Connect with us

Clujeni de 5 stele

Singurul REGE născut în CLUJ şi în Transilvania. Tată ROMÂN, mamă UNGUROAICĂ. Matia CORVIN, 578 de ani de la naştere

Publicat


Matia Corvin. S-a născut în urmă cu 578 de ani, pe 23 februarie, la Cluj. Din tată român şi mamă unguroaică. S-a născut într-o casă care încă există. Este unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. Şi este singurul rege născut la Cluj, dar şi în Transilvania. Pe teritoriul actual al României s-au mai născut numai încă doi regi, Carol al II-lea şi Mihai.

Dorinţa lui Iancu de Hunedoara de a i se naşte fiul la Cluj

Matia Corvin s-a născut într-o casă care încă există în centrul Clujului. Din tată român, Iancu de Hunedoara, şi din mamă unguroaică, Erzsebet (Elisabeta) Szilagy.

Casa Matia Corvin, aşa cum arată astăzi

„Iancu de Hunedoara era nobil catolic. În perioada respectivă, nu conta naţia, ci confesiunea. El era român, dar era nobil catolic. Cum şi alţi români s-au maghiarizat ulterior. Matia Corvin s-a născut în prima încăpere pe stânga, cum intri pe poarta casei care astăzi aparţine de Universitatea de Artă şi Design, casa  Jakab Mehffi, care era un viticultor sas bogat.

Toată lumea spune că mama sa l-a născut venind dinspre Sălaj, când au prins-o durerile facerii. Dar nu-i adevărat. Iancu de Hunedoara era într-o luptă cu nobilimea din Transilvania. Şi el şi-a adus intenţionat soţia să nască în Cluj, pentru că avea o alianţă cu clujenii. Şi el le va da înapoi statutul de oraş liber, regesc, pe care clujenii îl pierd în urma răscoalei de la Bobâlna, la care au fost participanţi”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Şcolar de Cluj şi vizitator incognito

Matia Corvin a şi făcut şcoală la Cluj, iar ulterior, după ce a devenit rege, a vizitat oraşul de trei ori.

Matia Corvinul – ilustrație în pagina unui incunabul slovac al cărui autor este Ioannes de Thurocz (Thuróczy János), istoric maghiar, autor al Chronica Hungarorum

„Când a fost copil a făcut şcoală în mănăstirea bisericii dominicane, actuală franciscană. Unde a fost Liceul de muzică. Regele a mai fost de trei ori după în Cluj şi întotdeauna a dat privilegii clujenilor. Placa comemorativă de pe casa sa natală a fost pusă acolo în 1889, în care i se spune Matia cel Drept. Şi că toţi au respectat drepturile respectivei case în care s-a născut, dreptul principal e de a nu plăti impozite. Datorită acestui fapt, pe lângă casa respectivă au mai apărut două case. Casa originală e cea din mijloc şi a avut multe transformări”, mai spune istoricul clujean.

Legenda îmbrăcării în student şi pedepsirea judelui

Una dintre cele trei vizite ale sale pe care a făcut-o la Cluj după ce a devenit rege a rămas în legendă.

„El avea obiceiul de a merge incognito. Când a venit în expediţia de pedepsire a celor care s-au ridicat împotriva lui, tabăra a avut-o la Gilău. El s-a îmbrăcat în haine de student –erau specifice- şi a intrat în Cluj. Acolo a văzut oameni liberi care erau puşi să care buşteni.

A întrebat cum de se întâmplă asta. Şi oamenii judelui l-au biciuit şi l-au pus şi pe el să care buşteni. El scrijeleşte nişte buşteni, pe care a scris „Aici a fost Regele Matia. Unde e dreptatea?”. Apoi i se dă drumul, se întoarce la tabăra lui şi intră cu armata în Cluj. Întreabă care e situaţia în Cluj şi judele zice că e bună. Dar el dăduse o lege prin care oamenii liberi nu puteau să fie forţaţi să lucreze pe gratis. Şi i-a arătat judelui unde a scrijelit buştenii şi i-a tăiat capul”, povesteşte Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Avea a doua bibliotecă a Europei

Despre Matia Corvin se ştie că a fost învăţat, un erudit.

„Matia Corvin era unul dintre cei mai erudiţi oameni ai perioadei sale. Biblioteca sa era, se pare, a doua ca mărime din Europa de atunci, după biblioteca Vaticanului. Cunoştea mai multe limbi”, mai spune istoricul clujean.

Vladimir Alexandru Bogoslavievici mai spune că Matia Corvin se pare că ar fi fost otrăvit de a doua sa soţie, însă menţionează că acest lucru nu este o certitudine.

Stauia sa a câştigat Marele premiu de la Paris

Statuia ridicată în cinstea sa la Cluj este una celebră. Ansamblul monumental Matia Corvin (regele Matia ecvestru și cei patru generali ai săi) a fost dezvelit în 1902.

În imagine este macheta monumentului lui Matia Corvin din Cluj-Napoca, într-o carte poştală din 1907 (arhiva Cluj24)

În Piața Mare a Clujului, actuala Piaţa Unirii. Macheta lucrării (în imagine, arhiva Cluj24) a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Macheta este opera artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey.

*Matia Corvin (23 februarie 1443, Cluj, 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490. Viitorul rege s-a născut la Cluj, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, în casa lui Jakab Méhffi. Mama lui Matia, Erzsebet (Elisabeta) Szilagy, provenea dintr-o familie de nobili maghiari cu foarte mare influență. Matia Corvin a fost botezat după Sfântul Matia (marcat pe 24 februarie), în Biserica Sf Mihail din Cluj.

(MaAv)


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

3 Comentarii

3 Comments

  1. clujeni

    februarie 23, 2021 la 1:22 pm

    bunu-so nu se numeste Voicu cum va place voua sa mintiti, deci Hunyadi Janos nu e nici el roman.

  2. Ionel Vasile

    februarie 23, 2021 la 3:06 pm

    Pe vremea lui Hunyadi Janos nu exista Romania. Nici romani. Mai învățați istorie! Prostilor!

  3. Horea Porumb

    februarie 23, 2021 la 10:41 pm

    NU reiese niciunde din textul dvs ca la acea vreme orașul Cluj se numea Klausenburg si era destinat exclusiv sașilor. Iar Transilvania se numea Siebenburgen. Se vorbea nemțește la Cluj, inclusiv în catedrala Sf Mihai, care a fost construită de sași și unde se slujea pe nemțește. Orașul devine unguresc mult mai târziu. Dacă greșesc, vă rog să mă corectați.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujeni de 5 stele

FEMEI celebre. PRIMA româncă doctor în chimie. SINGURUL rector femeie al UBB Cluj. Distinsă în Europa. Raluca Ripan

Publicat

Într-o vreme în care femeile aveau încă prea puţine drepturi, o clujeancă prin adopţie, Raluca Ripan, s-a ridicat deasupra multor bărbaţi. A fost prima femeie din România care a obţinut doctoratul în chimie. Şi este încă singura femeie care a fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai. Iar meritele sale au fost recunoscute în toată lumea.

Chimie cu Clujul

Raluca Ripan a fost moldoveancă la origine. Dar s-a consacrat la Cluj. Cu care a avut -şi la propriu, şi la figurat- o chimie specială. Şi a Clujului a rămas pe vecie, fiind înmormântată în Cimitirul Hajongard.

“A fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, la Cluj, în 1922. Ea a venit de la Iaşi, ca şef de lucrări, la Cluj. După Al doilea război mondial a reuşit să devină membru al Academiei Române, mare lucru, în 1948. Este fondatoare a Institutului de chimie din Cluj în 1951. Şi să nu uităm că a fost rectorul Universităţii Victor Babeş, în 1951-1956, singura femeie rector din istoria universităţii clujene.

A stat în Cluj pe fosta stradă Bacău, actualmente Rubin Patiţia, vizavi de Spitalul de ortopedie. Acolo a stat, o viluţă, are şi o plachetă. Este înmormântată în Cimitrirul Hajongard. Face parte din pleiada de academicieni înmormântaţi în Hajongard”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

A obţinut urnaniu din minereuri

Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iaşi, 5 decembrie 1972, Cluj), chimistă, membru titular al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională (1952-1957).

Printre alţii, la Cluj i-a fost profesor şi Emil Racoviţă.

Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universități “V. Babeș” și “J. Bolyai”, condus de academicianul Raluca Ripan. A avut şi meritul înființării Institutului de chimie din Cluj (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș” ; “urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă” ; “recuperarea aurului de pe deșeuri de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși” ; “concentrarea minereului de fier de la Căpuș”.

Printre altele, în 1967, “Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția “Procedeu de obținere a uraniului din minereuri”. Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția “Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor”. În 1968, în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția “Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere”. Iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenția “Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia”.

Distinsă de Franţa, Germania şi Polonia

Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă “Membru de onoare a Societății de chimie industrială” din Franța, precum și “membru al societății Germane de Chimie”. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de “doctor honoris causa” din partea Universității “Nikolaus Kopernicus” din Torun, Polonia.

(MaAv)

Citește mai departe

Clujeni de 5 stele

Clujeanul prieten cu Franz FERDINAND. Adeptul FEDERALIZĂRII. Făcător al UNIRII. Vaida-VOEVOD, 149 de ani de la naştere

Publicat

O mare personalitate clujeană, ardeleană. Unul dintre pionii importanţi ai Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Şi, un lucru inedit, era prieten, încă de când Transilvania era în componenţa Imperiului austro-ungar, cu prinţul moştenitor, Franz Ferdinand. De la naşterea sa se împlinesc 149 de ani.

*în imagine, un document din 1919 (arhiva Cluj24) semnat de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu (primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”, calitate în care au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni, iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României)

Franz Ferdinand şi Vaida-Voevod, aceeaşi idee despre federalizare

“Alexandru Vaida-Voevod era prieten cu Franz Ferdinand, cel care a fost omorât la Sarajevo. Era în foarte bune relaţii cu Franz Ferdinand, prinţul moştenitor al Imperiului austro-ungar. Aveau aceeaşi idee de federalizare. Adică, să nu fie dualism, să fie mai multe state, să aibă şi românii partea lor. Prinţul moştenitor avea idei reformiste, ceea ce nu-i convenea probabil bătrânului Franz Joseph. Dădea mai multă naţionalităţilor cuprinse în statul dualist. Cred că de acolo s-au împrietenit Franz Ferdinand şi cu Alexandru Vaida-Voevod”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

*în imagine, o ilustrată (arhiva Cluj24) editată imediat după atentatul de la Sarajevo. Unul dintre cele mai influente evenimente ale secolului 20 a fost asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei, la 28 iunie 1914, la Sarajevo, ceea ce a dus în cele din urmă la declanşarea Primului Război Mondial. În vizita regală la Sarajevo, prinţul moştenitor al Austro-Ungariei a fost însoţit de soţia sa, ducesa Sofia de Hohenberg

A locuit vizavi de Teatrul Naţional din Cluj

Vaida-Voevod a locuit, în perioada interbelică, în Cluj. Vizavi de Teatrul Naţional. Dar avea mai multe proprietăţi în judeţ.

“A fost un medic apreciat în imperiu. Avea casă vizavi de teatru. A ridicat-o şi în perioada interbelică, i-a adus modificări, fiindcă e mai veche casa. Acolo a stat cam în toată perioada interbelică. A stat acolo până în 1940. Apoi, a fost în refugiu”, mai spune istoricul clujean.

Primul premier al României Mari

Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României. A fost primul premier al României Mari.

Apărător al românilor din Transilvania imperială

Printre altele, a colaborat cu Aurel C. Popovici la elaborarea în 1891 a „Replicii” junimii academice române către studenții maghiari, ca răspuns la „Memoriul” studenților maghiari de la universitățile din Budapesta și Cluj.

Fazele ministeriale în România (1930, Dimitrie Costescu, arhiva Cluj24)

În 1893 a luat parte la Sibiu la Conferința Națională a Partidului Național Român. Atunci, președinte al partidului a fost ales dr. Ioan Rațiu. Şi s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena. „Memorandumul” a fost redactat pentru a susține revendicările românilor din imperiu și a denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de guvernul de la Budapesta.

A făcut parte dintr-un Comitet Național care a ținut locul celor întemnițați. Iar pe manifestul lansat în timpul procesului de la Cluj apare semnătura sa, alături de cea a preotului Vasile Lucaciu.

S-a implicat în pregătirea și desfășurarea Conferinței Partidului Național Român din 10 ianuarie 1905 de la Sibiu. Conferinţa a adus triumful noului val din care mai făceau parte Iuliu Maniu, Aurel Vlad și Nicolae Comșa. Ulterior, a activat ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a distins ca unul din deputații cu vederi democratice.

Contribuţie deosebită la Marea Unire din 1 Decembrie

A avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfășurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În cadrul acestora s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.

*în imagine, un document (arhiva Cluj24) al Consiliul Dirigent al Transilvaniei, un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, care a funcţionat doar în perioada 2 decembrie1918-4 aprilie 1920. El a fost format din Iuliu Maniu (președinte), Alexandru Vaida-Voevod (vicepreședinte), Ștefan Cicio-Pop (vicepreședinte), Aurel Vlad (vicepreședinte), Vasile Goldiș (vicepreședinte), Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Hațieganu, Ion Flueraș, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Valeriu Braniște

Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegați aleși ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii care „decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. După acest eveniment istoric, el devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat. Şi s-a numărat între cei patru delegați ardeleni (alături de Vasile Goldiș, Iuliu Hossu și Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată.

Mason pentru a ajuta şi Unirea

În 1919, Vaida-Voevod (alături de Tr. Vuia, C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat şi V. Niţescu) este primit în loja masonică „Ernest Renan”. Apoi, în același an, a participat la Paris, ca invitat special, la ședința de închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franța. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Georges Clemenceau și cu George Lloyd. La 21 iunie 1923, Vaida-Voevod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (cu gradul 33). Iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

FONDATORUL IT din Cluj, pionierul CALCULATOARELOR din ţară. Matematicianul Transilvaniei. T. Popoviciu, 115 ani de la naştere

Publicat

Un mare matematician român s-a născut într-o zi ca aceasta. Dar în urmă cu 115 ani. Tiberiu Popoviciu. Puţină lume ştie că el este pionier al calculatoarelor româneşti. Şi fondator al industriei IT din Cluj.

Al doilea matematician al Transilvaniei

Tiberiu Popoviciu (16 februarie 1906, 29 octombrie 1975), matematician, profesor universitar, membru al Academiei Române.

Academicianul Caius Iacob spunea despre el că este „unul din cei mai mari matematicieni români”, “primul mare matematician dat de Transilvania după Janos Bolyai”.

Este unul din pionierii calculatoarelor electronice din România şi fondatorul industriei IT din Cluj. Apare în selecta listă History of Approximation Theorie a Universităţii Technion din Israel. Iar “inegalitatea Popoviciu pentru varianţă” îi poartă numele. Precum şi liceul de informatică din Cluj-Napoca.

Îngropat în Hajongard

“Este îngropat în Cimitirul Hajongard. Este unul dintre cei peste 100 de academicieni români şi maghiari care sunt îngropaţi în cimitirul clujean”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Printre altele, a obţinut doctoratul la Paris (1933), sub îndrumarea profesorului Paul Montel, despre teoriei funcțiilor convexe de ordin superior. Apoi a fost cadru didactic la universitățile din Cluj, Cernăuţi, Bucureşti şi Iaşi. La Cluj a înfiinţat, în 1957, Institutul de calcul al Academiei Române. De asemenea, a înfiinţat şi a condus mai multe reviste de matematică.

Părintele Analizei Numerice din România

“Trebuie să remarcăm că Tiberiu Popoviciu, larg recunoscut ca părintele Analizei Numerice din România, a fost un savant vizionar. El a privit acest domeniu al matematicii, aflat în plină dezvoltare, nu numai ca pe o teorie cu latura ei abstractă, ci a pus o mare bază pe aplicațiile practice ale ei, încurajând încheierea de contracte cu producția, în care o mare parte din cercetările de institut să poată fi aplicate în practică.

Colaboratorii şi elevii săi au constituit Școala Clujeană de Analiză Numerică și Teoria Aproximării”, spunea Ion Păvăloiu de la Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu”.

*în imagine, o carte din biblioteca personală a lui Tiberiu Popoviciu (arhiva Cluj24).

(MaAv)

Citește mai departe

Clujeni de 5 stele

Octavian GOGA, o MOARTE SUSPECTĂ. Gestul Regelui CAROL al II-lea care a dus la decesul clujeanului. Acum 83 de ani

Publicat

În urmă cu 83 de ani, pe 10 februarie 1938, Octavian Goga era demis din funcţia de premier. A avut un mandat de numai 44 de zile. Regele Carol al II-lea a destituit Guvernul Goga-Cuza şi a instaurat un regim autoritarist personal. Ca şef al guvernului l-a desemnat pe patriarhul Miron Cristea. Se pare că a fost gestul care a dus la moartea lui Octavian Goga, după nici trei luni. Poetul clujean a fost foarte afectat de decizia regelui şi a suferit un atac vascular cerebral. Deşi sunt şi teorii cum că ar fi fost otrăvit.

*Unul dintre documentele semnate de Octavian Goga în una dintre cele 44 de zile cât a fost premier, alături de semnătura regelui Carol al II-lea (arhiva Cluj 24)

Supărat…

După demiterea sa pe 10 februarie, Octavian Goga a fost foarte afectat. S-a izolat. După tot zbuciumul şi călătoriile sale, parcă îşi mai revenise. Pe 4 mai 1938, chiar părea vesel, potrivit martorilor. Părea că-şi mai revenise din zbucium, vorbea şi râdea cu sătenii din Ciucea. Dar pe 5 mai a suferit un atac vascular cerebral. Şi moare două zile mai târziu, pe 7 mai, ora 14,06, la 57 de ani. Din aceeaşi cauză murise şi tatăl său…

Ipoteze despre cauza morţii

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici povesteşte şi despre alte ipoteze legate de moartea lui Octavian Goga.

“Sigur că l-a afectat demiterea, sigur că era supărat. Dar cred că nimeni nu poate spune că din cauza asta a avut atacul cerebral. Dar există şi varianta că ar fi fost ucis. Există şi varianta că ar fi fost otrăvit la Continental în Cluj,  cu o cafea. Şi de acolo… Dar astea-s zvonuri, nu cred că de acolo… Se zicea că ar fi fost otrăvit de rivali, de rivalii politici. E o poveste… Nu cred că e adevărată”, spune, pentru Cluj24, Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Veturia Goga, agent al lui Hitler?

Alte zvonuri se referă şi la faptul că a doua soţie a lui Octavian Goga, Veturia, ar fi fost agent german. Şi că n-ar fi fost tocmai străină de moartea soţului său.

“E controversată şi căsătoria lui cu Veturia. Gurile rele spun că Veturia ar fi fost agent secret al lui Hitler. Că pe urmă ar fi conclucrat şi cu comuniştii şi că de aceea ar fi putut să se bucure de libertate şi să-i rămână castelul de la Ciucea, deşi fusese naţionalizat. Există şi povestea asta, că ea n-ar fi fost străină de moartea lui Goga. Dar poate că adevărul e că a făcut atac cerebral. Cert este că pe Octavian Goga l-a afectat demiterea. Şi pe el, dar şi pe Veturia. După ce el decedase, ea se simţea foarte onorată să i se spună doamna ministru sau prim ministru”, mai spune istoricul clujean.

Premierii de paie ai regelui

Vladimir Alexandru Bogoslavievici mai spune că Octavian Goga, la fel ca alţii din acea perioadă, ar fi fost oameni de paie.

“Deşi Goga a fost un om de paie, dacă ne gândim puţin. Partidul său nu cred că a avut nici 15%. Dar astea au fost manevrele lui Carol al II-lea, care a pus ca şefi de guvern oameni care reprezentau nişte partide insignifiante în viaţa politică. Sau punea persoana a doua, nu punea lideul partidului, ci-l punea pe al doilea. De exemplu, cu Vaida Voevod. Nu-l punea pe Iuliu Maniu”, explică istoricul clujean.

Octavian Goga şi-a presimţit moartea?

E doar o ipoteză. Că Octavian Goga şi-a presimţit sfârşitul… Şi-a pregătit volumul alăturat, „DIN LARG” (1939, arhiva Cluj24), apărut acum 82 de ani, la un an de la moartea sa.

*Volumul „DIN LARG” (1939, la un an de la moarte, arhiva Cluj24), un volum testament

Prima poezie, care dă şi numele volumului, pare sugestivă: “Eu urc spre culme… Mi-a rămas în urmă/ Noroiul prins în putreda-i osândă/ Înfrigurata patimilor turmă/ Cu chiot lung de-ntrecere flămândă…/ (…) Mai sus!… Mai sus!… Cetăţile de stele/ cuprind rotirea gândurilor mele/ Şi ca un sân ocrotitor de mama/ O năzuinţă proaspătă mă chiamă:/ -Neprihănită, mândră poezie/ Lumină albă pururi adorată/ Ascultă-mă cu ruga mea târzie/ Şi fă pe veci în minte să-mi tresalte/ Strălucitoare, rece şi curată/ Singurătatea culmilor înalte…”…

Şi şi-a scris testamentul pe 27 mai 1928: „Dacă s-ar întâmpla să mor, doresc să se ştie câteva dorinţe ale mele de care să se ţină seamă. 1) Să fiu îngropat în Ciucea, în grădină. Să slujască un preot de la ţară, fără nicio ceremonie deosebită. Rog pe nevasta mea să facă o criptă unde să fiu aşezat la odihnă şi unde să vie şi ea când o închide ochii. 2) Toată averea rămâne Veturiei. O rog să ţie seama de copiii Claudiei şi ai lui Jeni. Casa de la Ciucea să nu poată fi înstrăinată”…

Supărări ale lui Goga în citate

„Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti… Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”, Octavian Goga, 1916.

”Îmi pare rău că n-am putut sluji Țara cum aș fi vrut și cred că aș fi putut- cu credință și cu hotărâre. Am trăit în vremea proștilor- a stăpânit mediocrația sub un Rege tranzacționist în chestiuni de morală, timid și fără orizont în probleme de Stat. Ce va fi de țară în vâltoarea care vine, nu știu- dar cred în puterile sufletești ale neamului”, Octavian Goga.

*Octavian Goga (1 aprilie 1881, 7 mai 1938), poet, publicist, premier al României şi ministru de Interne, membru al Academiei Române. În 1919, văduva poetului maghiar Ady Endre îi oferea spre vânzare proprietatea de la Ciucea, pe care Goga o cumpără şi o reface în perioada 1919-1923. A fost mason, fiind iniţiat, probabil (nu există date clare), în 1910, în timpul unei vizite prelungite în Scoţia, alături de istoricul Robert William Seton-Watson

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate