CULTURA
VIDEO. Colaborarea experiment a actorilor din Cluj cu regizorul Radu Jude: „Ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu”
Cinema Arta a găzduit miercuri seara un eveniment special, „Exerciții de teatru și film”, în cadrul căruia actorii de la Reactor de creație și experiment, coordonați de regizorul Radu Jude și operatorul de imagine Marius Panduru, au jonglat cu artele spectacolului. Cinefilii au vizionat, gratuit, o serie de 7 scurtmetraje filmate în Cluj-Napoca, urmate de puneri în scenă menite să reliefeze intersecțiile, precum și modurile diferite prin care realitatea poate fi reprezentată în film, respectiv teatru.
Radu Jude și Marius Panduru, prezenți la eveniment, au împărtășit câteva idei cu Cluj24, referitoare la colaborarea cu actorii din Cluj-Napoca și nu numai.
„Am primit o invitație de la ei, a fost propunerea lor de a explora cinemaul în raport cu teatrul și mi-a plăcut foarte mult ideea. Rossellini (regizor italian de film și televiziune) spunea, la un moment dat, că toate industriile care merg bine au un departament de cercetare, dar cinemaul nu, și atunci, orice lucru care ține de cercetare, implicit Reactorul de creație și experiment, e util.
Pentru mine, e util să înțeleg ce înseamnă cinemaul și ce înseamnă teatrul, pentru că nu mi-e foarte clar. Fac cinema de foarte mult timp, dar nu mi-e clar care sunt limitele și potențialitățile cu mizanscena, de aceea mi s-a părut foarte relevant”, a precizat Radu Jude.
Regizorul, invidios pe actorii din Cluj: „Ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu”
Echipa de la Reactor a venit cu propunerea de colaborare în urmă cu aproximativ un an, după care au discutat despre ce se poate face, iar rezultatele i-au întrecut așteptările.
„Admir foarte mult ce fac cei de la Reactor. Am văzut spectacolele, cunosc o parte din actori și mi se pare că orice loc în care faci niște lucruri în afara cărărilor bătătorite merită mai multă atenție și susținere. Eu doar am coordonat acest atelier. Au fost 2-3 discuții pe Zoom în care ne-am hotărât ce să facem, apoi am venit aici, în urmă cu câteva luni.
Aș spune că am chiar o anumită invidie, pentru că ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu. Sunt puțin invidios, în sensul pozitiv. Ei au avut dreptul să își aleagă ce subiecte vor, să le trateze cum doresc, eu am fost doar ghid într-o direcție sau alta, dar deciziile și opțiunile regizorale și dramaturgice sunt integral ale lor”, împărtășește el.
Impresiile actorilor despre colaborarea cu Jude: „Fiecare a luat ce i s-a părut util, păstrându-și autonomia, ceea ce mi se pare un gest de maturitate artistică”
Câțiva actori de la Reactor au împărtășit cu Cluj24, la rândul lor, impresiile în urma colaborării.
„Suntem prieteni de foarte mult timp, ne validăm și ne face mereu plăcere să lucrăm împreună”, a spus Doru Taloș.
Acesta a jucat, printre altele, rolul sirenei în piesa lui Adonis Tanța, care a stârnit hohote de râs în public. Întrebat cum a reușit să se controleze la filmări ca să nu râdă – scurtmetrajul a fost filmat dintr-o bucată – acesta a răspuns că a avut noroc.
„Cred că <<sirenul>> recuperează în acest atelier un rol pe care Adonis îl avea pentru mine într-un lungmetraj filmat într-o vară în care, cu 10 zile înainte de începerea filmărilor, am fost operat de apendicită și nu am mai putut participa. Filmul se vede în februarie la Arta”, adaugă el.
„A fost o întâlnire foarte interesantă în care Radu, prin implicarea și feedback-ul lui, ne-a provocat să ne schimbăm direcția sau să o apărăm. E un artist care are un dialog destul de brutal și tranșant, cred că poate stârni reacții contrariate. Fiecare a luat ce i s-a părut util, păstrându-și autonomia, ceea ce mi se pare un gest de maturitate artistică, pe care Radu l-a respectat. A fost un experiment destul de intens”, împărtășește Oana Mardare.
Actrița a explicat, de asemenea, felul în care scurtmetrajul „Lumina și Ruina” a fost transpus într-o piesă de teatru. Regizorul aici a fost Doru Vatavului, care a pornit de la ideea creării apusului pe scenă. S-a folosit de spațiul fizic pentru a reda o serie de amintiri petrecute acolo.
„A folosit elementele cu care se poate lucra în film și teatru pentru a reda un moment trecut, ceea ce a fost o provocare. Dacă în partea de film e o reconstituire mai profundă și realistă a sentimentelor, în partea de teatru e o stare diferită, un fel de revoltă, de autoironie. Am încercat să folosim un limbaj mai teatral, un ton mai puțin realist. Doru s-a jucat cu elemente mai subtile de teatralitate. În transpunerea piesei pe scenă, am vrut să schimbăm registrul printr-o expunere mai comică”, completează Oana.
Radu Jude și Marius Panduru au fost coordonatorii atelierului. La început, a avut loc o discuție despre ce vrea să facă fiecare – Doru a vrut să scrie și să regizeze – apoi s-a stabilit tema comună a unor materiale-hibrid sub forma de teatru-film.
„A fost mai degrabă un proces de lucru în care le mai arătam din când în când coordonatorilor statusul proiectului, fie că era sub forma de script sau repetiție filmată cu telefonul, iar ei ne dădeau feedback.
<<Lumina și Ruina>> este un soi de reportaj fictiv, sau mockumentary, în care personajul încearcă să reconstituie un moment din trecut revizitând spațiul în care a avut loc. Inițial, planul era ca prin teatru să reconstituim atmosfera pe care nu a reușit să o regăsească la locul cu pricina în film, dar apoi, scriind, s-a transformat în altceva.
A devenit un soi de continuare a parcursului emoțional al personajului din film, doar că într-un cu totul alt registru, mai teatral, mai performativ. A devenit mai mult o continuare decât o transpunere a filmului în teatru, deși sunt elemente de atmosferă din film care au fost recreate scenic prin lumină, sunet și prezența performerului, care era ideea de la care am pornit. S-a potrivit mai bine în final, fiindcă întâmplarea a făcut ca lumina și sunetul descrise în text să fie prezente aproape identic la filmări”, indică Doru.
Teatrul și filmul pot spune aceeași poveste: „Se întrepătrund în unele părți, în altele sunt complet diferite”
În opinia lui Jude, una dintre confuziile privind cinemaul este că e un domeniu complicat, cu tehnică multă, echipe, lumini, microfoane, bani și așa mai departe, idee cu care nu este întocmai de acord. „Exerciții de teatru și film” e principalul său argument în acest sens.
„Dacă reduci totul la esență, e vorba despre o cameră și un microfon care înregistrează ceva. Am zis să pornim de la baza cinemaului, reprezentând realitatea printr-un mic film și un mic spectacol de teatru ca să vedem diferențele între modalitățile de reprezentare între cele două arte. Se întrepătrund în unele părți, în altele sunt complet diferite”, subliniază regizorul.
Întrebat cu ce gânduri a încheiat experimentul, acesta a spus: „Admirația mea față de oamenii de la Reactor e și mai mare”.
Filme din ce în ce mai amatoricești: „În cinema contează să ai o cameră și să vrei să vezi realitatea cu ajutorul ei”
În prezent, mai lucrează la 2 filme care se află în faza de post-producție. Despre unul dintre ele a dezvăluit câteva detalii. „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” este despre muncă, exploatare și moarte. Totodată, e un film „foarte amestecat”, fiindcă pe jumătate e film de montaj, iar pe jumătate se bazează pe mizanscenă.
„E un film în care am încercat să obțin un anumit amatorism al realizării. E mult mai amatoricesc decât filmele anterioare, care și ele erau din ce în ce mai amatoricești”, adaugă el, fiind de părere că cinemaul poate fi făcut exclusiv din dorința de a exprima ceva, fiind nevoie doar de o cameră.
„Cred că pentru fiecare om există un milion de căi pentru a face orice și cred că mistica ce înconjoară partea din cinema cuprinsă de experiențe și ideea că trebuie să fii nu știu ce e o prostie. Cinemaul poate fi făcut de oricine, oricând, oriunde.
Nu ai nevoie de nimic, decât de dorința și de interesul de a folosi acest mijloc de expresie, care poate fi făcut cu o cameră de 35 de milimetri, cu una profesională, cu una video, sau cu telefonul mobil. Trebuie doar să ai dorința de a exprima sau a povesti ceva prin imagini, de a explora o realitate folosind imaginea în mișcare.
Dacă vrei să scrii poezie, contează să ai un pix și o hârtie și scrii poezie, punct. Restul e altă discuție, nu mă bag. În cinema contează să ai o cameră și să vrei să vezi realitatea cu ajutorul ei, la fel cum pentru un virus, dacă vrei să îl vezi, ai nevoie de un microscop. Dacă vrei să cercetezi chipul cuiva, o stradă, cum pică lumina dimineața sau cum plouă pe acoperiș, ai nevoie de o cameră.
Warhol spunea, când s-a apucat de cinema și toată lumea îl întreba de ce, că e foarte simplu, apeși pe un buton și camera filmează singură. Și oricât ar suna de provocator, în realitate, dacă te întorci la esență, e adevărat. Desigur că sunt enorm de multe obstacole, dar trebuie depășite”, opinează Jude.
Regizorul român are peste 50 de premii, dar se confruntă cu „lipsa de talent”
Întrebat care e un obstacol semnificativ de care s-a lovit pe parcursul carierei, a răspuns: „lipsa de talent”.
„Nu am un talent regizoral real. Tot ceea ce am făcut a fost o încercare de a renunța la acest ipotetic talent și a mă folosi de tehnologie. Cinemaul, față de alte arte, are acest avantaj al tehnologiei. Dacă ai o cameră și un program de montaj poți să suplinești lipsa ta de talent”, explică el.
Cu talent sau fără, Radu Jude a fost premiat atât ca regizor și producător, cât și ca scenarist, pentru scurtmetraje, documentare și seriale de televiziune, începând cu anul 2002. „Lampa cu căciulă” (2006) este cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor. Titluri precum „Cea mai fericită fată din lume” (2009), „Toată lumea din familia noastră” (2012) și „Aferim!” (2015) l-au făcut mai cunoscut în țară, dar și străinătate.
Zburând printre cadre cu Marius Panduru
Directorul de imagine Marius Panduru este un alt colaborator premiat pentru activitatea sa în domeniul cinematografiei, laureat de șase ori al Premiilor Gopo, dar e pasionat și de aviație. Când nu zboară cu avionul (nu mai pilotează din martie, i-a expirat licența), face ochii spectatorilor să zboare pe ecranele din sălile de cinema.
Proiectul de la Cluj nu este singurul în colaborare cu Jude. A mai lucrat în trecut cu el în filme precum „Cea mai fericită fată din lume” (2009), „Aferim!” (2015), „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), „Tipografic Majuscul” (2020) și „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021). A lucrat și cu Tudor Giurgiu, fondatorul şi președintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) în cadrul filmului „De ce eu?” (2015).
Directorul de imagine, despre noua colaborare cu Jude și echipa Reactor: „E un experiment avangardist”
În cadrul colaborării încheiate cu reprezentația din 18 ianuarie 2023, la Cinema Arta, acesta pus în relație mesajul cu vizualul. O secvență în care i se poate observa amprenta este în piesa „Jenő Janovics”, unde imaginea Teatrului Național din Cluj-Napoca e prezentată atât brut, cât și cu filtre de culoare.
„Eu am fost doar coordonator în toată povestea asta. E o relație cu ce făcea Janovics în film și teatru. E un citat din modificările de percepție și de structură vizuală pe care el le făcea la vremea respectivă, era un avangardist. Filtrele sunt o încercare de a interpreta realitatea într-o formă diferită”, explică acesta.
Filtrele au fost folosite manual, nu într-un program de editare video.
„Sunt filtre gel pentru lumină, nici măcar nu sunt optice, pentru cameră. Inițial am zis că așa ceva nu se folosește, tocmai din acest motiv, apoi am zis <<Stai puțin, e o formă de expresie, de ce nu?>>. Nu a fost ceva construit cu o mare filosofie în spate, e un experiment avangardist”, adaugă Panduru.
Un element poate aduce libertate într-un loc și concediere în altul
Colaborarea i s-a părut interesantă și simte că i-a permis să exploreze libertatea de expresie.
„Mi-a plăcut libertatea de a face orice, lucru care, după o experiență comercială în film industrial, se pierde. Se pierde puritatea asta, exercițiul de a fi total deschis și liber la orice, pentru că există rigori tehnice și estetice pe care producția sau regizorul le cer și atunci e foarte complicat să îți lași libertatea de a încerca ceva cu orice risc.
Poți fi concediat că ai pus filtrele alea care nu sunt standard în fața camerei, fără nicio explicație, pe când aici a fost totul freestyle, sunt oameni care au o puritate în a experimenta tehnici și limbaje noi”, împărtășește directorul de imagine.
Rolul imaginii în cinematografie: „Tot ce aduce sunetul și dialogul astăzi era gândit în imagini înainte”
Totodată, a trecut în revistă importanța imaginii în film.
„Cinematografie asta înseamnă. Imagine. Tot ce se întâmplă în cadru, de la jocul actorilor la scenografie, construcții, decor, coregrafia lucrurilor, trec prin furcile încadraturii, luminii. Pe lângă faptul că imaginea asigură tehnic vizibilitatea a tot ce se construiește în cadru, are un puternic caracter creativ. Creezi atmosfere, spații, simboluri și așa mai departe.
Să nu uităm că, înainte de apariția sunetului, cinematograful însemna doar imagine, simboluri, linii și semne vizuale care construiau o poveste, deci tot ce aduce sunetul și dialogul astăzi era gândit în imagini înainte”, punctează Marius.
Pe lângă implicarea sa și a lui Radu Jude, alături de actori au fost și studenți ai Facultății de Teatru și Film, de la specializările Imagine, Sunet și Film Documentar.
Evenimentul a făcut parte din „Focus: intersecții”, un program artistic axat pe intersecția dintre mijloacele teatrale și cele cinematografice, organizat de Reactor de creație și experiment, în parteneriat cu Cinema Arta și Teatrul Maghiar de Stat Cluj, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Sursa foto: Gabriel Neacșu, pentru Reactor de creație și experiment
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.