Clujeni de 5 stele
Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură
Pandemia de COVID 19 zguduie lumea. Combaterea noului coronavirus a determinat adoptarea de măsuri fără precedent pe întreg globul. Dar omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna. Şi aşa va fi în continuare, şi după acest hop al omenirii.
Unul dintre cei mai reputaţi virusologi din România, clujeanul Molnar Geza, ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.
Citește și Coronavirus: Evoluția COVID-19, pe zile, la persoanele infectate. Primele simptome și momentele critice până la vindecare
Este şi vina noastră, fiindcă barierele dintre umanitate şi lumea animală s-au restrâns
Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?
Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.
De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.
Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.
La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012 a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.
La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…
Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.
De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.
Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?
Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.
Sunt peste 20-30 de agenţi patogeni care se pregătesc să treacă la om
Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?
Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.
Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…
Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.
Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.
Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.
De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.
Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!
Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.
Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om. Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.
Citește și: ORDONANȚĂ MILITARĂ de restrangere a circulației. Se închid mall-urile, cabinetele stomatologice, se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv
Aceste microorganisme încearcă să se adapteze şi trec la om
Reporter: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.
Molnar Geza: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm.
Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin.
Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.
Reporter: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?
Molnar Geza: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.
Reporter: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?
Molnar Geza: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc.
Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…
Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub.
Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor.
Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.
Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează.
Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.
E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.
Reporter: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?
Molnar Geza: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.
Numărul de infectaţi va fi acelaşi, indiferent de strategie
Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?
Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.
Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.
Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….
Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.
Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.
A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.
Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.
Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.
Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România; virusul va ajunge la sate
Reporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?
Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.
Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?
Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.
Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.
Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?
Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.
Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.
Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.
Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.
Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.
Reporter: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?
Molnar Geza: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.
Lumea va fi din nou la fel ca până acum
Reporter: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?
Molnar Geza: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane.
Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor.
Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.
Reporter: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…
Molnar Geza: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus.
Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat.
Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.
În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.
*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.
Interviu realizat de Marius Avram
sursa foto: evz
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CFR Cluj a întâlnit, duminică în Gruia, pe Oțelul Galați, într-un meci din etapa a 21-a a Superligii de fotbal. CFR Cluj vine după 2-3 cu „U” Cluj și 1-1 cu Unirea Slobozia și era la 5 puncte de liderul „U” Cluj, care are și un meci în plus. Echipa lui Dorinel era pe locul 10, cu 24 de puncte, la doar la două puncte de locurile de baraj și avea nevoie de victorie pentru a se distanța de zona fierbinte. După un meci pe care l-au controlat aproape în întregime, clujenii înving cu 3-2, goluri marcate de Korenica (min.21), Louis Munteanu (min.49) și Nkololo (min,83), respectiv Pop (45 – pen.) și Cisotti (min.82).
Echipele de start:
CFR Cluj: Hindrich – Mogoș, Bolgado, Ilie, Abeid – Fica, Djokovic, Păun – Postolachi, Munteanu, Korenica
Rezerve: Gal, Malico, Iacob, Boben, Filip, Graovac, Deac, Keita, Michael, Artean, Tachtsidis, Nkololo
Antrenor: Dan Petrescu (suspendat)
CFR Cluj – Oțelul Galați, 3-2. Clujenii își fac CADOU trei puncte de Crăciun
Oțelul: I. Popescu – Maftei, Cisse, Stefanovic, Silva – Cisotti, Zivulic, Da Silva – Ferreira, Juric, Pop
Rezerve: Dur-Bozoancă, Cojocaru, Neagu, Rus, Adăscăliței, Gallo, Tomasevic, Lameria, Tănasă, Hofman.
Antrenor: Dorinel Munteanu
Stadion: „Dr. Constantin Rădulescu” (Cluj-Napoca – Cluj)
Arbitru: Sebastian Colțescu // Asistenți: Valentin Avram, Daniel Mitruți
Arbitru VAR: Florin Andrei // Asistent VAR: Lucian Rusandu
Prima repriză a început cu ritm, deși nu era extrem de frig. Mingea circulă repede, jucătorii aleargă, CFR pune presiune pe adversar.
Prima mare ocazie îi aparține lui Korenica, care șutează pe portarul Popescu la o fază frumoasă din min.16.
În min.21, Juric deviază o pasă spre poartă, dar Hindrich respinge. Puțin mai târziu, Abeid dă o centrare perfectă de pe dreapta, Louis Munteanu lasă foarte bine mingea care ajunge la Korenica. Acesta șutează sub transversală pentru 1-0.
Urmează tradiționalul pas înapoi făcut de CFR când conduce, iar gălățenii îi aplică pedeapsa: Silva îl păcălește pe Mogoș și acesta îl faultează în careu în ultimul minut de joc al reprizei. Înscrie Pop pentru 1-1.
Clujenii încep tare repriza a doua și în min.48, Korenica prinde un șut puternic de la 30m, respins de Popescu în corner. Nkololo bate bine și Louis Munteanu înscrie în min.49 pentru 2-1.
De această dată, CFR nu se mai retrage și îi ține ocupați pe fundașii gălățeni. În min.82, Cisotti prinde un șut superb de la 25m și egalează, 2-2.
În min.83, Nkololo ia o acțiune pe cont propriu după o pasă a lui Korenica și înscrie pentru 3-2.
Clujenii își adjudecă cele trei puncte și iernează pe loc de play-off.
Notele Cluj24:
Hindrich 7 – Mogoș 6, Bolgado 7, Ilie 7, Abeid 7 – Fica 7, Djokovic 6, Păun 7 – Postolachi 5, Munteanu 7, Korenica 8,
Deac, Keita 5, Tachtsidis 5, Nkololo 7
Direcția Județeană de Statistică Cluj a făcut publice salariile câștigate de angajații din județ, valabile pentru luna octombrie a acestui an.
Clujenii câștigă cel mai bine din țară după cei care lucrează în Capitală, iar în octombrie salariul mediu net a crescut cu 175 de lei față de septembrie 2024.
Care este salariul mediu net în Cluj. E cu aproape 1.000 de lei mai mare decât cel pe țară
Potrivit reprezentanților Direcției Județene de Statistică, câștigul salarial mediu brut în luna octombrie 2024, în județul Cluj, a fost 10.088 de lei, în creștere cu 286 de lei față de luna precedentă și mai mare cu 847 de lei față de luna octombrie a anului 2023.
Astfel, câștigul salarial mediu net în luna octombrie 2024, în județul Cluj a fost de 6.199 de lei, mai mare cu 175 de lei comparativ cu luna anterioară și cu 401 lei mai mare față de aceeași lună a anului 2023. Câștigul salarial mediu net în România a fost, în luna octombrie 2024, de 5.268 de lei.
Clujul, pe locul doi după București la câștigurile salariale
Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost, astfel, în București – 6.573 de lei, județul Cluj – 6.199 de lei și județul Timiș – 5.694 de lei.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete, s-au înregistrat în județele: Teleorman – 3.955 de lei, Vâlcea – 4.060 de lei, Harghita – 4.060 de lei și Hunedoara 4.062 de lei.
Evoluția salariului mediu net în județul Cluj
Crește numărul de salariați din Cluj
Numărul salariaților din județul Cluj, la sfârșitul lunii octombrie 2024, a fost de 288.075 de persoane, arată reprezentanții Direcției Județene de Statistică.
Numărul este în creștere cu 372 de persoane comparativ cu luna septembrie 2024 și cu 6.917 persoane față de luna octombrie 2023.
Clujul se numără printre județele cu cel mai mare număr de salariați din țară în:
- industrie și construcții – 83.631 de persoane. Cei mai mulți salariați în această ramură economică sunt în București – 217.620, respectiv județul Timiș – 100. 578 de persoane
- servicii – 201.721 de salariați. Cei mai mulți sunt la București – 880.998 de persoane, iar în top se mai află și județul Timiș – 163.678 de persoane.
Foto: pixabay.com
EVENIMENT
Marcel Ciolacu: Mandatul de prim-ministru al Guvernului să fie atribuit PSD. Colegii l-au nominalizat pe el
Președintele PSD Marcel Ciolacu a spus că a primit mandat din partea colegilor pentru consultările de la Cotroceni. „Mandatul de prim-ministru să fie atribuit PSD, colegii nominalizând președintele partidului”, a transmis Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu: Mandatul de prim-ministru al Guvernului să fie atribuit PSD. Colegii l-au nominalizat pe el
„Am luat mandat de la CPN să continuăm demersurile de a avea o coaliție majoritară în Parlamentul României în această structură și mandatul de prim-ministru să fie atribuit PSD, colegii nominalizând președintele partidului, dar, de asemenea, am vorbit și posibilitatea ca PSD să susțină un guvern minoritar, dar aș dori să specific foarte clar format de forțele pro-europene, PNL, UDMR, fiind foarte clar că majoritatea în Parlamentul României va fi asigurată de întreaga coaliție în formatul în care PSD va avea șefia Camerei Deputaților, iar PNL șefia Senatului.
În eventualitatea în care PSD va susține un guvern minoritar, rămânând această opțiune ca la Camera Deputaților să fie un președinte desemnat de PSD”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit Mediafax
El a spus că PSD își dorește un candidat comun al forțelor din coaliție pentru președinție.
„Am avut această discuție pentru că noi considerăm ca viitorul președinte al României să fie un președinte democrat. Am luat decizia ca dacă vom crea o coaliție majoritară atât în Guvern, cât și în Parlament, să avem un candidat comun al PSD, al PNL, al UDMR și al minorităților, stabilit prin consens.
Eu mi-aș dori în cursul zilei de astăzi să lămurim și cine va fi candidatul comun stabilit prin consens, astfel încât să venim în fața românilor, ca niște oameni de stat, unde să propunem un guvern majoritar, susținut de parlament, și un candidat”, a adăugat Ciolacu.
Consultările la Palatul Cotroceni pentru formarea noului guvern au început duminică, la ora 12.00.
EVENIMENT
Text-manifest al lui Alin Tișe: Să dăm ascultare vocii poporului! Cere lideri care să înțeleagă că autoritatea e o datorie!
Președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, transmis, duminică, un text-manifest în care cere decidenților politici să dea ascultare vocii poporului, după rezultatele alegerilor din toamna / iarna acestui an.
”De 35 de ani, poporul își exercită dreptul fundamental în democrație: votul!
Cu speranță în privire și încredere în inimă, odată la patru ani, milioane de oameni au pășit spre urne, dăruindu-și încrederea unor oameni care au promis schimbare, progres, dreptate.
Fiecare vot a fost mai mult decât un gest – a fost un sacrificiu, o dovadă de iubire față de țară, o chemare către viitor. Și totuși, acel viitor pare să fi rămas o iluzie.
În locul recunoașterii, poporul a primit nepăsare. În locul aprecierii, i s-a oferit tăcere!
Partidele au rămas neschimbate, promisiunile s-au transformat în dezamăgiri, iar oamenii politici, rotiți la putere, au uitat prea repede cine le-a încredințat acea putere.
Lipsa meritocrației a îngenuncheat speranța, iar poveștile fără substanță au devenit moneda de schimb între clasa conducătoare și cei conduși.
Poporul a tăcut destul, acum își ridică glasul
Dar poporul nu mai vrea să fie doar o umbră, un număr pe un buletin de vot. Acum, după decenii de sacrificii și răbdare, el își cere dreptul la recunoaștere. Nu este un drept negociabil, ci unul care izvorăște din însăși esența democrației: poporul este suveranul, iar votul său este piatra de temelie a puterii. Astăzi, oamenii nu mai cer doar pâine și circ, ci ceva mai profund, mai uman: validarea.
Vor ca munca lor, votul lor, lupta lor pentru o societate mai bună să fie apreciate.
Vor ca politicienii să înțeleagă că fiecare vot nu este o hârtie în urnă, ci o bucată din sufletul unei națiuni care își dorește binele.
Poporul a tăcut destul. Acum își ridică glasul, nu pentru a răsturna, ci pentru a construi!
Cere lideri care să înțeleagă că puterea vine din recunoștință, că autoritatea nu e un privilegiu, ci o datorie!
Cere politicieni care să nu mai privească spre cetățeni doar în anii electorali, ci în fiecare zi, cu respect și demnitate!
Aceasta nu este o revoltă, ci o renaștere a conștiinței colective!
Poporul cere ce i s-a promis
Este strigătul unui popor care știe că fără el, democrația e un castel de nisip!
Este chemarea unui neam care a înțeles, după 35 de ani, că adevărata recunoaștere nu vine din vorbe, ci din fapte!
Poporul nu cere mult – doar ceea ce i s-a promis: respect, transparență, meritocrație și un loc de cinste în povestea pe care el însuși a scris-o. Pentru că, la urma urmei, poporul este inima și sufletul acestei țări. Și o inimă care bate pentru binele comun merită să fie ascultată.
PS. Se poate ca eu să fi înțeles greșit mesajul oamenilor la ultimele alegeri, dar aș fi fericit dacă cei care conduc partidele politice au înțeles ei corect mesajul oamenilor.
PS 2 Daca cineva se va întreba “cine este și Tișe ăsta de își dă el cu părerea?“ sau alții vor spune “Tișe ăsta își face imagine pe seama partidului!“ le-aș spune că la ultimele alegeri “Tise ăsta”,fără să fie ajutat de USR sau PSD, a luat cu aproape 30 mii de voturi peste partid (deci imaginea lui “Tișe ăsta” e mai bună decât a partidului)”, a spus Alin Tișe.