BitStone a încheiat cu succes prima ediție a BitStone AI Contest, o competiție de inteligență artificială desfășurată în perioada aprilie-mai 2025, dedicată studenților pasionați de tehnologie și implicare civică. Scopul competiției a fost acela de a genera soluții concrete pentru problemele urbane, folosind algoritmi de inteligență artificială.

Finala a avut loc duminică, 18 mai, la sediul BitStone din Cluj-Napoca, unde cele mai bune 15 echipe, selectate din peste 120 de participanți, și-au prezentat soluțiile în fața unui juriu format din profesioniști din domeniul IT și reprezentanți ai societății civile.

Aplicații AI pentru provocări urbane

Tema concursului a vizat dezvoltarea de aplicații AI capabile să detecteze automat probleme precum gropile în asfalt, parcările ilegale sau coșurile de gunoi debordante — provocări urbane reale, cu impact asupra calității vieții.

Participanții au venit cu propuneri impresionante: modele YOLO personalizate, procesare video în timp real, utilizarea dronelor cu termoviziune, pipeline-uri RAG pentru prioritizarea sesizărilor cetățenilor și sisteme inteligente de alertare pentru administrația publică.

Câștigătorii ediției

• Locul I: Răzvan Costea și Cătălin Borzei – premiați cu două MacBook-uri
• Locul II: Rafael-Dorian Butaș și Ioana Avram – au primit câte un Apple Watch

Juriul concursului i-a reunit pe:

• Andrei Sălăgean – Full Stack Developer, BitStone
• Alex Lăpușan – Software Engineer, BitStone și Asistent Universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Flaviu Udrea – Business Development Manager, BitStone și Consilier Local Florești
• Andi Daiszler – Președintele Asociației Daisler

„Am fost impresionat de cât de bine pot fi adaptate aceste soluții pentru probleme reale. De la camere care detectează parcări ilegale în timp real, la drone care confirmă rapid urgențe precum inundațiile, totul a fost gândit practic și realist”, a declarat Andi Daiszler, membru al juriului.

Oferte de internship plătit pentru BitStone

Pe lângă premiile acordate primelor două echipe clasate, o parte dintre participanți vor primi oferte de internship plătit în cadrul BitStone, continuând astfel dezvoltarea ideilor în medii de lucru reale.

În perioada următoare, BitStone își propune să colaboreze cu autoritățile locale pentru implementarea unui proiect pilot bazat pe cele mai bune trei soluții prezentate în concurs.

„Scopul nostru nu a fost doar să provocăm studenții, ci să începem un dialog despre cum poate AI-ul să îmbunătățească viața în oraș. Unele dintre soluțiile propuse au depășit așteptările noastre și merită testate pe teren, cu sprijinul autorităților”, a declarat Albert Zemba, CEO BitStone.

„Am învățat enorm într-un timp scurt, construind ceva semnificativ pentru o problemă reală. A fost inspirațional să văd cât de diferit au abordat ceilalți aceeași temă”, a declarat Zudor Crisztina (Dubble Z).

„Conceptul a fost original și inspirațional, iar deschiderea și atmosfera au făcut totul și mai valoros”, mai arată Echipa Smart City.

O porțiune de aproximativ 200 de metri de drum, care leagă strada Transilvaniei de o zonă de locuințe din comuna Baciu, județul Cluj, este blocată de mai bine de o lună. Locuitorii sunt nevoiți să suporte zilnic disconfortul, fără ca cineva să le poată oferi o explicație clară sau un termen de finalizare.

Terenul a fost decopertat înainte de Paști, iar de atunci, lucrările trenează. Locuitorii sunt revoltați.

„Este o bucată de circa 100-200 de metri care face legătura între strada principală și cartierul nostru, cu zeci de blocuri și mii de locuitori, care este închisă dinainte de Paști. Din câte am înțeles, se fac schimbări de conducte, dar să fim serioși, alții fac un tunel într-o noapte. La noi, într-o lună de zile nu au fost în stare să asfalteze strada”, a declarat, pentru Cluj24, un locuitor din zonă.

El acuză lipsa de coordonare între instituții și lipsa de comunicare a autorităților cu cetățenii: „Primăria dă vina pe Compania de Apă, Compania de Apă pe Primărie. Oricare ar fi situația, primarul ar trebui să fie pe șantier și să rezolve problema. Chiar intenționez să merg într-o audiență la domnul primar. Ar fi foarte bine să iasă și să explice, chiar dacă lucrarea nu ține de Primărie”.

Campanie electorală cu străzi sparte

Cetățenii susțin că lucrările din Baciu au fost demarate „la pachet” cu începerea campaniei electorale, însă multe dintre ele au rămas neterminate: „Toate lucrările au început înainte de campania electorală pentru alegerile locale și încă nu s-au terminat. Nu pot să zic că nu s-au și finalizat din ele, dar ritmul și felul în care se face… se vede ce utilaje vin și cum lucrează, față de alte părți”.

Primarul comunei: „Este proiectul Companiei de Apă, nu am cum să-i grăbesc”

Contactat pentru un punct de vedere, primarul comunei Baciu, János Balázs, a recunoscut că situația trenează, dar susține că nu are atribuții directe în derularea lucrării.

„Este un proiect al Companiei de Apă, ei desfășoară lucrările și întârzie în neștire. Eu nu am nici finanțarea, nu am licitat nici lucrarea și nu am cu ce să îi grăbesc. Tot timpul ținem legătura cu ei, dar nu am ce să fac altceva.”

Primarul susține că rețeaua nouă de apă trebuie conectată la DN 1F (strada Transilvaniei), operațiune care implică oprirea alimentării pentru întreaga localitate – motiv pentru care, spune el, proiectul bate pasul pe loc.

„Ne-au promis de acum două săptămâni că se redeschide drumul. Au trecut cele două săptămâni și în continuare nu știm nimic sigur. Tot stau și stau. Îi întrebăm, ne spun că se face, dar nu se face”.

Compania de Apă: „Noi nu avem lucrări în Baciu”

De cealaltă parte, Compania de Apă Someș SA aruncă responsabilitatea în ograda Primăriei. Purtătorul de cuvânt, Lucian Croitoru, susține că problema a apărut în urma unei intervenții a Primăriei.

„Se pare că Primăria are ceva lucrare de realizare a unui sistem de drenare a apelor pluviale și a rupt un branșament, e în curs de remediere.”

Deocamdată, drumul care leagă cartierul de strada principală rămâne închis, fără un termen clar pentru redeschidere.

Un nou supermarket Penny, propus de compania REWE Projektentwicklung România pe strada Borhanciului din Cluj-Napoca, a fost dezbătut în ședința de miercuri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Deși Planul Urbanistic Zonal (PUZ) a primit aviz, proiectul va reveni în comisie sub forma unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), cu o mobilare mai coerentă a parcelei.

O investiție necesară, dar cu probleme

Amplasat la circa 200 de metri de viitorul nod 13 al centurii metropolitane, noul magazin Penny este gândit pentru a deservi o zonă rezidențială aflată în plină expansiune, dar slab deservită din punct de vedere comercial.

Viceprimarul Dan Tarcea a subliniat importanța funcțiunii propuse: „Este absolut necesar ca oamenii care locuiesc în zonă să nu mai aglomereze intersecția Borhanci-Făgetului-Brâncuși sau să trebuiască să meargă nu știu câți kilometri ca să își poată face cumpărăturile de care au nevoie.”

Cu toate acestea, forma și înfățișarea propuse ale clădirii comerciale au atras critici ferme din partea membrilor comisiei, în special din cauza unei fațade lungi, de aproape 70 de metri, paralelă cu strada.

Critici dure din partea arhitecților din comisie

Arhitectul Voicu Bozac a descris clădirea ca fiind complet inadecvată contextului: „Este o lungime exagerată a fațadei. Un zid cu lungime infinită, fără precedent în zona Borhanci. (…) Este o abordare tipică de big-box între case, complet ruptă de contextul urban.”

Arhitectul Șerban Țigănaș a fost și mai tranșant, acuzând o lipsă de viziune arhitecturală: „Este non-arhitectură. Ceea ce spuneți, că atât s-a putut după consultări cu diverse comisii ale primăriei, nu legitimează această fațadă. Este dezavantajos și pentru utilizator, și pentru cetățean, și pentru clienții Penny. Să facem arhitectură de centru de cartier, nu de periferie.”

Acesta a cerut lărgirea trotuarului, plantarea unui aliniament consistent de arbori și eliminarea posibilității ca fațada să fie acoperită de reclame vizibile de la distanță.

Documentația urbanistică propusă includea și o parcelă de 500 mp destinată spațiului verde care urma să fie cedată domeniului public, însă arhitectul-șef Daniel Pop a atras atenția că aceasta nu se leagă cu alte spații similare din zonă și nu poate fi integrată în domeniul public: „Nu avem ce face cu spațiul verde, îl întreține beneficiarul. Caracterul rămâne public, dar nu intră în domeniul public, deoarece nu face legătura cu niciun alt spațiu.”

Pe lângă părculeț, proiectul include 57 de locuri de parcare, dintre care 6 pentru încărcare electrică, 4 pentru persoane cu dizabilități și 3 pentru „mamă și copil”. De asemenea, sunt prevăzuți 27 de arbori pe aliniamentul nordic, plus alți 23 pentru amenajarea peisagistică.

Proiectul va reveni în comisie

În urma tuturor observațiilor și a solicitării comisiei de estetică urbană, proiectul urmează să fie prezentat din nou în comisia de urbanism, reconfigurat, sub forma unui Plan Urbanistic de Detaliu, care să detalieze mai clar modul în care clădirea, parcarea, spațiul verde și circulația pietonală vor fi integrate în cartier.

Europarlamentarul clujean Rareș Bogdan se opune creșterii taxelor în România și acuză marea evaziune fiscală ca fiind sursa problemelor economice cu care se confruntă țara. Acesta consideră că România se poate dezvolta în continuare cu ajutorul banilor europeni.

„NU creșteți TVA, există alternative! Nu ajutați forțele anti-europene, anti-occidentale, să ajungă la 50% la viitoarele alegeri! Opriți evaziunea fiscală din produse energetice (1 miliard de euro pe an delapidează angrosistii care vand motorină) și alte tipuri de evaziune! Este foarte usor să crești taxe, orice contabil leneș poate face asta, dar să nu îngropăm țara!

Europarlamentarul clujean Rareș Bogdan: România are nevoie de NORMALITATE, echilibru și toleranță! Nu de STALINISM fiscal

România are nevoie de normalitate, echilibru și toleranță! Nu de stalinism fiscal! Ci de simplificarea birocrației în absorbția fondurilor europene, de pildă. România va rezista și se va dezvolta în continuare cu ajutorul banilor europeni. Fața orașelor, comunelor, județelor s-a schimbat tocmai datorită fondurilor europene! Zeci de mii de agricultori români cresc ajutați de subvenții, mii de ong-uri au creat locuri de muncă și intervin acolo unde statul este incapabil, s-au modernizat aeroporturi, școli, spitale, s-au extins rețele de gaz și de apă-canal.

100 de miliarde de euro au venit în România datorită apartenenței la UE, și vor mai veni. Alternativă nu există”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.