CULTURA
VIDEO. Colaborarea experiment a actorilor din Cluj cu regizorul Radu Jude: „Ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu”
Cinema Arta a găzduit miercuri seara un eveniment special, „Exerciții de teatru și film”, în cadrul căruia actorii de la Reactor de creație și experiment, coordonați de regizorul Radu Jude și operatorul de imagine Marius Panduru, au jonglat cu artele spectacolului. Cinefilii au vizionat, gratuit, o serie de 7 scurtmetraje filmate în Cluj-Napoca, urmate de puneri în scenă menite să reliefeze intersecțiile, precum și modurile diferite prin care realitatea poate fi reprezentată în film, respectiv teatru.
Radu Jude și Marius Panduru, prezenți la eveniment, au împărtășit câteva idei cu Cluj24, referitoare la colaborarea cu actorii din Cluj-Napoca și nu numai.
„Am primit o invitație de la ei, a fost propunerea lor de a explora cinemaul în raport cu teatrul și mi-a plăcut foarte mult ideea. Rossellini (regizor italian de film și televiziune) spunea, la un moment dat, că toate industriile care merg bine au un departament de cercetare, dar cinemaul nu, și atunci, orice lucru care ține de cercetare, implicit Reactorul de creație și experiment, e util.
Pentru mine, e util să înțeleg ce înseamnă cinemaul și ce înseamnă teatrul, pentru că nu mi-e foarte clar. Fac cinema de foarte mult timp, dar nu mi-e clar care sunt limitele și potențialitățile cu mizanscena, de aceea mi s-a părut foarte relevant”, a precizat Radu Jude.
Regizorul, invidios pe actorii din Cluj: „Ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu”
Echipa de la Reactor a venit cu propunerea de colaborare în urmă cu aproximativ un an, după care au discutat despre ce se poate face, iar rezultatele i-au întrecut așteptările.
„Admir foarte mult ce fac cei de la Reactor. Am văzut spectacolele, cunosc o parte din actori și mi se pare că orice loc în care faci niște lucruri în afara cărărilor bătătorite merită mai multă atenție și susținere. Eu doar am coordonat acest atelier. Au fost 2-3 discuții pe Zoom în care ne-am hotărât ce să facem, apoi am venit aici, în urmă cu câteva luni.
Aș spune că am chiar o anumită invidie, pentru că ce fac ei e peste ce sunt capabil să fac eu. Sunt puțin invidios, în sensul pozitiv. Ei au avut dreptul să își aleagă ce subiecte vor, să le trateze cum doresc, eu am fost doar ghid într-o direcție sau alta, dar deciziile și opțiunile regizorale și dramaturgice sunt integral ale lor”, împărtășește el.
Impresiile actorilor despre colaborarea cu Jude: „Fiecare a luat ce i s-a părut util, păstrându-și autonomia, ceea ce mi se pare un gest de maturitate artistică”
Câțiva actori de la Reactor au împărtășit cu Cluj24, la rândul lor, impresiile în urma colaborării.
„Suntem prieteni de foarte mult timp, ne validăm și ne face mereu plăcere să lucrăm împreună”, a spus Doru Taloș.
Acesta a jucat, printre altele, rolul sirenei în piesa lui Adonis Tanța, care a stârnit hohote de râs în public. Întrebat cum a reușit să se controleze la filmări ca să nu râdă – scurtmetrajul a fost filmat dintr-o bucată – acesta a răspuns că a avut noroc.
„Cred că <<sirenul>> recuperează în acest atelier un rol pe care Adonis îl avea pentru mine într-un lungmetraj filmat într-o vară în care, cu 10 zile înainte de începerea filmărilor, am fost operat de apendicită și nu am mai putut participa. Filmul se vede în februarie la Arta”, adaugă el.
„A fost o întâlnire foarte interesantă în care Radu, prin implicarea și feedback-ul lui, ne-a provocat să ne schimbăm direcția sau să o apărăm. E un artist care are un dialog destul de brutal și tranșant, cred că poate stârni reacții contrariate. Fiecare a luat ce i s-a părut util, păstrându-și autonomia, ceea ce mi se pare un gest de maturitate artistică, pe care Radu l-a respectat. A fost un experiment destul de intens”, împărtășește Oana Mardare.
Actrița a explicat, de asemenea, felul în care scurtmetrajul „Lumina și Ruina” a fost transpus într-o piesă de teatru. Regizorul aici a fost Doru Vatavului, care a pornit de la ideea creării apusului pe scenă. S-a folosit de spațiul fizic pentru a reda o serie de amintiri petrecute acolo.
„A folosit elementele cu care se poate lucra în film și teatru pentru a reda un moment trecut, ceea ce a fost o provocare. Dacă în partea de film e o reconstituire mai profundă și realistă a sentimentelor, în partea de teatru e o stare diferită, un fel de revoltă, de autoironie. Am încercat să folosim un limbaj mai teatral, un ton mai puțin realist. Doru s-a jucat cu elemente mai subtile de teatralitate. În transpunerea piesei pe scenă, am vrut să schimbăm registrul printr-o expunere mai comică”, completează Oana.
Radu Jude și Marius Panduru au fost coordonatorii atelierului. La început, a avut loc o discuție despre ce vrea să facă fiecare – Doru a vrut să scrie și să regizeze – apoi s-a stabilit tema comună a unor materiale-hibrid sub forma de teatru-film.
„A fost mai degrabă un proces de lucru în care le mai arătam din când în când coordonatorilor statusul proiectului, fie că era sub forma de script sau repetiție filmată cu telefonul, iar ei ne dădeau feedback.
<<Lumina și Ruina>> este un soi de reportaj fictiv, sau mockumentary, în care personajul încearcă să reconstituie un moment din trecut revizitând spațiul în care a avut loc. Inițial, planul era ca prin teatru să reconstituim atmosfera pe care nu a reușit să o regăsească la locul cu pricina în film, dar apoi, scriind, s-a transformat în altceva.
A devenit un soi de continuare a parcursului emoțional al personajului din film, doar că într-un cu totul alt registru, mai teatral, mai performativ. A devenit mai mult o continuare decât o transpunere a filmului în teatru, deși sunt elemente de atmosferă din film care au fost recreate scenic prin lumină, sunet și prezența performerului, care era ideea de la care am pornit. S-a potrivit mai bine în final, fiindcă întâmplarea a făcut ca lumina și sunetul descrise în text să fie prezente aproape identic la filmări”, indică Doru.
Teatrul și filmul pot spune aceeași poveste: „Se întrepătrund în unele părți, în altele sunt complet diferite”
În opinia lui Jude, una dintre confuziile privind cinemaul este că e un domeniu complicat, cu tehnică multă, echipe, lumini, microfoane, bani și așa mai departe, idee cu care nu este întocmai de acord. „Exerciții de teatru și film” e principalul său argument în acest sens.
„Dacă reduci totul la esență, e vorba despre o cameră și un microfon care înregistrează ceva. Am zis să pornim de la baza cinemaului, reprezentând realitatea printr-un mic film și un mic spectacol de teatru ca să vedem diferențele între modalitățile de reprezentare între cele două arte. Se întrepătrund în unele părți, în altele sunt complet diferite”, subliniază regizorul.
Întrebat cu ce gânduri a încheiat experimentul, acesta a spus: „Admirația mea față de oamenii de la Reactor e și mai mare”.
Filme din ce în ce mai amatoricești: „În cinema contează să ai o cameră și să vrei să vezi realitatea cu ajutorul ei”
În prezent, mai lucrează la 2 filme care se află în faza de post-producție. Despre unul dintre ele a dezvăluit câteva detalii. „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” este despre muncă, exploatare și moarte. Totodată, e un film „foarte amestecat”, fiindcă pe jumătate e film de montaj, iar pe jumătate se bazează pe mizanscenă.
„E un film în care am încercat să obțin un anumit amatorism al realizării. E mult mai amatoricesc decât filmele anterioare, care și ele erau din ce în ce mai amatoricești”, adaugă el, fiind de părere că cinemaul poate fi făcut exclusiv din dorința de a exprima ceva, fiind nevoie doar de o cameră.
„Cred că pentru fiecare om există un milion de căi pentru a face orice și cred că mistica ce înconjoară partea din cinema cuprinsă de experiențe și ideea că trebuie să fii nu știu ce e o prostie. Cinemaul poate fi făcut de oricine, oricând, oriunde.
Nu ai nevoie de nimic, decât de dorința și de interesul de a folosi acest mijloc de expresie, care poate fi făcut cu o cameră de 35 de milimetri, cu una profesională, cu una video, sau cu telefonul mobil. Trebuie doar să ai dorința de a exprima sau a povesti ceva prin imagini, de a explora o realitate folosind imaginea în mișcare.
Dacă vrei să scrii poezie, contează să ai un pix și o hârtie și scrii poezie, punct. Restul e altă discuție, nu mă bag. În cinema contează să ai o cameră și să vrei să vezi realitatea cu ajutorul ei, la fel cum pentru un virus, dacă vrei să îl vezi, ai nevoie de un microscop. Dacă vrei să cercetezi chipul cuiva, o stradă, cum pică lumina dimineața sau cum plouă pe acoperiș, ai nevoie de o cameră.
Warhol spunea, când s-a apucat de cinema și toată lumea îl întreba de ce, că e foarte simplu, apeși pe un buton și camera filmează singură. Și oricât ar suna de provocator, în realitate, dacă te întorci la esență, e adevărat. Desigur că sunt enorm de multe obstacole, dar trebuie depășite”, opinează Jude.
Regizorul român are peste 50 de premii, dar se confruntă cu „lipsa de talent”
Întrebat care e un obstacol semnificativ de care s-a lovit pe parcursul carierei, a răspuns: „lipsa de talent”.
„Nu am un talent regizoral real. Tot ceea ce am făcut a fost o încercare de a renunța la acest ipotetic talent și a mă folosi de tehnologie. Cinemaul, față de alte arte, are acest avantaj al tehnologiei. Dacă ai o cameră și un program de montaj poți să suplinești lipsa ta de talent”, explică el.
Cu talent sau fără, Radu Jude a fost premiat atât ca regizor și producător, cât și ca scenarist, pentru scurtmetraje, documentare și seriale de televiziune, începând cu anul 2002. „Lampa cu căciulă” (2006) este cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor. Titluri precum „Cea mai fericită fată din lume” (2009), „Toată lumea din familia noastră” (2012) și „Aferim!” (2015) l-au făcut mai cunoscut în țară, dar și străinătate.
Zburând printre cadre cu Marius Panduru
Directorul de imagine Marius Panduru este un alt colaborator premiat pentru activitatea sa în domeniul cinematografiei, laureat de șase ori al Premiilor Gopo, dar e pasionat și de aviație. Când nu zboară cu avionul (nu mai pilotează din martie, i-a expirat licența), face ochii spectatorilor să zboare pe ecranele din sălile de cinema.
Proiectul de la Cluj nu este singurul în colaborare cu Jude. A mai lucrat în trecut cu el în filme precum „Cea mai fericită fată din lume” (2009), „Aferim!” (2015), „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), „Tipografic Majuscul” (2020) și „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021). A lucrat și cu Tudor Giurgiu, fondatorul şi președintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) în cadrul filmului „De ce eu?” (2015).
Directorul de imagine, despre noua colaborare cu Jude și echipa Reactor: „E un experiment avangardist”
În cadrul colaborării încheiate cu reprezentația din 18 ianuarie 2023, la Cinema Arta, acesta pus în relație mesajul cu vizualul. O secvență în care i se poate observa amprenta este în piesa „Jenő Janovics”, unde imaginea Teatrului Național din Cluj-Napoca e prezentată atât brut, cât și cu filtre de culoare.
„Eu am fost doar coordonator în toată povestea asta. E o relație cu ce făcea Janovics în film și teatru. E un citat din modificările de percepție și de structură vizuală pe care el le făcea la vremea respectivă, era un avangardist. Filtrele sunt o încercare de a interpreta realitatea într-o formă diferită”, explică acesta.
Filtrele au fost folosite manual, nu într-un program de editare video.
„Sunt filtre gel pentru lumină, nici măcar nu sunt optice, pentru cameră. Inițial am zis că așa ceva nu se folosește, tocmai din acest motiv, apoi am zis <<Stai puțin, e o formă de expresie, de ce nu?>>. Nu a fost ceva construit cu o mare filosofie în spate, e un experiment avangardist”, adaugă Panduru.
Un element poate aduce libertate într-un loc și concediere în altul
Colaborarea i s-a părut interesantă și simte că i-a permis să exploreze libertatea de expresie.
„Mi-a plăcut libertatea de a face orice, lucru care, după o experiență comercială în film industrial, se pierde. Se pierde puritatea asta, exercițiul de a fi total deschis și liber la orice, pentru că există rigori tehnice și estetice pe care producția sau regizorul le cer și atunci e foarte complicat să îți lași libertatea de a încerca ceva cu orice risc.
Poți fi concediat că ai pus filtrele alea care nu sunt standard în fața camerei, fără nicio explicație, pe când aici a fost totul freestyle, sunt oameni care au o puritate în a experimenta tehnici și limbaje noi”, împărtășește directorul de imagine.
Rolul imaginii în cinematografie: „Tot ce aduce sunetul și dialogul astăzi era gândit în imagini înainte”
Totodată, a trecut în revistă importanța imaginii în film.
„Cinematografie asta înseamnă. Imagine. Tot ce se întâmplă în cadru, de la jocul actorilor la scenografie, construcții, decor, coregrafia lucrurilor, trec prin furcile încadraturii, luminii. Pe lângă faptul că imaginea asigură tehnic vizibilitatea a tot ce se construiește în cadru, are un puternic caracter creativ. Creezi atmosfere, spații, simboluri și așa mai departe.
Să nu uităm că, înainte de apariția sunetului, cinematograful însemna doar imagine, simboluri, linii și semne vizuale care construiau o poveste, deci tot ce aduce sunetul și dialogul astăzi era gândit în imagini înainte”, punctează Marius.
Pe lângă implicarea sa și a lui Radu Jude, alături de actori au fost și studenți ai Facultății de Teatru și Film, de la specializările Imagine, Sunet și Film Documentar.
Evenimentul a făcut parte din „Focus: intersecții”, un program artistic axat pe intersecția dintre mijloacele teatrale și cele cinematografice, organizat de Reactor de creație și experiment, în parteneriat cu Cinema Arta și Teatrul Maghiar de Stat Cluj, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Sursa foto: Gabriel Neacșu, pentru Reactor de creație și experiment
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Şeful IPJ Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus, mai are exact o lună din perioada pentru care a fost împuternicit să conducă destinele poliţiei clujene.
El a fost împuternicit în funcţia de şef al IPJ Cluj în 21 octombrie 2022, iar mandatul său expiră peste o lună. El a declarat pentru Cluj24 că a fost împuternicit în funcţie „pe o perioadă de un an”.
Aşadar, în 21 octombrie, mandatul acestuia la şefia IPJ Cluj expiră. Pentru ocuparea importantei funcţii care va rămâne vacantă peste o lună se poate organiza concurs (ceea ce e puţin probbil, având în vedere şi timpul scurt rămas), poate fi numit un alt poliţist, sau (cel mai probbil), mandatul lui Mihai Rus va fi prelungit pentru încă un an.
Amntim că şeful IPJ Cluj, Mihai Rus, a fost împuternicit în funcție în 21 octombrie în locul lui Mircea Rus, şi după doar o lună de la numire a fost avansat de la gradul de comisar șef la gradul profesional de chestor de poliție, printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis în 29 noiembrie 2022.
Potrivit CV-ului său, Mihai Rus, nepotul fostului ministru de Interne Ioan Rus, s-a născut la 13 aprilie 1980.
În 1998 a absolvit Liceul Teoretic „Alexandru Papiu llarian” Dej și a obținut diploma de Bacalaureat, după care, între 2000 și 2004, a urmat cursurile Facultății de Educaţie Fizică şi Sport a UBB Cluj-Napoca și a obținut diploma de licenţă.
În perioada 2006 – 2007 a absolvit un master în ”Management în administraţie, instituţii de credit şi societăţi comerciale” la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universității ,,Bogdan Vodă” Cluj-Napoca, iar între 2011 – 2014 a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității ,,Bogdan Vodă”, încheiate cu o diplomă de licenţă.
Ca experienţă profesională, Mihai Rus a fost între 2006 – 2011 ofiţer în cadrul D.G.P.I, apoi, între 2011 – 2013, ofiţer în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca, iar în perioada 2013 – 2018 şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca.
Între 1 mai 2018 – 20 octombrie 2022 a deținut funcția de şef al Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca.
EVENIMENT
Grădinile Gheorgheni – TÂRG al fermierilor locali, la Cluj-Napoca. ZACUSCA, vedeta evenimentului

Următorul târg al fermierilor în cadrul proiectului Grădinile Gheorghieni, care va avea loc în 30 septembrie și 1 octombrie la Cluj-Napoca, în curtea de la adresa B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 78 oferă din nou ocazia clujenilor să descopere cele mai fine și proaspete produse din zonă și să se familiarizeze cu avantajele lanțurilor scurte de aprovizionare.
„Vom prezenta nestematele unice ale producătorilor locali, iar această ediție de toamnă va pune în prim-plan diferite sortimente de zacuscă, ce pot fi achiziționate în mod natural chiar de la fața locului.
Pe lângă experiența culinară oferită, veți avea ocazia să descoperiți rețete unice, care vă vor inspira propriile preparate din bucătăria dumneavoastră.
În continuare, accentul va fi pus pe produsele sezonale, deoarece suntem convinși că acestea aduc nu doar o paletă bogată de arome, dar contribuie și la un stil de viață sustenabil.
Târgul nu este doar un simplu eveniment, ci o oportunitate pentru dumneavoastră de a deveni parte din forța comunității locale. Alăturați-vă nouă și sărbătorim împreună beneficiile lanțurilor scurte de aprovizionare și ale unui mod de viață sustenabil!
Pentru mai multe detalii și informații actualizate, vizitați site-ul evenimentului.
Veniti si voi, să celebrăm împreună aromele și comunitatea, și să vă bucurați de cele mai delicioase momente din viață la Târgul Fermierilor Grădinile Gheorghieni”, au comunicat organizatorii.
ADMINISTRAȚIE
VIDEO/FOTO. Atenţie! Nereguli descoperite de comisarii protecţiei consumatorului Cluj în piaţa Dezmir. Amenzi imense aplicate

Comisarii protecţiei consumatorului Cluj au descoperit o mulţime de nereguli la comercianţii din piaţa Dezmir şi au aplicat amenzi de peste 183.000 de lei.
„Pe data de 20.09.2023, Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Vest (CRPC RNV) Cluj, prin CJPC Cluj, a desfășurat o acțiune de control în urma unei autosesizări la 18 operatorii economici și 8 producători care își desfășoară activitatea în incinta pieței de legume fructe Dezmir.
În urma verficărilor, operatorii economci sancționați au fost:
SC Alesia&Seven SRL
PFA Varga Anisoara
II Dura Anisia
PFA Remus Florian Daniel
PFA Varga I Ovidiu
PFA Kovacs Mircea
EliroxCafe SRL
SC Nicamarad SRL
Grup TSA Company SRL
Ady &Co SRL
SC Microfruits SRL
SC Ionica Import Export SRL
II Avram Alexandru
SC Ralefruct Impex SRL
DMD Vegetables Prod SRL
Iulia&Celia SRL
Celina Iza SRL
Gema Vlad SRL
Verificările s-au derulat în cadrul campaniei Academia Comisarilor – în care sunt implicați tinerii noștri colegi – și au urmărit modul în care sunt respectate prevederile legale în domeniu.
În urma acțiunii, comisarii CJPC Cluj au identificat mai multe deficiențe, după cum urmează:
folosirea unor vitrine frigorifice neigienizate, pentru depozitarea produselor și preparatelor, cu praf în exces, rugină, mucegai și chedere neigienizate
pavimentul aferent camerelor frigorifice insalubre, neigienizate de o perioadă mare de timp
comercializrea unr produse cu data limită de consum depășită
depozitarea direct pe paviment a legumelor și fructelor
folosirea unor coșuri/tomberoane de reziduuri fără capace
lipsă mijloace de masură, iar cele existente erau fără verificare metrologică sau degradate
comercializarea unor legume fructe cu mucegai, putregai, improprii consumului uman
comercializarea unor produse cu ambalaje deteriorate
comercializarea unor produse care nu respecta etichetarea conform prevederilor legale, cu diferente a țării de origine ambalaj/documente de provenientă sau borderouri de achiziții
lipsa afișare preț/unitate de măsură/monedă
lipsă documente de proveniență a legumelor si fructelor
certificate de producatori emise de diverse primarii, însă în realitate comercializau si alte produse care nu sunt specifice zonei
Ținând cont de neregulile constatate, echipa de control a aplicat 35 sancţiuni contravenţionale cu amenzi în cuantum de 183.000 lei.
Totodată, au fost dispuse măsurile complementare de:
oprire definitivă de la comercializare a produselor alimentare neconforme în valoare de circa 20.000 de lei
oprire temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 14 unități
oprire temporară de la comecializare a unor legume fructe pană la remedierea deficiențelor în valoare de 85.000 lei
Comisarii CJPC Cluj vor continua acțiunile de verificare a respectării drepturilor consumatorilor și, așa cum am demonstrat în diverse cazuri, indiferent de operatorul economic, vor fi luate măsuri urgente de conformare, inclusiv sancțiuni contravenționale complementare.
Aspectele invocate în cadrul acestui comunicat sunt ilustrate cu imagini realizate în timpul controlului”, informează CRPC RNV Cluj.
ADMINISTRAȚIE
Energie verde din deșeuri la Cluj. CJ cumpără o instalație de tratare a gunoaielor prin dezintegrare moleculară

Consiliul Județean Cluj va achiziționa o instalație de tratare prin dezintegrare moleculară, pentru valorificarea energetică a deșeurilor.
„E o soluție revoluționară” a precizat președintele CJ Alin Tișe, care spune că va rezolva problema gestionării gunoaielor de la Cluj.
Practic, deșeurile vor fi transformate în gaz care va produce energie electrică.
Energie verde din deșeuri la Cluj. CJ cumpără o instalație de tratare a gunoaielor prin dezintegrare moleculară
Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a hotărât achiziționarea unei instalații moderne, care să permită rezolvarea definitivă a problemei gestionării deșeurilor municipale și transformarea acestora într-o resursă de energie verde.
„Este o etapă revoluționară în ceea ce privește rezolvarea problemelor legate de modul de gestionare a deșeurilor din județ. Urmare a acestui pas, deșeurile nu vor mai reprezenta o problemă, ci vor fi transformate într-o resursă alternativă de energie verde, care va genera și venituri suplimentare pentru Consiliul Județean.
În plus, va reprezenta și o soluție ecologică, modernă”, a spus Alin Tișe.
Instalația este una modulară, care va permite tratarea prin dezintegrare a deșeurilor rămase în urma sortării și a tratării mecanice.
Acestea vor fi mărunțite și dezintegrate în instalația respectivă, ceea ce va duce la producerea de gaz (syngaz), care va fi transformat în energie electrică care va fi livrată în sistemul energetic național, ducând și la constituirea de venituri suplimentare pentru Consiliul Județean.
Noutatea și oportunitatea constă în posibilitatea de tratare completă prin eliminare, ceea ce va diminua cantitatea de deșeuri reziduale care sunt acum depuse în depozitul existent, noul sistem reprezentând o premieră la nivel național, potrivit reprezentanților CJ Cluj.