STUDIU. Situația UCRAINENILOR din Cluj. Cu ce se confruntă REFUGIAȚII și ASOCIAȚIILE. Soluții pentru INTEGRARE

Gabriel Todoran, coordonatorul la nivel local al programului finanțat de OXFAM, a găzduit un eveniment în jurul studiului în premieră al lectorului doctor antropolog Oana Ivan, despre strămutații ucraineni din Cluj, la cererea Fundației Comunitare Cluj. Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de OXFAM GB, coordonat la nivel național de Federația Fundațiile Comunitare din România și administrat la nivel local de Fundația Comunitară Cluj, al cărei scop este să fie un lider în stimularea schimbării sociale colaborative și incluzive, conectând nevoile cu resursele din județ pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.

„Când a început războiul din Ucraina ne gândeam că în câteva zile lucrurile se vor rezolva. Nu ne imaginam că este posibil să avem de-a face cu amenințări cu bomba nucleară atât de aproape de graniță și că vom găzdui pe termen lung oameni fugiți din calea războiului.

Însă dacă legat de bomba nucleară nu avem prea multe de făcut – acolo responsabilitatea revine altor actori – în problema refugiaților ne putem implica fiecare dintre noi. Doar să știm cum stau lucrurile”, a precizat Elena Nicolae, coordonator comunicare Fundația Comunitară Cluj.

La întâlnire au fost prezente și două dintre organizațiile implicate direct în criza acestora la nivel local: PATRIR și O masă Caldă, ale căror reprezentanți au împărtășit experiența lor în ceea ce privește lucrul cu ucrainenii.

Integrarea ucrainenilor pe piața muncii. Hubul pentru refugiați

Referitor la integrarea acestora pe piața muncii, s-a dezbătut problema cererii și ofertei din cadrul unui site special realizat pentru ei.

„A existat o platformă dedicată ucrainenilor, pentru a putea să posteze anunțuri dacă își caută job, dar și pentru angajatorii care vor să recruteze refugiați. A fost ceva ce s-a considerat necesar, dar pus în practică, s-a constatat că nu era așa. Oamenii nu au prea folosit platforma.

Mai degrabă au fost contactate companiile din Cluj care sunt administrate de șefi ucraineni, care au pus la dispoziție posturi pentru compatrioți”, a menționat Raimonda Boian, din partea O masă Caldă.

Cei de la PATRIR au punctat că, pe strada Napoca 25, există un hub creat pentru refugiați, Ukraine House, care și-a deschis porțile în data de 28 septembrie și care a fost vizitat de numeroși ucraineni.

„Aceștia primesc consiliere psihologică, dar și legală, cursuri și ateliere gratuite, având acces și la o bibliotecă”, au spus reprezentanții PATRIR.

În data de 8 octombrie se va deschide și un Hub Internațional. Află mai multe cu un click aici.

Integrarea socio-culturală a ucrainenilor. Școala pentru copiii refugiați

Online s-a alăturat și Kseniia Shyriaieva, o tânără ucraineancă din Dnipro ce s-a refugiat la Cluj la câteva săptămâni după izbucnirea războiului, care a spus mai multe despre experiența sa în orașul transilvan, dar și despre importanța evenimentelor sociale în oraș pentru compatrioții săi.

„Noi deja ne simțim ca acasă aici, oamenii din Cluj sunt foarte atenți la nevoile noastre și le suntem recunoscători pentru primire. În ceea ce privește integrarea noastră din punct de vedere social, cele mai eficiente sunt evenimentele mai restrânse, în cadrul cărora să interacționăm cu românii. Altfel, la evenimente mari, participanții stau, de obicei, retrași”, a punctat Kseniia.

O metodă eficientă în acest sens este și școala pentru ucraineni pe care a înființat-o, deoarece copiii se împrietenesc de la vârste mici, în ciuda barierelor lingvistice. Cei de la Royal School in Transylvania au pus la dispoziție, în acest sens, clădirea și facilitățile instituției pe timpul proiectului pilot, mai exact între 4 și 29 iulie, iar cum numărul de participanți a depășit așteptările, s-a constatat că nevoia unei astfel de școli este foarte mare, astfel că au acceptat să o ajute pe Kseniia și de la începutul anului școlar, pentru ca cei mici să își continue activitatea educațională până când vor putea fi reînscriși în instituțiile de învățământ Ucraina.

„Copiii merg la UA School deja, totul decurge foarte bine. Avem profesori ucraineni, dar și români, care au venit ca voluntari, cu scopul de a-i ajuta pe elevi să învețe româna și engleza”, a adăugat Kseniia.

Citește și FOTO. Kseniia înființează o ȘCOALĂ pentru copiii UCRAINENI la Cluj. Are nevoie de sprijin: „E un proiect educațional NECESAR”

Concluziile studiului

Oana Ivan a prezentat un studiu referitor la situația ucrainenilor din Cluj-Napoca pe care a documentat-o timp de o lună.

„Datele încă nu sunt precise, ci orientative. Un astfel de studiu necesită aproximativ 3 luni, dar fiind o situație de criză, am accelerat procesul de documentare pentru a înțelege concret nevoile ucrainenilor ajunși la noi în oraș”, a susținut aceasta.

Studiul s-a concentrat pe contextul în care ucrainenii au ajuns la Cluj, pe profilul demografic și valorile lor culturale, urmând ca la sfârșit să propună soluții pentru o integrare mai eficientă a acestora în oraș.

Dacă între februarie și aprilie ucrainenii ajungeau în Cluj-Napoca pentru un adăpost temporar, mâncare și transport, din aprilie până în prezent, aceștia au fost nevoiți să găsească soluții în ceea ce privește jobul, educația și sănătatea, dat fiind că războiul i-a condiționat să mai stea, pe o perioadă nedeterminată, departe de casă.

Profil demografic și valori culturale

În cadrul studiului, toți ucrainenii au fost de acord cu faptul că singura diferență între ei și români este cunoașterea limbii române.

„Românii sunt ca noi, au un stil de viață asemănător și pun familia și educația pe primul loc”, a fost una dintre ideile conturate în urma intervievării ucrainenilor.

Pe lângă familie și educație, ucrainenii mai consideră ca fiind importante: relațiile cu prietenii, sporturile, vizitarea orașelor, activitățile de relaxare precum gătitul, yoga, make-up-ul, toate acestea contribuind pozitiv la bunăstarea lor mentală pe timp de război, conform studiului.

Soluții pentru integrare

În contextul integrării socio-economice a ucrainenilor ajunși la Cluj, familiile clujene și asociațiile au jucat un rol important. Printre soluțiile identificate s-au numărat: mobilizarea prin mesaje, organizarea de ateliere și cursuri interactive axate pe nevoile lor (în loc de cursuri standard de română și engleză, să se organizeze cursuri lingvistice potrivite situațiilor cu care se confruntă – dialog la magazin, în instituții, și așa mai departe) contactarea influencerilor, vizitarea fabricilor și companiilor care au posturi libere, susținere logistică pentru antreprenori și financiară pentru cei cu o situație precară, dar încurajarea copiilor să petreacă timp unii cu ceilalți.

„Sprijinul pe termen lung e toxic. Oamenii au nevoie să simtă că pot contribui, nu să primească totul de la români”, a fost o idee exprimată atât de români, cât și de ucraineni, în cadrul studiului.

În plus, refugiații se confruntă cu statutul de victimă și cu dependența. Nefiind în țara natală, depind de disponibilitatea și amabilitatea românilor pentru a se angaja, pentru a-și înscrie copiii la școală, etc.

De cealaltă parte, asociațiile se confruntă din ce în ce mai mult cu rasismul.

„Primesc multe comentarii răutăcioase de la oameni revoltați că se fac lucruri pentru ucraineni, astfel că trebuie schimbată perspectiva din susținere record în susținere asistată, fiindcă 90% dintre ucraineni s-ar descurca. Acest tip de susținere presupune distribuirea ocazională de alimente și de bani.

În prezent, cea mai eficientă soluție pentru a combate acest fenomen este organizarea de evenimente restrânse, unde să participe activ atât români, cât și ucraineni, pentru a diminua statutul de victimă, anxietatea socială, dar și pentru ca ucrainenii să dobândească noi contacte în țară, astfel încât să aibă acces mai ușor la informații, oferte de angajare și așa mai departe. Aici intervin și asociațiile precum O masă Caldă sau inițiativele instituțiilor ca PATRIR, care facilitează asigurarea resurselor și informarea, două exemple relevante fiind distribuirea alimentelor la centrul de tranzit din Cluj-Napoca, respectiv hubul PATRIR de pe strada Napoca 25, menționat anterior.

Citește și VIDEO FOTO. Centrul de tranzit pentru REFUGIAȚI din Gara Cluj-Napoca. Mâncare, internet, spații de joacă pentru COPII