ACTUALITATE
Vești bune pentru 2021: creşterea economică va fi de peste 5%

Economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 – faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5% – un rezultat care uimeşte pentru că nimic din seriile de date lunare publicate de Statistică nu anticipau un astfel de răspuns, comentează Ziarul Financiar.
Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt şi ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab – este un sezon al sărbătorilor, oamenii îşi iau vacanţe, iar economia încetineşte.
„Trimestrul al patrulea este mai domol. De obicei lumea se odihneşte. Vedem însă, de această dată, din raportul Statisticii, că oamenii s-au întors la lucru şi asta explică performanţa economiei în ultimele luni din an“, explică economistul Dragoş Cabat.
„Nimeni nu credea (…) că economia va fi capabilă de aşa ceva”
Comisia Naţională de Statistică a publicat marţi datele-semnal despre evoluţia economiei în 2020. Avem o cădere de 3,9% faţă de 2019. Dar, în trimestrul al patrulea, economia a crescut în termeni reali, cu 5,3% faţă de trimestrul al treilea care pe datele revizuite a crescut cu 6,1% faţă de trimestrul al doilea.
În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă.
Nimeni nu credea, în urmă cu trei luni, când au apărut datele pentru trimestrul al treilea, că economia va fi capabilă de aşa ceva. Cei mai optimişti dintre economişti credeau că economia ar putea fi în trimestrul al patrulea undeva cu 1% peste nivelul din T3. Iată că a crescut cu 5,3% şi, în ciuda dificultăţilor cu care INS strânge datele, din cauza pandemiei, şi o revizuire de un punct procentual din PIB, tot o performanţă se cheamă.
„Consumul a fost cel care a susţinut economia. Oamenii au avut încredere în economie şi au consumat“, comentează Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România. A contat puternic sprijinul guvernului, adaugă el. Chiar dacă au avut mai puţin bani, oamenii au avut încredere că nu-şi pierd locurile de muncă şi au consumat. Astfel au dat de lucru celor care lucrează, care la rându-le au consumat, iar economia s-a ţinut pe picioare.
Consumul (cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul) a crescut în 2020 cu 2,2% – modest faţă de alţi ani, dar vorbim totuşi de o creştere. Salariile au crescut, în ciuda crizei cu 8,4% şi, în termeni reali, cu 6,2%. Inflaţia a fost ţinută jos de Banca Naţională – 2,1%.
„Rezultatele anunţate de Statistică sunt peste aşteptările noastre”
„Faptul că salariile nu au scăzut, că şomajul a rămas jos – circa 110.000 – 120.000 de noi şomeri, aceasta a fost, în opinia mea, răspunsul economiei. Chiar cu scăderi, în faţa realităţii pe care o trăim, datele sunt bune“, comentează Adrian Codîrlaşu.
„Rezultatele anunţate de Statistică sunt peste aşteptările noastre. Ele oferă o încredere bună ca PIB-ul să crească în acest an cu peste 5% – pe noile date ar putea să crească cu 5,2%“, spune Ionuţ Dumitru, economisul-şef al Raiffeinsen Bank. De unde a venit creşterea? „Trebuie să vedem detaliile PIB-ului (care vor fi publicate în martie). Nimic din datele lunare pe care noi le analizăm nu anticipau un astfel de rezultat“, mai spune el.
„Un lucru este clar, mai adaugă Dumitru: „Dacă agricultura nu ar fi fost la pământ din cauza secetei, lucrurile ar fi stat mult mai bine. Una peste alta însă rezultatele sunt bune“, adaugă economistul.
Agricultura a căzut în T3/2020, pe volum, cu peste 20% din cauza secetei şi a avut o contribuţie negativă pe primele trei trimestre la creşterea PIB de 2,7%, la o cădere totală de 5,7%, an/an.
Economiştii sunt de acord că sprijinul guvernului, chiar dacă nu a fost la dimensiunea celui din Germania, Franţa sau UK, a fost esenţial pentru economie.
„Economiştii sunt optimişti”
Există un revers al acestui sprijin al guvernului pentru economie. Datoria publică a crescut cu zece puncte procentuale din PIB, până la 45% din produsul intern brut. Dacă criza continuă, statul nu va mai putea acorda pe termen lung un astfel de sprijin, pentru că, dincolo de un anumit nivel, nu va mai vrea nimeni să te împrumute. Deja, în trecut, economiştii susţineau că România nu-şi permite un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB.
Iată-ne acum la un nivel de 45% din PIB, iar proiectul legii bugetului pe 2021 sugerează o valoare a datoriei publice de 55% din PIB încă din acest an, în ciuda faptului că deficitul ar urma să coboare de la 9% din PIB la 7% din PIB. Deja România a plătit anul trecut dobânzi la datorie de 14,5 mld. lei (3 mld. euro), cu 20% peste nivelul anului anterior. Adică cât costul autostrăzii Comarnic – Braşov.
Însă suntem într-o situaţie de criză nemaiînâlnită, aşa că şi măsurile sunt nemaiîntâlnite. Economiştii sunt optimişti însă, premierul Florin Cîţu, de asemenea. El crede că revenirea economiei „în V“ este o certitudine și vorbește de o performanţă fantastică și de cea mai rapidă revenire a economiei din istorie.
Sursa: Mediafax
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Cum s-au petrecut accidentele din Cheile Turzii. Una dintre victime, o turistă din Cehia

Două accidente grave, petrecute aproape concomitent duminică, în jurul amiezii, în zona Cheilor Turzii, au necesitat intervenții ample ale salvatorilor montani și sprijin aero asigurat de elicopterul SMURD de la Mureș.
Astfel, un cățărător a căzut de pe stâncă în Cheile Turzii, iar coechipierul său a anunțat accidentul la 112.
Salvamontiștii care asigurau permanența la Baza Salvamont Cheile Turzii au ajuns în câteva minute la victimă și au imobilizat-o complet cu ajutorul dispozitivelor specifice. Lor li s-au alăturat și alți voluntari Salvamont, care au ajuns repede la locul accidentului.
Traumatismele multiple ale victimei și starea generală a acesteia i-au determinat pe salvatori să ceară imediat sprijin aero. Elicopterul SMURD Mureș, cu medic, l-a troliat pe cățărător în targă și l-a transportat la spital, unde a intrat în operație.
Turistă din Cehia rănită
Al doilea caz care a necesitat evacuare aeriană s-a petrecut tot în arealul Cheilor Turzii, mai exact în zona Cascadei Ciucaș, unde o turistă din Cehia a căzut de la înălțime.
A fost anunțat serviciul 112, diagnosticul prezumtiv fiind în acest caz de dublă fractură – tibie și peroneu. La accident s-a deplasat formația care asigura permanența în Baza Băișoara, precum și salvatori montani care se aflau în timpul liber. Și în acest caz a fost solicitat sprijinului elicopterului SMURD Mureș, care a preluat victima și a transportat-o la spital.
EVENIMENT
FOTO. Produs de Cluj revine pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian”. Clujenii pot cumpăra carne, lactate, legume și fructe

Consiliul Județean Cluj, prin intermediul Asociației Produs de Cluj, organizează, în perioada 20-22 iunie 2025, cea de-a IV-a ediție a Târgului „Produs de România”, un eveniment de referință pentru promovarea tradițiilor și a autenticității românești, desfășurat pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Dacă Produs de Cluj este un proiect de suflet, atunci Produs de România este un proiect care aduce laolaltă inima și mintea românilor. Clujul este un centru universitar, economic și cultural care reunește întreaga spiritualitate românească, așa că este firesc să organizăm aici un târg reprezentativ pentru România și Republica Moldova. Unicitatea Târgului „Produs de România” constă tocmai în prezența artizanilor și producătorilor de pe ambele maluri ale Prutului, într-un eveniment dedicat culturii tradiționale locale, dar cu reprezentarea tuturor regiunilor etnofolclorice ale țării”.
Singurul eveniment de acest tip dintre Nistru, Dunăre și Someș, Târgul „Produs de România” reunește peste 100 de artizani și producători de preparate tradiționale din toate regiunile țării și din Republica Moldova. Vizitatorii vor putea degusta și achiziționa preparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).
Vin și pește
De asemenea, participanții vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor vor oferi costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.
Cei mici vor putea explora tainele meșteșugurilor la atelierele de creație, iar pentru o doză suplimentară de veselie, târgul va include și un parc de distracții plin de culoare. Pentru cei pasionați de gastronomia tradițională sau de preparatele moderne, oferta culinară va fi variată: de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.
”Atmosfera târgului va fi completată de un program artistic bogat, cu artiști consacrați din toate regiunile țării, care vor urca pe scenă pe parcursul celor trei zile, transformând Clujul într-o adevărată capitală a României autentice.
Clujenii sunt invitați să fie parte din povestea tradițiilor românești și să celebreze valorile autentice!”, transmite Consiliul Județean Cluj.
ECONOMIE
FOTO. Autostrada Transilvania, 21 de ani de la start. Cum a fost inaugurat proiectul pe muzică de Vivaldi și ce s-a ales de el

Pe 16 iunie 2004, premierul Adrian Năstase inaugura, cu mare fast, lucrările la Autostrada Brașov-Borș, văzută atunci drept poarta României spre Uniunea Europeană. Promisă pentru finalizare în 2012, Autostrada Transilvania rămâne, 21 de ani mai târziu, un proiect nefinalizat, marcat de întârzieri, scandaluri și contracte controversate.
Astăzi se împlinesc 21 de ani de când, în 16 iunie 2004, în comuna Săvădisla, era lansat cu surle și trâmbițe unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României postdecembriste: Autostrada Transilvania. Pentru a înțelege atmosfera de atunci și cum a fost reflectat momentul în presă, Cluj24 a consultat Arhiva Arcanum, care cuprinde numeroase publicații naționale și locale din perioada respectivă.
Primele excavații, pe muzică de Vivaldi
Ceremonia de inaugurare a fost una grandioasă: premierul de la acea vreme, social-democratul Adrian Năstase, a sosit cu elicopterul pe șantier, fiind întâmpinat de oficialitățile locale și județene, precum și de localnici. La eveniment au participat și alți oficiali de la acea vreme: ministrul transporturilor, Miron Mitrea, negociatorul șef al României cu UE, Vasile Pușcaș, președintele UDMR, Marko Béla și liderii UDMR Frunda Gyorgy, Takacs Csaba, Verestóy Atilla, președintele executiv al PD, Emil Boc și șeful Agenției pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dîncu.
Primele excavații s-au făcut chiar sub ochii premierului, pe muzică de Vivaldi, relata presa. Proiectul urma să lege Brașovul de granița cu Ungaria, la Borș, pe o distanță de 415 kilometri, cu termen de finalizare anul 2012.
„Legătura României la Uniunea Europeană”
Autostrada Brașov-Borș era văzută drept legătura României la Uniunea Europeană, la care țara noastră urma să adere la 1 ianuarie 2007. „Dincolo de frontiera de la Borș, practic este UE. Nu putem să rămânem izolați și de aceea este important să acordăm o atenție deosebită dezvoltării infrastructurii rutiere“, a spus Năstase în discursul său de la inaugurarea lucrărilor.
Premierul Năstase a declarat că Ioan Rus, fost ministru al administrației și ,este „părintele proiectului”, iar numele de „Autostrada Transilvania” i se datorează chiar acestuia: „loan Rus a fost cel care în interiorul guvernului a venit de fiecare dată cu argumente, el a fost cel care ne-a impulsionat să facem lucrurile mai repede spre finalizare. (…) loan Rus a avut un rol deosebit de important în susținerea acestui proiect, vital pentru România. Chiar și denumirea de «autostrada Transilvania» îi aparține domnului loan Rus”, a spus Năstase.
Inaugurarea, devansată pentru campania electorală
Potrivit publicațiilor vremii, inaugurarea a devansată cu circa trei săptămâni din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale. Americanii de la Bechtel și-ar fi dorit ca începerea lucrărilor să se fi întâmplat în data de 4 iulie, ziua Statelor Unite ale Americii.
Opoziția a reclamat folosirea politică a evenimentului, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Ioan Rus, candidatul PSD la Primăria Cluj-Napoca, prezent la eveniment, a fost acuzat că a folosit momentul pentru avantaj electoral. Amintim că, în 20 iunie 2004, urma să aibă loc turul al doilea al alegerilor locale în care, la Cluj-Napoca, bătălia pentru primărie s-a purtat între Emil Boc (PD) și Ioan Rus (PSD). Mai multe informații despre alegerile locale din 2004, aici.
Devansarea lucrărilor a creat o situație jenantă: Evenimentul Zilei relata că, cu o zi înainte de inaugurarea lucrărilor de construcție la autostradă, în punctul de plecare al construcției noii autostrăzi erau doar trei utilaje de mare tonaj: un excavator, o basculantă și un buldozer, toate aduse din Statele Unite și mânuite de același american. Premierul Năstase a negat însă că tăierea panglicii mai devreme decât era programat ar fi fost legată de campania electorală.
PNL a solicitat sancţionarea candidatului PSD la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ioan Rus, pentru că nu ar fi respectat prevederi ale Legii privind alegerile locale. BEC a transmis la CNA contestația PNL pentru „competenta soluţionare”. Potrivit contestaţiei PNL, în cadrul ştirii privind inaugurarea lucrărilor la autostrada Transilvania, alături de reprezentanţi ai Executivului, a fost prezentat şi fostul ministru Ioan Rus, care la acel moment se afla în campanie electorală, ceea ce ar fi fost „o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare”.
Contract încredințat americanilor de la Bechtel fără licitație
O altă controversă a fost legată de încredințarea directă a contractului în valoare de 2,2 miliarde de euro firmei americane Bechtel, ceea ce a atras criticile Comisiei Europene. Oficialii europeni au cerut explicații, iar România a promis că astfel de practici nu vor mai fi repetate, relata Ziarul de Iași la 22 iunie 2004:
„Am întrebat Guvernul de ce proiectul autostrăzii a fost acordat unei companii americane, fără licitație, iar poziția Guvernului a fost că există o bază legală. Totuși, Guvernul a promis că, in viitor, alte proiecte de acest tip nu vor fi contractate fără licitație și fără respectarea legislației europene în domeniu”, a declarat comisarul european pentru extindere de la acea vreme, Gunter Verheugen.
Adrian Năstase a explicat că experienţa acumulată prin încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş cu firma Bechtel va fi utilă autorităţilor române pentru a evita pe viitor ca astfel de documente să fie încheiate fără organizarea, în prealabil, a licitaţiilor, arată Cuvântul Nou pe 23 iunie 2004. Premierul a amintit că România este în proces de adaptare la standardele europene, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Costuri de patru ori mai mari decât cele estimate
De-a lungul timpului, detaliile contractului încheiat între statul român și compania americană Bechtel, în valoare de 2,2 miliarde de euro, nu au fost niciodată prezentate public în mod transparent. Documentul a fost secretizat ani la rând, iar în 2013, ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Șova, declara că originalul contractului s-a pierdut.
Contractul a fost în cele din urmă reziliat, după ce compania americană încasase deja peste 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați – adică peste 22 de milioane de euro/km. Asta după ce, inițial, costul unui kilometru de autostradă era estimat între 3,5 și 5,5 milioane de dolari, în funcție de teren și structuri speciale precum viaducte sau poduri.
Lucrările abandonate de Bechtel pe tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost reluate abia în anul acesta, de către compania românească Construcții Erbașu, și urmează să fie finalizate în 2026.
Ce s-a ales de proiect?
Primele inaugurări au avut loc în 2009, pe tronsonul Turda – Gilău (42 km), iar în 2010 au fost dați în folosință încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii. Până în 2018, nu a mai fost deschis niciun kilometru nou de autostradă pe Autostrada Transilvania.
După 21 de ani, proiectul este departe de a fi finalizat. Tronsonul Brașov-Târgu Mureș a fost abandonat, în locul său fiind prioritizată autostrada A1, pe ruta Constanța-București-Sibiu-Deva-Arad.
Situația actuală a Autostrăzii A3 (București – Borș), lungime totală estimată de 442 km, potrivit 130km.ro:
- În exploatare: 46%
- În execuție: 31%
- Planificată: 23%
La 21 de ani de la primul excavator, Autostrada Transilvania, un proiect care a început cu speranța conectării rapide la Europa, încă bate pasul pe loc, între planuri, licitații eșuate și cioturi întregi care lipsesc.

Primăria Florești anunță că, în urma unei informări primite de la Compania de Apă Someș S.A., în data de joi, 19 iunie, în intervalul orar 09:00 – 14:00, va avea loc o întrerupere temporară a furnizării apei potabile pe mai multe străzi din comună din cauza unor lucrări programate la rețeaua de alimentare.
Zonele afectate sunt următoarele:
Str. Avram Iancu (între nr. 400 și 480)
Str. Traian
Str. Răzoare
Str. Valean Mărgineanu
Unitatea Militară
”Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!”, transmite Primăria Florești.