Potrivit preşedintelui UDMR, recensământul este o cauză comunitară la care toată lumea poate contribui. El a adăugat că vor un recensământ eficient şi corect, în cursul căruia maghiarii să fie număraţi corect. În acelaşi timp le-a cerut maghiarilor să îşi declare cu încredere apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi limba maternă, deoarece datele declarate acum vor constitui baza asigurării drepturilor lingvistice în următorii zece ani.
Politicianul a adăugat că UDMR recrutează şi voluntari pentru a ajuta populaţia în prima fază a recensământului, în care va fi posibilă completarea personală a chestionarului online. El a spus că este important ca în perioada de autocompletare să fie introduse cât mai multe date în baza de date a recensământului, deoarece în lipsa persoanelor intermediare nu se pot strecura greşeli.
Anna Horváth, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene. Scopul acestora este organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.
Anna Horváth a adăugat că o treime din maghiarii din România trăiesc în localităţi ai căror primari nu sunt maghiari, unde rolul Bisericilor, şcolilor şi ONG-urilor devine mai important, deoarece în aceste localităţi se pot prezenta în a doua etapă a recensământului recenzori care nu vorbesc limba maghiară. Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.
Sociologul Gergő Barna, preşedintele Asociaţiei Analiştilor în Politici Publice care a fost însărcinată cu coordonarea campaniei maghiare privind recensământul, a declarat că faza de autocompletare a recensământului va începe în 14 martie şi va dura două luni.
Potrivit sociologului, chestionarul va fi disponibil şi în limba maghiară, însă întrebările vor fi destul de complicate, astfel încât se preconizează că doar aproximativ 15% dintre maghiarii din România îşi vor putea completa formularul propriu. Cei care vor reuşi să o facă, sunt încurajaţi să îşi ajute membrii familiei, rudele şi prietenii la completarea formularului. Dacă toată lumea ar face acest lucru, înregistrarea datelor prin autocompletare ar putea fi efectuată în proporţie de 30%.