Un intelectual complex uitat. Pionier al filosofiei dreptului. A condus învăţământul superior clujean. 49 de ani de la moarte

Eugeniu Speranţia. Un intelectual clujean complex uitat aproape de tot. Atât la Cluj, cât şi la Oradea, unde a avut contribuţii importante. La Cluj, de exemplu, din câte ştim, doar un amfiteatru al Facultăţii de Drept a UBB îi poartă numele… Deşi a fost pionier al filosofiei dreptului în România. Şi deşi a condus învăţământul din Cluj în urmă cu 100 de ani. S-a pensionat în 1949, după ce fusese atacat frecvent de comuniştii convinşi şi de comuniştii oportunişti. A murit acum 49 de ani.

Un spirit enciclopedic

Eugeniu Speranția (18 mai 1888, 11 ianuarie 1972), poet, estetician, eseist, sociolog și filosof. A fost profesor de liceu încă de când era student. În perioada 1919-1921 a fost director al învățământului superior pentru Cluj. Apoi, profesor la academia de drept din Oradea (1929-1934). Şi iar profesor la Universitatea din Cluj (1934-1949), de sociologie și filosofie de drept.

Printre altele, a contribuit cu poezii și articole la Flacăra, Vieața Nouă, Cele trei Crișuri, Românul literar, Revista celorlalți, Farul, Revue Roumaine, Luceafărul, Gând românesc, Gândirea, Steaua și Familia.

A fost lăudat de Macedonski, Densusianu, Gheorghe Bogdan-Duică, precum şi de Constantin Rădulescu-Motru, pentru contribuțiile sale la filosofie și sociologie.

Membru al Societății Scriitorilor din România, precum și al asociațiilor internaționale pentru filosofii și sociologii juridici, a luat parte la numeroase congrese din străinătate. A fost savant al mai multor discipline, un spirit enciclopedic.

În 1934, Facultatea de Drept din Oradea s-a unit cu cea din Cluj, iar colectivul profesoral s-a completat atunci cu cadre didactice de valoare, printre care şi Eugeniu Speranţia, autor al unor lucrări de referinţă în istoria filosofiei juridice, sociologie şi a logicii juridice.

*În imagine, “Fenomenul social ca proces spiritual de educaţie” (1930, arhiva Cluj24), cu dedicaţia autorului, Eugeniu Speranţia, pentru Ştefan Bezdechi (24 aprilie 1886, 25 martie 1958, Cluj), filolog şi traducător.

(MaAv)