VIDEO&FOTO/ Rețetele bunicii, reînviate de studenții USAMV. Pot fi autentificate și protejate legal în Europa

Studenții Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca au muncit din greu la o expoziție prin care pun în valoare rețete tradiționale ardelenești. Partea și mai inedită este că toate rețetele bunicii au acum un caiet de sarcini prin care pot fi autentificate și protejate legal. Organizatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu, afirmă că se duce o adevărată bătălie la nivel european între state pentru înregistrarea gastronomiei de la sate ca marcă proprie. Și bineînțeles că România e codașă.

Expoziția ”Călătorie în bucătăria tradițională românească” este un eveniment de tradiție, organizat deja de 14 ani și găzduit acum la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV.

Printre rețetele prezentate de către studenți s-au numărat păsula cu hospă de Marin, gușă fiartă cu boia și usturoi, cocoradă cu brânză de oaie, cozi de ceapă și mărar, zamă de măcriș, salamul de biscuiți de Dej, prăjiturile de Someșul Rece sau alivenci de Toplița.

”Am prezentat cozonacul cu nucă de la bunica mea, nu a fost foarte greu cu realizat, o am rețeta de când eram copii. Caietul de sarcini nu a fost greu de întocmit deoarece am participat la cursuri și am știut ce am de făcut. Doresc să promovez mai departe rețeta deoarece ingredientele sunt puțin deosebite. Cozonacul este făcut din făină integrală, pudră de stevie, sare mare și maia. Umplutura e din nucă, pudră de stevie și miere de albine. Este o rețetă a bunicii care circulă doar în familie”, a declarat Flavia Nădășan pentru Cluj24.

Stan Gabriel a avut o expunere plină de culoare, ca o comoară. A înșiruit siropurile făcute după rețeta bunicii din Mărișel.

”Bunica le face de când se știe. Sunt bune pentru sănătate; când era bunica tânără, nu erau atâtea medicamente, se foloseau siropuri de fructe și plante. Am adus aici sirop de păpădie, de afine, de mure, de zmeură, de muguri de brad. Bunicii nu le comercializează, sunt pentru consumul familiei”, a spus acesta.

Pentru ca un produs tradițional să fie recunoscut la nivel european este nevoie de dovezi care să îi ateste originalitatea din urmă cu minim 30 de ani, fie că vorbim de dovezi scrise sau verbale – pentru că este admis și un interviu cu o persoană în vârstă.

”Studenții învață procedurile de certificare a unui produs tradițional, ecologic, montan și etic. Studenții pleacă în teritoriu și descoperă un produs tradițional, de la mama de acasă, îi construiesc o poveste din punct de vedere legal, pe baza unui caiet de sarcini, în așa fel încât dacă mâine cineva și-ar dori să pună în valoare un produs autentic românesc, să îl protejeze din punct de vedere juridic, la nivel național sau european. Cultura gastronomică este un element important al culturii oricărui popor. În lumea asta mondializată vom răzbi în anii următori dacă ne putem pune în valoare acest element important de cultură.

Uitați-vă la francezi, ce fac cu cultura lor gastronomică, au dus mâncarea franțuzească în UNESCO. Este ceea ce ne propunem și noi. La nivel de USAMV am făcut un prim pas cu studenții unui Master de agricultură franceză, unde am lucrat pe un dosar de transhumanță și suntem pe o procedură de certificare UNESCO.

Încercăm să identificăm un produs tradițional românesc, în special din zona oieritului, care să aibă șansa să fie protejat la nivel mondial. Avem o bătălie majoră la nivel european între state în privința schemelor de calitate pe zona alimentară. Statele au această competiție vizavi de gastronomie.
România are un patrimoniu gastronomic mult mai bogat decât al Franței. În orice sat românesc găsești mai multe feluri de mâncare decât într-un sat franțuzesc. Și totuși Franța are la nivel european peste 500 de produse atestate tradițional, în timp ce România e doar cu 5-6 produse. Ori noi suntem campioni net la nivel european, dar nu știm să ducem abordarea la nivel de recunoaștere juridică internațională”, a declarat Avram Fițiu.

Expoziția are o minunăție de forme și de arome, iar la gătit s-au încumetat și băieții, nu doar fetele.

Prezent la eveniment a fost și secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Cățean, care a anunțat că se depun eforturi și pe zona de retail pentru asigurarea unor spații pentru aceste campanii de promovare, pentru a scurta modul de comunicare și interacțiune dintre producător și consumator.

Clujul va avea certificat laptele de… fân

”Am o agendă dedicată produselor tradiționale, schemelor de calitate și lanțului alimentar. Avem un patrimoniu gastronomic de care trebuie să ne ocupăm, iar schemele de calitate sunt instrumentul prin care noi putem să le protejăm. La nivel național avem o direcție în cadrul Ministerului Agriculturii, care este dedicată schemelor de calitate. Avem în momentul de față scheme de calitate care fac obiectul certificărilor și suntem în curs de implementare de noi scheme de calitate.

La Cluj, în zona montană, instrumentăm acum o schemă de calitate pentru lapte de fân, produs prin introducerea în furajul animalelor a ierbii pe timp de vară și a fânului pe timp de iarnă. Este un lapte care face deja obiectul unei scheme de calitate europene alături de Austria, Italia, Slovenia, Germania.

Producătorii sunt mai rezilienți. În 2020 micii producători au prezentat partea de reziliență. Când ar trebui să avem acces la hrană, vedem că avem lângă noi această resursă”, a declarat secretarul de stat George Cățean.

Diferența dintre laptele de vacă obișnuit și laptele de fân, tradițional constă în modul în care animalele sunt hrănite. În primul caz vacile pot fi hrănite cu furaje fermentate (cum sunt furaje de porumb) și iarbă de pe pajiști, dar pentru producerea laptelui de fân acestea sunt interzise. În primăvară și vară, vacile sunt scoase pe pășuni unde se hrănesc cu ierburi și plante leguminoase, în vreme ce, în perioada de iarnă ele sunt hrănite exclusiv cu fân.

Se pare că hrănirea animalului cu fân afectează gustul și compoziția laptelui. Laptele de fân ar include de două ori mai mulți acizi grași omega-3 decât laptele standard.