În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Peste 60 de polițiști de la Penitenciarul Gherla au organizat marți, în ultima zi a anului, un protest spontan, nemulțumiți de faptul că nu vor mai fi plătiți pentru orele suplimentare efectuate.

De asemenea, un protest silmilar are loc și la Penitenciarul Spital Dej.

Polițiștii nu vor să intre astăzi la lucru, acest demers fiind o consecință a Ordonanței trenuleț care a fost adoptată luni de Guvern și care îi lasă pe cei care asigiră paza în închisori cu mai puțini bani la final de lună.

VIDEO. FOTO. Protest spontan la Penitenciarul Gherla și la Dej. Polițiștii refuză să mai facă ore suplimentare

Peste 60 de polițiști de la Penitenciarul de Maximă Securitate Gherla, dar și polițiști de la Sptitalul Penitenciar Dej au organizat marți, 31 decembrie, un protest spontan.

Astfel de proteste sunt și în alte penitenciare din țară, după ce Guvernul Ciolacu a tăiat, practic, plata orelor suplimentare.

Potrivit președintelui Sindicatului Liber din Penitenciarul Gherla, Ovidiu Bota, în urma adoptării de către Guvern a Ordonanței austerității, polițiștilor din penitenciare nu li se vor îngheța salariile, ci aceștia vor pierde, practic până la 2.000 de lei pe lună.

“Avem familii acasă”

“În aceste zile, poliția penitenciară a pierdut cele mai importante sporuri pentru asigurarea calității vieții personalului său. Sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu vor mai fi plătite, iar orele suplimentare nu vor mai intra în plată, fiind nevoie ca unitățile să dea personalului zile libere forțate.

Din această cauză și din cauza deficitului de personal acest lucru nu se va întâmpla. Colegii noștri vor fi forțați să facă multe ore suplimentare fără a fi remunerați. Avem familii acasă, stăm sărbătorile în unități, în condiții insalubre și nu suntem remunerați după noua formă a legii. Vrem să ne facem dreptate”, a declarat și agentul Mihai Purcărea de la Penitenciarul Gherla.

Polițiștii clujeni spun că vor continua protestele și se vor organiza inclusiv mitinguri în fața Ministerului Justiției.

În anul 2025, angajații vor beneficia de 17 zile libere oferite de stat, dintre care patru vor fi în weekend, iar 13 vor fi în timpul săptămânii.

Anul 2025 aduce două noi zile libere legale în ianuarie: pe 6 ianuarie, când se sărbătorește Boboteaza, și pe 7 ianuarie, ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul. a

Prima zi lucrătoare din anul 2025 va fi ziua de vineri, 3 ianuarie, atât pentru angajații la privat, cât și pentru cei de la stat. Propusă inițial pentru a fi liberă pentru bugetari, Executivul a decis să nu aprobe propunerea Ministerului Muncii.

Zile libere legale  2025

• 1 ianuarie – Anul Nou (miercuri)
• 2 ianuarie – Anul Nou (joi)
• 6 ianuarie – Boboteaza (luni)
• 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (marți)
• 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române (vineri)
• 18 aprilie – Vinerea Mare
• 20 aprilie – prima zi de Paște (duminică)
• 21 aprilie – a doua zi de Paște (luni)
• 1 mai – Ziua Muncii (joi)
• 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
• 8 iunie – prima zi de Rusalii (duminică)
• 9 iunie – a doua zi de Rusalii (luni)
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
• 25 decembrie – prima zi de Crăciun (joi)
• 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (vineri)

Potrivit legii, mai sunt acordate două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Angajații chemați la serviciu, plătiți suplimentar

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Deși decizia Curții de Apel București de a amâna judecarea contestației împotriva deciziei Curții Constituționale privind anularea turului doi al alegerilor prezidențiale prelungește așteptarea cu privire la o sentință corectă pentru milioanele de români care și-au exprimat intenția de vot, noi rămânem încrezători că justiția, prin magistrații săi cu adevărat integri, va dovedi că legea și voința românilor sunt priorități în țara noastră.

Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a creat o stare de tensiune și confuzie în societate, iar românii cer răspunsuri clare și echitabile. Credem cu tărie că instanțele vor analiza obiectiv toate argumentele și dovezile, oferind o soluție care să reafirme principiile democrației și ale statului de drept.

AUR: Rămânem încrezători că justiția va dovedi că legea și voința românilor sunt priorități în țara noastră

AUR rămâne alături de cetățeni în această luptă pentru adevăr și dreptate. Suntem gata să apărăm interesele românilor, fie în Parlament, fie în stradă, dacă va fi nevoie. Justiția trebuie să rămână liberă, iar voința populară – respectată.

România are nevoie de unitate și de lideri care să lucreze pentru oameni, nu împotriva lor!

Lupta pentru democrație continuă, iar poporul român nu va renunța niciodată la drepturile sale fundamentale!

Le încasăm una după alta: impozitul pe dividende se măreşte la 10%, anunță Ziarul Financiar. Ordonanţa de Urgenţă cu privire la măsurile fiscal-bugetare pentru 2025 prevede printre altele majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, potrivit OUG care poate fi analizată pe site-ul Ministerului de Finanţe.

„Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu cota de impozit de 10% din suma acestora, impozitul fiind final”.

Le încasăm una după alta: se MĂREȘTE impozitul pe dividende la 10%

De subliniat este faptul că în nicio variantă a OUG care a circulat zilele acestea pe surse în presă nu era menţionată această majorare.