VIDEO. Teatru clujean: Premiera „Îmblânzirea Scorpiei”, de Ziua Femeii. Mai puțină blândețe, mai multe lumini și replici aprinse

Miercuri seara, zeci de clujeni au trecut pragul Teatrului Național pentru a vedea premiera comediei „Îmblânzirea Scorpiei”, după William Shakespeare. Iubitori de teatru, dar și curioși de toate vârstele au ales să petreacă Ziua Femeii ca spectatori la o piesă mai degrabă avangardistă, decât clasică, așa cum ar fi obișnuit publicul lui Shakespeare, deoarece, în reprezentația regizată de Leta Popescu, după o adaptare de Maria Manolescu, „Îmblânzirea Scorpiei” trece de convențional și creează o intersecție între limbaje – totul sub forma unei provocări spre introspecție și, de ce nu, de răbdare, căci debutează stângaci în aparență, până când mesajul iese la iveală: așa era scris în text.

Actorii ajung să interacționeze cu publicul, în public se află, de asemenea, câțiva actori care, inițial, pot induce în eroare, dar chiar și atunci când spectatorii reali și-au dat seama de înscenarea la care au luat parte, hohotele de râs au continuat să răsune în sală.

„- Ați venit pentru <<Îmblânzirea Scorpiei>>?

– Am venit pentru băiatul meu, Mihai, care joacă.”, este doar un schimb de replici petrecut între un actor de pe scenă și un altul din public, care transpune piesa de teatru pe mai multe planuri.

Un spectacol cu lumini și replici aprinse. Sergiu, cetățeanul turmentat al lui Shakespeare

Pe lângă elementul textual, decorul contribuie, la rândul său, la planurile multiple pe care se desfășoară firul narativ. De la un moment dat, publicul se poate vedea proiectat pe scenă, fiind filmat live cu o cameră video de către o actriță. În plus, în majoritatea timpului, luminile sunt aprinse, încurajând publicul să fie prezent la discuție, ca și cum nu ia parte la o piesă de teatru, de fapt.

Inițial, acest aspect riscă să îi deruteze pe cei mai mulți, mai ales că Sergiu, un „spectator” beat, își face intrarea și perturbă momentul artistic. Acesta ar fi fost invitat de unul dintre actori, neștiind că va veni sub influența alcoolului, dar încheie reprezentația cu un monolog ce scoate la suprafață multe idei din spatele conceptului pus la cale de regizoarea Leta Popescu și Maria Manolescu, autoarea rescrierii, căci textul original al lui Shakespeare a fost modificat pentru a fi relevant în prezent.

De aceea, întreaga acțiune este plasată în perioada comunistă, când căsătoria se petrece la fel de rapid ca un match pe Tinder, după cum se sugerează într-o replică, iar în universul adaptat vremurilor își fac loc o serie de referințe culturale mai actuale, de la postul de radio Europa Liberă, la setul de DJ pe care se pune muzică electronică, dar și zodiile – motive reluate de mai multe ori în introducerea piesei pentru a ironiza astrologia ca trend al noilor generații.

Unde se întâlnește Shakespeare cu Elon Musk

Astfel, publicul o cunoaște pe Cristina, cea care deschide reprezentația pe scenă. Află că are 22 de ani, fiind născută pe 26 aprilie, deci în semnul Taurului, asemenea lui Shakespeare, remarcă pe care nu ezită să o facă.

Tot ea îl amintește pe Zeffirelli, regizorul filmului cu același nume, apărut 1967, care este Vărsător – ceea ce îi displace. Printre toate aceste celebrități din povestea sa se strecoară și Elon Musk, din cu totul alt film, pentru că e Rac, iar hohotele de râs răsună și mai tare după ce Cristina afirmă că, și în filmul lui Zeffirelli abordarea era diferită, dar că actori precum Elizabeth Taylor au fost „ce trebuie” la vremea lor.

„Cine s-ar fi gândit că un tip din 1600 poate să scrie despre ceva din 1980 și eu să vă povestesc aici, în 2023? Era un vizionar.”, menționează ea.

Colaje video edgy cu Ceaușeștii

În tot acest timp, în spatele său se derulează videoclipuri, care se petrec în direct, pe masa la care se află. Cristina se folosește de mai multe decupaje din hârtie, printre care și cu soții Ceaușescu, pentru „soviet edgy vibes”, îmbinând limbajul vizual cu cel dramatic, conferind un plus de umor. Ea filmează manopera prin care își susține monologul, iar publicul, stimulat și vizual, se distrează dublu.

„Prea multă expunere, dacă mă întrebați pe mine.”, a spus Cristina, acoperind bustul lui Elizabeth Taylor cu un șnur.

Astfel de tehnici s-au folosit și în „Exerciții de teatru și film”, o colaborare între regizorul Radu Jude și Reactor de creație și experiment din Cluj-Napoca.

Citește și VIDEO. Colaborarea experiment a actorilor din Cluj cu regizorul Radu Jude: „Ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu”

Teatru autodefinit. Femeia în societatea contemporană, ilustrată de 8 Martie

Aici intervine și muzica, unde Radu Dogaru și-a lăsat semnătura. Relevante sunt inserțiile de remix-uri ale unor piese clasice și populare, care alternează universul lui Shakespeare cu cel al generațiilor actuale. Altfel spus: „Oi fi eu de la țară, dar pot să fiu foarte nuanțat.”, după cum a sugerat Cosmin Stănilă în rolul lui Petruccio, într-o discuție despre consimțământ.

Și totul este, de fapt, un exercițiu referitor la reprezentarea și tratarea femeii în societate. Actrițele corectează funcțiile la feminin: e „dramaturgă”, nu „dramaturg”; tot ele afirmă că îmblânzirea este, de fapt, „îndobitocirea” femeii care se supune bărbatului. Dar și data premierei – 8 martie – este un indiciu pentru mesajul feminist care se conturează pe parcurs.

Apoi, cu replica Ruxandrei, „Eu cred într-un teatru personal și puternic.”, se poate spune și că mesajul piesei se definește prin el însuși. Totul este pe față, în text, nu e un secret. Surpriza vine, mai degrabă, din partea spectatorului turmentat, care oferă o serie de clarificări sub forma unor lucruri pe care „doar ce le-a învățat” de la ceilalți prezenți la teatru.

Sarcasm și ironie, teatru personal și prea puțin spațiu personal, uneori

Dar pe lângă autodefinire, se regăsește și multă autoironie: actorii iau în derâdere ideea rescrierii textului original al lui Shakespeare („Noi facem Shakespeare curat!”), precum și dorința difuzării online a spectacolului, în condițiile în care este deja un public cald în sală.

„Îmi cer scuze în numele instituției.”, este o afirmație devenită laitmotiv în acest sens. Radu Lărgeanu, în rolul lui Baptista, alege să se apropie de public mai mult decât orice alt personaj prin astfel de replici – excepție făcând Sergiu, personajul în stare de ebrietate al lui Adrian Cucu, întrucât se apropie la propriu de spectatori, invadându-le spațiul personal cu gesturile tipice omului aflat sub influența alcoolului, încă de la începutul piesei.

La sfârșitul ei, însă, lucrurile sunt atât clare, cât și metaforice: publicul află că „teatrul nu se face cu lavaliere”, că există misoginie internalizată și în rândul femeilor, și că un mesaj feminist poate să fie interpretat ca fiind, de fapt, opusul, dacă nu este transmis cu grijă, finalul stând sub semnul întrebării „Fluture sau gândac?”.

Dacă vrei să trăiești pe pielea ta o experiență atipică la teatru, „Îmblânzirea Scorpiei” se mai joacă pe 14 și 26 martie, de la ora 19. Pentru bilete, click aici.