Sfântul Ilie, aducătorul de ploi în vreme de secetă. Tradiții, obiceiuri și ce să faci ca să ai noroc

Sfântul proroc Ilie Tesviteanul, celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă, este sărbătorit de creștinii ortodocși, azi, 20 iulie.

Tot azi este sărbătorită și ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavoli.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

Tradiții și obiceiuri

În ajunul Sfântului Ilie, fetele mergeau pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin aceasta. Se spune că visul în care apărea cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Plantele de leac și cele utilizate la vrăji și farmece se strâng în dimineața Sfântului Ilie, iar unele femei duceau busuioc la biserică, îl sfințeau, după care, acasă, îi dădeau foc, iar cenușa era folosită drept medicament.

Se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Karla Fanea