionată de modul în care au primit-o clujenii. „Iubesc clujenii! Așa oameni amabili, de treabă, săritori și plini de compasiune, mai rar întâlnești. Suntem două popoare cu mentalități asemănătoare. N-am întâmpinat nicio problemă în relațiile cu ei. Mi-am făcut mulți prieteni aici la Cluj, atât români cât și maghiari. Le suntem recunoscători pentru modul în care ne-au primit”, spune Hanna.
Înainte de a veni la Cluj, Hanna a lucrat ca și copywriter în domeniul IT, timp de trei ani. Apoi, odată ajunsă aici, a trebuit să se reprofileze, pentru că meseria ei nu era una obișnuită.
Hanna Matvienko: „Voi lua în calcul să-mi schimb specialitatea”
„Când a venit vorba de profesia mea, nu există atât de multe opțiuni disponibile pentru copywriteri de limbă engleză… De exemplu, am participat la târgul de locuri de muncă de la BT Arena și erau doar câteva opțiuni care ar fi putut să mi se potrivească, chiar dacă am masterat și atestat în engleză avansată. Există mai ales joburi tehnice, cum ar fi dezvoltatori și testeri QA, dar nu și copywriteri. Așa că mă gândesc să revin la opțiunea barista, meserie pe care am mai practicat-o de când am ajuns la Cluj. Voi vedea ce funcționează pentru mine… Sau poate chiar voi lua în calcul să-mi schimb specialitatea, de ce nu?”, mărturisește Hanna.
Clujul a devenit a doua ei casă. Îi place mult aici și apreciază toate oportunitățile pe care i le oferă: „Ador Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici. Ucrainenii au o mulțime de oportunități de a se muta în orice țară din Europa, cu statutul de persoană protejată. Dar nu vreau să plec de aici. Clujul este drăguț, oamenii sunt drăguți, prețurile sunt rezonabile, comparativ cu alte țări. Îmi place să vizitez România, să-i admir orașele, frumusețile naturii și monumentele istorice, să merg la munte, aveți aici un aeroport confortabil, astfel încât poți călători oriunde. Îmi plac și evenimentele desfășurate în oraș precum TIFF, Untold, Târgul de Crăciun… E minunat. Iubesc Transilvania”, mai spune Hanna.
A început să învețe limba română, chiar dacă nu i se pare cea mai ușoară. „O învăț din vară în mod activ, de 2 ori pe săptămână. În plus, exersez și acasă și cu oamenii cu care interacționez. Poate părea dificil la prima vedere, dar acum cred că este destul de simplu. Înțeleg structura limbii și înțeleg o mulțime de cuvinte datorită asemănării lor cu engleza sau chiar cu ucraineana. Învăț activ și gramatica. Deci pas cu pas… Dar deja văd îmbunătățiri și asta mă bucură”, spune Hanna.
Planuri de viitor? Hmmm, e greu de făcut planuri într-o lume în care totul a luat-o razna. „Nu există nicio șansă ca războiul să se încheie în scurt timp. Sau poate că nu se va sfârși deloc… Unii dintre prietenii mei din Ucraina încearcă să trăiască cu acest gând, că războiul nu va avea sfârșit. „Vecinii” noștri nu vor dispărea, știți, avem o graniță comună. Așa că deocamdată vom rămâne la Cluj și vom vedea.
Este greu să planifici ceva într-un orizont mai îndepărtat de câteva luni. De exemplu, în această noapte au existat 75 de drone care au vizat Ucraina, mai ales Kievul. Linia frontului nu se mișcă, Rusia face din ce în ce mai multe arme. Chiar și atunci când războiul se va termina, procesul de deminare va dura zeci de ani”, spune Hanna cu tristețe în glas.
Hanna Matvienko: „Toată viața mea este aici acum”
Hanna a ales Clujul pe termen lung. Se simte clujeancă și vrea să contribuie, atât cât poate, la dezvoltarea noului ei „acasă”. Ca atare, caută, în continuare, o firmă de IT care aibă nevoie de serviciile ei, aici, în „Silicon Valley”-ul Transilvaniei.
„Locuiesc aici cu soțul meu, care a reușit să treacă granița, având în vedere că are niște probleme de sănătate. Știți că bărbații nu au voie să plece din Ucraina din cauza războiului. Și mama mea locuiește în Cluj cu pisica ei, am reușit să-i mutăm aici de la Dnepr anul acesta. Sora mea stă în străinătate, în altă țară… Asta este. Din familia mea, nimeni nu a rămas în Ucraina după începutul războiului, așa că nu am motive să mă întorc deocamdată. Toată viața mea este aici acum”, mărturisește Hanna.
Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.
Foto: Arhiva personală
Ганна Матвієнко обрала Клуж своєю другою домівкою:”Я люблю Клуж і мені дуже подобається тут жити”.
Війна в Україні призвела до гуманітарної катастрофи. Міграція українців охопила всю Європу. Румунія, як сусідня країна, була одним з перших варіантів. Ганна Матвієнко з Дніпра (мин. Дніпропетровськ) та прибула до Румунії з сім’єю у березні 2022 року.
Чому обрала саме Клуж? „Моя свекруха була хвора на рак, а Клуж здався мені найкращою можливістю для лікування. На жаль, у вересні 2023 року вона померла, але можу сказати, що Румунія зробила для неї все можливе. В Україні вона не могла отримати таке лікування, тим паче – безкоштовно.
Ганна була вражена тим як її прийняли жителі Клужу. „Люблю клужан! Рідко зустрінеш таких добрих, працьовитих, доброзичливих та співчуваючих людей. Ми – два народи зі схожим менталітетом. Жодних проблем у нашому спілкуванні не було. В Клужі я знайшла багато друзів, як серед румунів так і серед угорців. Ми вдячні їм за те, що вони нас так гарно прийняли” – каже Ганна.
Перед переїздом до Клужу Ганна працювала копірайтером у сфері IT. Потім, потрапивши сюди, їй довелося незаплановано перепрофілюватися, бо її спеціальність не була звичайною.
„Що стосується моєї професії, то варіантів для англомовних копірайтерів не так вже й багато… Наприклад, я була на ярмарці вакансій, яку проводили в BT Arena, там було лише декілька варіантів, які б могли підійти мені, хоча маю ступінь магістра та сертифікат з поглибленим володінням англійської мови. Є в основному технічні вакансії, як розробники та тестувальники, але не копірайтери. Тож думаю про те, щоб повернутися до роботи бариста; працювала на початку, як тільки приїхала до Клужу. Подивимось, що могло б мені підійти… А може навіть подумаю про зміну спеціальності, чому б і ні?”, – зізнається Ганна.
Клуж став другою домівкою для Ганни. Їй дуже тут подобається і вона цінує кожну можливість, яку місто їй пропонує: ” Люблю Клуж і мені відверто подобається тут жити. Українці мають масу можливостей переїхати в будь-яку країну Європи зі статусом особи тимчасового захисту. Але я не хочу переїжджати. Клуж – гарне місто, тут дуже милі люди, ціни прийнятні в порівнянні з іншими країнами. Подобається подорожувати Румунією, милуватися її містами, природою та історичними пам’ятками, їздити в гори, у вас є комфортний аеропорт тому ви можете подорожувати куди завгодно. Я також люблю заходи, які проходять у вас в місті, такі як: TIFF, UNTOLD, Târgul de Crăciun (Різдвяні ярмарки). Дуже мило! Люблю Трансільванію!” – каже Ганна.
Ще й почала вивчати румунську мову, навіть незважаючи на те, що спочатку вона їй здалася нелегкою. „Активно вивчаю з літа, маю заняття по 2 рази на тиждень. Окрім цього вдома сама вивчаю та практикую з людьми, з якими спілкуюся. Спочатку це може здатися складним, але зараз вважаю що достатньо просто. Завдяки розумінню структури мови та схожості слів з англійської та навіть української мов. Також активно вивчаю граматику. Отже крок за кроком…Але вже бачу добрі результати і це мене тішить” – каже Ганна.
Плани на майбутнє? Хм, важко будувати плани у світі, де всі зійшли з розуму. ” Немає шансів, що війна скоро закінчиться. А може й не закінчиться…. Дехто з моїх друзів в Україні намагаються жити з цією думкою, що війна не закінчиться. Наші „сусіди” не зникнуть, знаєте, що в нас є спільний кордон. Тож, поки що залишаємось в Клужі, а там подивимось”.
Важко щось планувати на більш ніж декілька місяців вперед. Наприклад, цієї ночі була атака, 75 дронів на Україну, в основному на Київ. Лінія фронту не рухається, Росія виготовляє все більше зброї. Навіть коли закінчиться війна, процес розмінування триватиме десятиліттями” – із сумом у голосі каже Ганна.
Ганна вибрала проживання у Клужі на довгий період. Вона відчуває себе клужанкою і якомога більше хоче зробити свій внесок у розвиток свого нового „дому”. Таким чином вона все ще у пошуках IT – компанії, яка потребує її послуг, тут, у „Силіконовій долині” Трансільванії.
„Я живу тут з чоловіком, якому вдалося перетнути кордон, враховуючи те, що у нього є проблеми зі здоров’ям. Знаєте, що чоловікам заборонено виїзджати з України, через війну. Також моя мама живе у Клужі зі своїм котом, нам вдалося цього року перевезти її сюди з Дніпра. Сестра моя теж живе закордоном, в іншій країні…Ось так. Ніхто з моєї сім’ї не залишилися в Україні після початку війни, тому я поки не маю причин, щоб повертатися. Все моє життя зараз тут” – зізнається Ганна.
Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.
Sezonul hibernal aduce, pe lângă inerentele probleme de trafic, și bucurii pentru cei mici și iubitorii sporturilor de iarnă. Stațiunile turistice devin neîncăpătoare pentru miile de turiști care dau năvală la vinul fiert, țuică și ciolan, pe lângă poate și la o tură de săniuș sau schiat. Valea Prahovei devine Mecca pentru bucureșteni și pentru câțiva din „provincie”, ăia care mai încap.
Există și alternative la îmbâcseala prahoveană, acolo unde aleg să meargă cei din restul țării: Straja, Cavnic, Rânca, Arieșeni de la noi, ori Austria, Italia, Franța și mai nou Ucraina, pentru cei care nu-și permit Poiana Brașov.
VIDEO FOTO. Bukovel, DESTINAȚIE de iarnă pentru clujeni. Ce OFERĂ stațiunea din Ucraina
Bukovel, stațiunea din Carpații Ucrainei, a devenit o destinație de vacanță pe timpul iernii din ce în ce mai vizitată de clujeni. Chiar și în aceste vremuri grele pentru vecinii noștri, Bukovel este o stațiune sigură, departe de linia frontului. Aflată la 315 km de Cluj-Napoca, aproximativ 6 ore de condus, via Baia Mare, Bukovel este o alternativă viabilă la stațiunile de la noi.
Stațiunea Bukovel este situată în apropierea localității Paleanîțea, raionul Iaremce, la poalele Muntelui Bukovel, la o altitudine de 920 m. Cel mai înalt punct al stațiunii, Vârful Dovha, are 1.372 m. Sezonul turistic începe la sfârșitul lunii noiembrie și ține până la mijlocul/sfârșitul lunii aprilie. Complexul este situat în regiunea Ivan Frankivsk, la 30 km de Yaremche și la 100 km sud-vest de Ivano-Frankivsk.
Stațiunea Bukovel este situată pe cinci vârfuri de munte: Dovha (1.372 m), Bukovel (1.127 m) , Bulchynoha (1.455 m), Babyn Pohar (1.180 m) și Chorna Kleva (1.241 m).
Temperaturile medii în această perioadă se situează între -7 și +3 grade Celsius.
Bukovel: pârtii
Bukovel are 68 km de pârtii, 100% dotate cu tunuri de zăpadă artificială. Trei pârtii sunt dotate cu nocturnă.
– 63 de pârtii de schi de toate gradele de dificultate, împărțite astfel:
– începători (albastru): 29 km
– dificultate medie (roșu): 28 km
– avansați (negru): 11 km
– 16 instalații de transport pe cablu cu o capacitate de 34.700 de persoane/oră
– școală de schi (inclusiv pentru copii)
– închiriere de echipament
– snowpark
– parc pentru ciclism
În ceea ce privește cazarea, Bukovel dispune de șapte complexe hoteliere private confortabile. În zonă sunt vile și cabane de 4 și 5 stele cu garaj propriu, piscină, saună și cu schi-in și schi-out personal.
Numărul locuri de cazare: 1.500 de locuri în stațiune și 12.000 de locuri în zona din jurul stațiunii.
Bukovel: Ski Pass
Ski Pass-ul costă aproximativ 44 eur (adulți) și 31 eur (copii). Un skipass nefolosit sau o parte a acestuia nu pot fi transferate pentru o altă zi. Costurile skipass-urilor neutilizate sau utilizate parțial nu sunt rambursabile.
Skipass-urile sunt proprietatea cumpărătorilor, dreptul de a le folosi fiindu-le rezervat în exclusivitate.
Pentru a preveni procesarea unor informații inutile, este interzisă purtarea a mai mult de 1 permis de schi la trecerea prin turnichete, precum și transmiterea permiselor de schi altor persoane la trecerea prin turnichete.
Copiii sub 6 ani trec gratuit împreună cu părinții.
Video: YouTube
Foto: Unsplash
În 24 noiembrie s-a deschis târgul de Crăciun din Bruxelles, o destinație foarte căutată de români.
Cu târg sau fără, capitala Belgiei, una din caputalele Uniunii Europene, oferă o multitudine de atracții, ăn orice perioadă din an.
Cum pot ajunge clujenii în Bruxelles
Bruxelles este una dintre cele mai accesibile destinații, când vine vorba de transport. Companiile aeriene Wizz Air și Ryan Air au zboruri directe zilnice către Bruxelles de pe aeroportul „Avram Iancu” din Cluj Napoca. În unele zile companiile au chiar și câte două zboruri, astfel încât este posibilă chiar și o călătorie de o zi.
Cu doar 50 de lei se poate zbura dimineața spre Bruxelles, iar seara, clujenii se pot întoarce înapoi acasă.
Avioanele cu zbor direct din Cluj Napoca aterizează pe aeroportul Charleroi, iar biletul de autocar din Charleroi până la gara din Bruxelles costă în jur de 18 euro.
Autocarele circulă teoretic din 20 în 20 de minute, dar din cauza numărului mare de turiști, dar numărul acestora este suplimentat, astfel încât se poate pleca la aproape orice oră.
În Bruxelles
Cea mai spectaculoasă locație din Bruxelles este Grand Place, o zonă centrală plină de clădiri impresionante. Tot în preajma acestei piețe se află și faimoasa sculptură Manneken Pis, inspirată dintr-o legendă care spune că un băiețel și-a făcut nevoile pe un fitil, care urma să distrugă orașul, iar astfel copilul a salvat Bruxelles de la război.
Alte obiective turistice sunt Atomium, Cinquantenaire alături de Arcul de Triumf și Palatul din Bruxelles. Toate acestea pot fi admirate gratuit.
Parlamentarium, un muzeu situat chiar la Parlamentul European este una dintre cele mai faimoase locații din Bruxelles. Intrarea este gratuită, iar muzeul are ca scop informarea turiștilor cu privire la istoricul Uniunii Europene, parlamentari, dezvoltare și multe altele.
Vafe belgiene, bere și cartofi prăjiți
Cele mai cunoscute preparate belgiene sunt faimoasele vafe, servite cu ciocolata, frișcă sau înghețată. O vafă costă în jur de 4 euro și se poate cumpără de oriunde, centrul orașului fiind plin de restaurante și gherete. La fel de populari sunt și cartofii pai, serviți de cele mai multe ori în coifuri, la mână. O astfel de porție costă în jur de 5 euro.
Berea este faimoasă în Belgia, astfel încât degustarea berii nu trebuie să lipsească dintr-o excursie în Bruxelles. Există de asemenea un muzeu al berii unde degustarea este inclusă în prețul intrării.
Târgul de Crăciun
Pe lângă zona care a fost desemnata ca gazdă a Târgului de Crăciun, tot centrul capitalei este decorat și plin de lumini. Un brad de 22 de metri înălțime, 220 de stand-uri cu mâncare, accesorii și decorațiuni, patinoar și multe altele pot fi vizitate până în 31 decembrie.
La Grand Place, zilnic au loc spectacole cu muzică și lumini. De luni până joi, din oră în oră, de la 17:00 la 22:00, iar de vineri până duminică din jumătate în jumătate de oră, în același interval orar.
Un bilet la patinoar costă 10 euro, la care se mai adaugă închiriatul de patine și un vin fiert în jur de 4 euro. Prețurile la mâncare diferă de la stand la stand, și încep de la 7 euro.
Bruxelles este capitala Belgiei și una dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene. În 2000 Bruxelles a fost Capitală Culturală a Europei. Orașul este unul bilingv, iar limbile oficiale sunt franceza și olandeza.
Nikki Buburuz
Un incendiu a mistuit o anexă gospodărească din localitatea Boteni, iar o scroafă cu 14 purcei au murit în flăcări.
„Pompierii din cadrul Punctului de Lucru Mociu au finalizat intervenția din localitatea Boteni. Incendiul s-a manifestat la un grajd, de aproximativ 40 de mp. De asemenea, grajdul conținea și o anexă, unde erau depozitați baloți de fân, ceea ce a favorizat arderea și a îngreunat misiunea. Totodată, lângă grajd a fost amenajat un adăpost de animale, iar o scroafă cu 14 porci de mici dimensiuni nu au putut fi salvați.
Până la sosirea echipajelor noastre, proprietarul a reușit să își scoată din grajd calul și o vacă. La rândul lor, pe lângă operațiunile de stingere, pompierii au reușit salvarea unui câine. Referitor la bărbatul care a solicitat pe parcurs îngrijiri medicale, rănile acestuia au fost minore și a refuzat transportul la spital. Cel mai probabil, incendiul a pornit din cauza unui scurtcircuit produs la un cablu care alimenta un bec al grajdului”, informează ISU Cluj.
Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu
Primul institut de speologie din lume a fost la Cluj. Emil Racoviţă, creatorul biospeologiei, 155 de ani
FOTO. Cei 7 magnifici din Cluj. Aventură offroad în deşertul Sahara în cea mai grea competiţie pe roţi din lume
FOTO. Hanna Matvienko a ales Clujul ca a doua ei casă: ADOR Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici
VIDEO FOTO. Bukovel, DESTINAȚIE de iarnă pentru clujeni. Ce OFERĂ stațiunea din Ucraina
FOTO. Din Cluj în lume. Turist în Bruxelles. S-a deschis târgul de Crăciun
O scroafă şi 14 purcei au ars într-un incendiu. ISU Cluj a salvat un câine
CSU Craiova-CFR Cluj, 1-0. Clujenii cu BARELE, oltenii cu golul
Înşelăciune prin „scrisoarea nigeriană” la Cluj
Grupa României la Campionatul European de Fotbal Euro2024
FOTO. Drum clujean închis din cauza precipitaţiilor. Turiştii nu au acces spre Cascada Valul Miresei
