Sfântul Pantelimon sau „Pintilie Călător”, sărbătorit pe 27 iulie în satul tradițional. Ziua care desparte vara de toamnă

Pe 27 iulie, lumea satului tradițional marchează o sărbătoare cu profunde semnificații spirituale: ziua Sfântului Pantelimon, cunoscut în credința populară și sub numele de „Pintilie Călător”.

În mitologia populară românească, Sfântul Pantelimon este uneori descris ca fiind fratele Sfântului Ilie. Asemenea acestuia, legenda spune că și Pintilie străbate cerul într-un car de foc, iar oamenii îi cereau ajutorul pentru sănătate și bunăstare.

„La miez de vară, pe 27 iulie, în satul tradițional era sărbătorit cel mai mare tămăduitor, Sfântul Pantelimon, numit în tradițiile populare și „Pintilie Călător”. În mitologia populară era considerat fratele Sfântului Ilie.

Astfel, oamenii satelor credeau că și Pantelimon umblă prin cer cu un car de foc. Se spune că Pintilie „apără de toate bolile”, „păzește turmele de fiare”, „îi apără pe oameni să nu fie luați de duhurile necurate”, arată pe Facebook pagina Tradiții Clujene.

Ziua care desparte vara de toamnă

Tradiția spune că pe 27 iulie „nu se lucrează, mai ales la câmp”, din respect pentru forțele naturii și pentru rolul sfântului ca păzitor. Se consideră totodată un prag între anotimpuri, sfârșitul verii și începutul toamnei.

„În această zi oamenii nu lucrează, în special la câmp. Totodată, semnifică sfârșitul verii, «frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii». Așa că, în această zi, «soarele stă pe loc la amiazi, o jumătate de oră, după care se călătorește vara… e mare jale în cer, se desparte vara de toamnă cum se desparte copilul de mamă», aflăm din volumul «Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – sărbători, credințe și mituri», autor Maria Bocșe, volum apărut sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj”, se mai arată în postare.