În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Remus Lăpușan, prim-vicepreședintele PSD Cluj, a comentat demisia președintelui Klaus Iohannis spunând că aceasta reprezintă „un gest făcut mult prea târziu de un președinte mult prea absent”.

Deputatul social-liberal a subliniat că demisia îi servește doar președintelui Iohannis, care  „scapă de rușinea de a fi dat afară”, în timp ce România devine „un studiu de caz pentru manualele de științe politice, la secțiunea așa nu”.

„Demisia președintelui Iohannis este un gest făcut mult prea târziu de un președinte mult prea absent. În acest moment, demisia îi servește doar sieși: Iohannis scapă de rușinea de a fi dat afară, dar România devine iarăși un studiu de caz pentru manualele de științe politice, la secțiunea așa nu.

Este momentul să ne unim și să construim un leadership politic bazat pe transparență, responsabilitate și respect față de cetățeni. România merită mai mult, iar noi avem datoria să luptăm pentru asta!”, a declarat Remus Lăpușan, prim-vicepreședinte PSD Cluj și deputat în Parlamentul României.

Declarația sa vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că demisionează din funcție în data de 12 februarie. Acesta a spus că vrea să îi scutească pe români și România de o criză prelungită, care ar putea fi provocată de suspendarea sa.

Un bărbat de 44 de ani din comuna Apahida a fost reținut de polițiști după ce a agresat un alt bărbat din comună, care a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma altercației.

Un bărbat de 44 de ani, din comuna Apahida, a fost reținut pentru 24 de ore de către polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Apahida, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

Bărbat arestat după ce a „băgat în spital” un alt bărbat

Incidentul a fost semnalat poliției la data de 2 februarie, în urma unei agresiuni petrecute pe 29 ianuarie, în localitatea Pata din comuna Apahida. Conform cercetărilor, conflictul ar fi izbucnit spontan, iar victima, un bărbat de 43 de ani, a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma agresiunii.

„Polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Apahida au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore, față de un bărbat de 44 de ani, din comuna Apahida, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

În fapt, la data de 02 februarie a.c., polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că în data de 29 ianuarie a.c. un bărbat ar fi fost agresat fizic de către o altă persoană, în timp ce se afla la o locație din localitatea Pata, comuna Apahida.

Din cercetări rezultă că starea conflictuală ar fi fost una spontană, iar în urma agresiunii fizice bărbatul în vârstă de 43 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Cercetările sunt continuate de polițiști sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca”, a transmis IPJ Cluj.

Liberalul clujean Mircea Abrudean, care este vicepreședinte al Senatului României, a declarat că demisia lui Klaus Iohannis din funcția supremă în stat va detensiona lucrurile în societate.

Mircea Abrudean va prelua funcția de președinte interimar al Senatului după data de 12 februarie, când Ilie Bolojan va prelua, interimar, funcția de șef al statului.

Mircea Abrudean: Demisia, un act de responsabilitate

”Demisia lui Klaus Iohannis este un act de responsabilitate, un act unikateral, care detensionează lucrurile în societare”, a declarat Mircea Abdrudean la Digi24.

Acesta a mai spus că Ilie Bolojan, care urmează să devină președinte interimar al României nu va candida la alegerile prezidențiale. ”Noi am stabilit foarte clar în Consiliul Național candidatul susâinut de PNL, care este susținut și de Coaliție, Crin Antonescu”, a declarat Mircea Abrudean.

În ceea ce privește discuțiile în partidele de opoziție despre un alt pas și anume dărâmarea Guvernului, Mircea Abrudean spune că nu crede că acet lucru se va întâmpla.

”Nu cred că există șanse și nu ar ajuta România în vreun fel căderea Guvernului… Va putea fi o varianta pentru cei care vor să depună o moțiune de cenzură, dar actuala coaliție este stabilă, este puternică”, a mai spus vicepreședintele Senatului României.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni că va demisiona din funcție începând cu data de 12 februarie. Acesta a spus că vrea să îi scutească pe români și România de o criză prelungită.

Emil Boc, vicepreședinte al PNL a declarat luni, după ce președintele României Klaus Iohannis și-a aununțat demisia, că acest lucru este preferabil unei proceduri de suspendare.

Boc a spus că este nevoie acum de o susținere solidă pentru candidatul Crin Antonescu, și este de părere că românii suferă de o „amnezie istorică”, ca în perioada interbelică.

Emil Boc: Românii suferă de ”amnezie istorică”

”Ne interesează soarta acestei țări, iar în România, pentru a-și putea continua parcursul democratic, de a îmbunătăți ceea ce avem, este nevoie de o susținere solidă pentru candidatul coaliției Crin Antonescu”, a spus Emil Boc, imediat după anunțul demisiei lui Klaus Iohannis, potrivit Mediafax.

„El nu este doar Crin Antonescu, persoană fizică, el este acela care astăzi poate asigura continuitatea procesului democratic în această țară și a împiedica România să revină la practici ale trecutului totalitar”, a mai spus Emil Boc.

El este de părere că românii suferă de o „amnezie istorică”, exact ca în perioada interbelică, atunci când lideri autoritari au confiscat voința poporului și au dus la dictatură și la războaie. ”Astăzi, pregătim un asemenea teren de zdruncinarea democrației, de distrugerea ei din interior”.

Emil Boc a mai spus că demisia lui Klaus Iohannis era preferabilă unei proceduri de suspendare, care ar fi pus țara într-o situație mult mai complicată și pe scena internă și pe scena internațională”.

„Demisia este un act democratic”, a mai spus Boc, adăugând că „face parte din regulile jocului democratic, trebuie primită ca atare, avem o Constituție, avem mecanisme constituționale care să asigure continuitatea vieții democratice în România, deci, în această perspectivă, este o soluție care asigură stabilitatea democratică a țării”.