VIDEO. COOLJEANUL ZILEI. Emeric Imre: Muzica FOLK nu face niciun rău nimănui, e un gen care n-ar trebui să fie șters cu buretele

Cooljeanul de azi este Emeric „Imi” Imre, un om bun care, dacă-i deschizi poarta, îți va alunga tristețea cu vesele cântece… Nu neapărat și ghidușii, dar cântece sigur… Exponent și promotor al folk-ului clujean, mai că nu-ți vine să crezi că a lăsat mingea pentru chitară. A făcut parte din generația de aur a Cenaclului „Flacăra” și este în continuare unul dintre cei mai îndrăgiți cântăreți de folk din țară.

Cum ai început să faci muzică, Imi?

Am făcut școala de muzică, vioară, până în clasa a VII-a după care m-am lăsat că aveam prea multe absențe. Mergeam la antrenament la „U” cu vioara iar Petru Emil mă-ntreba „Ai venit, Țitruș?” Cu talentul muzical trebuie să te naști… În casă, tata avea chitară, cânta superb și cu vocea, dar o făcea doar pentru el și prieteni. Așa am prins eu gustul chitării. Dac-ai făcut vioară, nu-i greu să treci la chitară.

Emeric Imre: Eu am făcut muzică clasică

Ai jucat fotbal la Universitatea Cluj, da?

Da, de la pitici, până aproape la juniori republicani. Urma tineretul dar am dat mai mult de gustul chitării și asta a fost… Răsuna autocarul când mergeam în deplasări.

Cum ai trecut pe folk?

Păi, asta-i interesant! Eu am făcut muzică clasică, dar profesorul Radu de la liceul din Mănăștur m-a dus la o repetiție odată, apoi am intrat într-un spectacol, dânsul cânta la bongosuri și eu cu chitara. A fost prima mea apariție pe o scenă interpretând folk. În clasa a X-a, o colegă de liceu m-a dus la cenaclul „Nicolae Tăutu” la Casa Armatei și acolo am dat de Călin Nemeș, de Jean Emanuel Anton, de Sorin Lăcătuș, de Dorin Andone, de Dan Drăgan, Didi Ivănescu, Giuseppe Poenaru… Era o gașcă, ce mai? Eu cântam în duet cu Kidu, mare chitarist, apoi a apărut și Gyuri Pascu…

Emeric Imre: Din 90 până prin 96 a fost foarte greu

Care era idolul tău în muzica folk?

Clar era Bob Dylan, iar de la noi Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vali Sterian, apoi am dat de cenaclul „Flacăra”…

Chiar, cum ai ajuns la cenaclul „Flacăra”?

În 1984, pe 22 septembrie, cenaclul urma să aibe un spectacol pe stadionul „Ion Moina”. Pe atunci, lumea trimitea către Adrian Păunescu, înainte de spectacol, bilețele în care cerea ca să cânte unul sau altul, iar maestrul le dădea tuturor o șansă.  La un moment dat, deoarece au cerut mulți să mă lase să cânt, păunescu a și spus ”Mai lăsați-mă-n pace cu Emeric Imre, este pe listă aici, va cânta!”. La audiție, am cântat „Să-mi dați un semn prin telegraf” deși pregătisem „Fosta iubire”. Am cântat cu Kidu, cu Liviu „Calu” Robu și colega mea Gita, ne-au întrebat cum ne numim și noi… pauză. Nu ne gândisem la un nume. Kidu zice „păi… Notorius”. Și așa ne-a și prezentat Păunescu, grupul Notorius din Cluj…

Ce s-a-ntâmplat cu muzica folk după 1990?

Din 90 până prin 96 a fost foarte greu. Piața muzicală a fost inundată de tot felul de genuri, brusc s-au deschis ușile spre o așa zisă libertate și folkul a fost realmente sufocat, trecut pe o linie moartă.

Când a început revirimentul genului?

Primul pas a fost făcut în 1991, când Victor Socaciu a organizat prima ediție a festivalului „Om bun”. Am câștigat atunci Premiul special al juriului, pe care mi l-a înmânat Vali Sterian. După 10 ani, am deschis festivalul cu o piesă dedicată lui Vali. Apoi, odată cu apariția grupului „Pasărea Colibri”, cu Florian Pittiș, Vlady Cnejevici, Mircea Vintilă și Mircea Baniciu a început cristalizarea noului folk post-revoluție. Timid, încet dar a fost totuși un pas mare înainte. Au început să apară mai multe festivaluri.

Ce festival de folk se desfășoară la Cluj?

Cluj Folk Festival este pornit din sufletul și gândul unor oameni care chiar vor să dea Clujului și acest gen de muzică. Din păcate, foarte puțin sprijin avem… spre deloc. Anul trecut, la prima ediție ne-a sprijinit Consiliul Județean, anul acesta din nou… Din păcate, Primăria nu dă doi bani pe muzica folk, ăsta-i adevărul. Muzica folk nu face niciun rău nimănui, e un gen care n-ar trebui să fie șters cu buretele, cu atât mai mult cu cât de aici au plecat Marcela Saftiuc, Adrian Ivanițchi, Mircea Florian, aici a avut succes Cătălin Condurache… Să nu uităm de boema clujeană, de burgul universitar care ar trebui să aibe acces și la acest gen muzical. De ce să agreem toate genurile muzicale și pe acesta să-l ascundem sub preș?

Marius Aciu

Foto: Facebook

Cooljeanul Zilei este o emisiune realizată de Cluj24.ro și VIA Cluj TV