Connect with us

ACTUALITATE

Senatorul melcilor: „Regret că nu m-am priceput să trăiesc. Am o linişte, că moartea face parte din viaţă”. Dorel Vişan, 85

Publicat


Marele actor clujean Dorel Vişan împlineşte 85 de ani azi, 25 iunie. În urmă cu un an şi ceva a acordat un interviu pentru Cluj24 în care explica noua sa filosofie de viaţă şi preocipările sale spirituale. Spunea că încă nu s-a împăcat total cu moartea, dar că are o aorecare linişte a lucrurilor şi că, dacă e să regrete ceva, e că nu s-a prea priceput să trăiască.

„N-aş putea să spun că m-am împăcat total, pentru că nu avem această educaţie, de a înţelege. Dar, am o oarecare linişte a lucrurilor, că moartea face parte din viaţă. Adică, moartea este trecerea într-o altă etapă a existenţei, într-un alt ritm. (…) Nu. N-am ce să regret. Regret numai un singur lucru, cum am zis şi într-un film: că nu m-am priceput să trăiesc”, spunea Dorel Vişan.

Vezi aici inteviul cu Dorel Vişan:

VIDEO. Dorel VIŞAN s-a făcut VINDECĂTOR. „Trăiesc după sistemele vechii credinţe”. “Vindeci întregul, partea se vindecă singură”

Dorel Vişan, scurt CV

Marele actor Dorel Vişan s-a născut la 25 iunie 1937, în satul Tăuşeni, judeţul Cluj. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965), la clasa coordonată de profesorul George Dem. Loghin, lectorul Dem Rădulescu şi asistenta Adriana Piteşteanu.

După absolvire a fost angajat la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, unde a desfăşurat o importantă activitate teatrală, interpretând peste 40 de roluri în teatru, de la Moliere la Shakespeare, de la Marivaux la Buchner, conform unui comunicat al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (UNATC).

Dorel Vişan „a excelat prin forţă şi autenticitate în compunerea unor personaje cărora le place să pozeze în oameni de treabă, simpatici, sociabili, dar ale căror gânduri ascunse sunt disimulate cu grijă”, potrivit „Dicţionarului de cinema”, Editura Univers Enciclopedic apărut în 1997.

Actorul are o bogată filmografie, fiind distribuit în aproximativ 90 de producţii cinematografice româneşti şi internaţionale. A colaborat cu regizori importanţi, printre care: Geo Saizescu, Stere Gulea, Nicolae Corjos, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Radu Gabrea, Mircea Danieliuc, Marius Th. Barna, Şerban Marinescu.

Filme

Filmul de debut al lui Dorel Vişan a fost „Păcală” (1974). Au urmat pelicule ca „Trecătoarele iubiri” (1974), „Tănase Scatiu” (1976), „Mânia” (1977), „Iarba verde de acasă” (1977), „Între oglinzi paralele” (1978), „Gustul şi culoarea fericirii” (1978), „Drumuri în cumpănă” (1978), „Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu” (1979), „Înainte de tăcere” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Rug şi flacără” (1980), „Mireasa din tren” (1980), „O lacrimă de fată” (1980), „Casa dintre câmpuri” (1980), „Bună seara, Irina” (1980), „Semnul şarpelui” (1981), „Probleme personale” (1981), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Baloane de curcubeu” (1982), „Năpasta” (1982), „Femeia din Ursa Mare” (1982), „Faleze de nisip” (1983), „Lovind o pasăre de pradă” (1984), „Eroii nu au vârstă” (1984), „Domnişoara Aurica” (1985), „Furtună în Pacific” (1985), „Sezonul pescăruşilor” (1985), „Declaraţie de dragoste” (1985), „Pădureanca” (1987), „Moromeţii” (1987), „Iacob” (1988), „Un bulgăre de humă” (1989), „Undeva în Est” (1991), „Drumul câinilor” (1991), „Rămânerea” (1992), „Balanţa” (1992), „Vulpe – vânător” (1993), „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993),

„Senatorul melcilor” (1995), „Ultima gară” (1998), „Fii cu ochii pe fericire” (1999), „Torniamo a casa” (1999), „Zapping” (2000), „Manipularea” (2000), „Valsul lebedelor” (2002), „Turnul din Pisa” (2002), „Occident” (2002), „Noro” (2002), „Magnatul” (2004), „Sindromul Timişoara – Manipularea” (2004), „Dallas Pashamende” (2005), „Sistemul nervos” (2005), „Ticăloşii” (2007), „Gala” (2007), „Inimă de ţigan” (2007), „The Dot Man” (2007), „Dincolo de America” (2008), „Cocoşul decapitat” (2008), „Despre oameni şi melci” (2012), „Ana” (2014), „Doar cu buletinul la Paris” (2015), „Scurtcircuit” (2017).

Premii

Pentru rolurile interpretate în filme, Dorel Vişan a primit premii importante – Premiul ACIN pentru filmul „Iacob”, 1988; Premiul UCIN pentru „Senatorul melcilor”, 1955 (pentru prestaţia din acest film Dorel Vişan a primit premiul de interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa; Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981); Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987); nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988); Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).

În paralel cu activitatea sa artistică de pe scenă şi din filme, a fost şi director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj, precum şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

La 30 mai 2002, a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa cariera artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Activitatea literară este a doua pasiune a actorului Dorel Vişan. A debutat literar cu poezii, în 1995, publicând patru volume de versuri – „De vorbă cu Domnul” (1997), „Vremea cireşelor amare” (1998), „Păcate…” (2000), „Psalmi” (2003). Numele său a fost inclus în antologiile „Poeţi clujeni contemporani” (1997) şi „Un pahar cu lumină. Poeţi contemporani clujeni” (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, precizează comunicatul UNATC.

Cetăţean de onoare, Doctro Honiris Causa

În septembrie 2014, actorul Dorel Vişan a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Bonţida, comună din care face parte şi satul său natal, Tăuşeni. Titlul a fost acordat în cadrul unei ceremonii organizate la castelul Banffy din Bonţida. Tot în 2014, în 16 decembrie, Dorel Vişan a fost omagiat la aniversarea a 50 de ani de teatru, muzică şi film în spectacolul aniversar „Iată, vin colindători!”, la Sala Palatului.

A primit la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), din februarie 2015, premiul de excelenţă „pentru creaţii remarcabile în domeniul artei şi cinematografiei”. În acelaşi an, în martie, a primit din partea municipalităţii Galaţi, Cheia Oraşului, pentru „prodigioasa activitate culturală, cinematografică şi teatrală din cei peste 50 de ani de carieră”.

La 15 mai 2017, a fost distins cu trofeul celei de-a opta ediţii a festivalului „Serile Filmului Românesc”. Trofeul i-a fost înmânat de directorul festivalului, Andrei Giurgia, în cadrul unui moment aniversar intitulat „Dorel Vişan – Portret de artist. O viaţă închinată frumosului”, desfăşurat la Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău. De asemenea, Institutul Cultural Român i-a atribuit cunoscutului actor Premiul pentru întreaga activitate artistică.

„Dorel Vişan este, ştim cu toţii, un actor remarcabil, cu o carieră impresionantă şi cu o reputaţie care trece dincolo de graniţele ţării. Premiul oferit de Institutul Cultural Român nu face decât să confirme această prestigioasă carieră artistică”, a afirmat ambasadorul cultural al festivalului, Irina Margareta Nistor, care i-a înmânat acest premiu.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, i-a acordat lui Dorel Vişan o medalie aniversară special creată pentru a marca 180 de ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă.

În iunie 2018, actorul a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale”. La acel moment, actorul spunea că actorii sunt „slujitorii publicului”.

„Noi nu trebuie să uităm, spun pentru cei mai tineri artişti, că suntem slujitorii publicului. Suntem ceea ce în Evanghelie se numeşte ‘punerea înainte’. Noi punem înaintea oamenilor pâinea şi sarea cunoaşterii. În aceste condiţii, artistul poate să-l facă pe om mai luminos, mai pur şi mai bun, sau poate să-l facă mai arogant, mai confuz şi mai isteric. Noi alegem”, afirma Dorel Vişan la finalul ceremoniei desfăşurate în Sala „Ileana Berlogea” a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

În octombrie 2019, actorul a lansat, la Salonul Hunedorean al Cărţii, două volume de poezie şi eseuri.

Anul următor, în februarie 2020, cu ocazia prezentării în premieră de gală, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, a filmului „Balanţa”, prima producţie românească restaurată în format digital 4K, Dorel Vişan afirma: „Filmele acestea care au fost făcute cu atâta trudă şi cu atâta ştiinţă a subtilităţii, care au sărit peste ideologie şi au scos în evidenţă marii artişti ai României sunt încă o dovadă că un film mare se face cu artişti mari. (…) Iată că timpul l-a cosit pe maestrul Lucian Pintilie şi a cosit atâţia mari artişti, dar adevărul lor a rămas. (…) M-a impresionat faptul că atâţia artişti din acest film nu mai sunt şi mă uit la noi”.

În august 2021, la Iaşi, cu ocazia celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc, marele actor spunea că artiştii nu sunt instrumente, iar teatrul şi filmul sunt nişte „altare laice” ale culturii.

Noi, artiştii, suntem instrumente

„Noi, artiştii, nu suntem nişte instrumente ca să-i facem pe ceilalţi să râdă. Noi facem un apostolat sau cel puţin aşa făceau cei care nu mai sunt. (…) Teatrul şi filmul sunt nişte altare laice. Nu sunt nişte locuri de şmecherii şi de manifestare a gărgăunilor din capul unora, ci sunt locuri în care se transmit mesaje de bine, de adevăr şi de frumos. Aceste trei cuvinte artiştii nu le pot despărţi. Unul faţă de celălalt nu au valoare. Noi am uitat un lucru, că suntem duali. Suntem formaţi din materie şi spirit, din trup şi suflet. Fiind formaţi din aceste două lucruri, avem două gândiri: o gândire materialistă şi o gândire spiritualizată. Tragedia lumii moderne este că omul nu mai participă cu toată gândirea fiinţei lui, ci participă numai cu gândirea materialistă, cu gândirea în maşină, este robul telefonului, este robul calculatoarelor, este robul reclamelor idioate. Este tot ce vrei, dar nu mai participă cu gândirea lăuntrică, gândirea lăuntrică ce te deschide pentru a-ţi depăşi necazurile şi care te deschide spre revelaţia divină, singurul lucru care dă sens”, a afirmat actorul.

Tot în 2021, actorul Dorel Vişan a primit un premiu „pentru cariera artistică în teatru şi în cinema” la a 50-a ediţie a Galei Premiilor UCIN, precum şi diploma „Distincţia Culturală” – „pentru înalta artă actoricească şi permanenta sa colaborare cu Academia” la acordarea Premiilor Academiei Române.

Din bogata filmografie a actorului Dorel Vişan mai amintim: „Bunicul şi o biată cinste” (1984), „Piciu” (1985), „Sper să ne mai vedem” (1985), „Cale liberă” (1987), „Timpul liber” (1993), „Începutul adevărului (Oglinda)” (1994), „Prea târziu” (1996). AGERPRES

La mulţi ani!



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca

Publicat

maraton antreprenorial

Zeci de elevi liceeni au participat la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” organizat la Cluj-Napoca. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este programul inițiat în 2023 de Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Anul acesta CONAF Sucursala Cluj, împreună cu ISJ Cluj, au organizat ore de educație antreprenorială în 4 licee din Cluj Napoca pentru aprox 700 elevi.

La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri au participa 8 echipe formate din 4 – 6 elevi fiecare de la liceele clujene.

maraton antreprenorial

FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca

„Noi am început de anul trecut cu organizarea maratonului de educație antreprenorială, unic la nivel național cu finală la București, cu participarea a peste 10 județe. Anul acesta avem peste 20 de județe care sunt implicate, anul viitor sperăm să avem în toată țara.

Scopul este unul destul de clar, ce aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă tinerii liceeni, a-și descoperi propria vocație și a-și găsi capacitățile antreprenoriale sau nu, în cadrul acestui concurs care se realizează împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și un protocol semnat cu Ministerul Educației.

maraton antreprenorial

Astăzi, la Cluj, maratonul s-a desfășurat cu 8 echipe de la 4 licee din municipiu, doar anul viitor sperăm să aducem din tot județul, iar bineînțeles că suntem foarte încrezători că la finala de la București vom fi pe scena marilor câștigători. Este un concurs de tip Arena Leilor, dedicat strict liceenilor de clasa a X-a și a XI-a, unde își prezintă ideile de business în fața unui juriu bine pregătit, de oameni de afaceri de succes la nivel național.

maraton antreprenorial

Cei mai buni sunt declarați câștigători și toți cei 3 câștigători au o șansă de a participa la marea finală de la București, iar business-ul care a câștigat, de exemplu, anul trecut, al unei echipe din Brăila, a fost un business cumpărat, achiziționat chiar de către o primărie, iar mulți au reușit să scaleze la nivel național”, a declarat pentru Cluj 24 Siginia Luca, Președinta CONAF Sucursala Cluj.

maraton antreprenorial

Virgil Ianțu, despre prețul succesului

Virgil Ianțu a fost una dintre surprizele evenimentului. Pus pe glume, dar si cu o dorinta de a-i ajuta cu un sfat pe cei la început de drum, a mărturisit câteva lucruri care, spune el, l-au făcut să ajungă unde este acum. După părerea sa, perseverența și ambiția sunt cheia succesului.

„Orice idee care le oferă tinerilor posibilitatea să își exprime, în primul rând, gândurile și să-și găsească o direcție, poate să își împlinească un vis, e foarte bine venită și îi pune la treabă, le pune mintea la contribuție și le oferă credit să facă sau îi încurajează să încerce altceva.

Ideea de maraton de educație antreprenorială este una excelentă. Ii sfătuiesc, din experiența personală, să încerce și dacă e o direcție greșită o să afle la un moment dat și o să-și găsească direcția potrivită până la urmă, dar să meargă în credință și să trăiască cu emoție orice”, a declarat pentru Cluj24 Virgil Ianțu.

Elevii din Liceul de Informatică, Liceul ”Emil Racoviță”, Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca au avut ocazia să își prezinte în fața publicului ideile lor de afaceri. Astfel, rând pe rând, cele opt echipe au venit în fața juriului, încercând să-i convingă că investiția lor merită să fie câștigătoare.

Membrii juriului

• Hildegard Brandl, arhitect și director al firmei de arhitectură UNITH2B, este o sursă de inspirație în domeniul designului și inovației.
• Tatiana Diaconu, antreprenor pasionat și vizionar, aduce o perspectivă pragmatică și orientată către rezultate în evaluarea ideilor antreprenoriale.
• Nicoleta Munteanu, Vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business, este o susținătoare pasionată a antreprenoriatului în rândul copiilor și tinerilor.
• Sorin Popa, membru MRICS cu un MBA și un MSC, aduce o perspectivă profundă și holistică asupra afacerilor și inovației.
• Constantin Buznea, Director Zonal la Auchan, aduce în juriul nostru o vastă expertiză în domeniul retailului și managementului operațional

Echipa câștigătoare

– Locul 1, echipa de la Liceul de informatică; premiu in valoare de 3.000 de lei
– Locul al II-lea, echipa de la Colegiul Național Emil Racoviță; premiu în valoare de 2.000 de lei
– Locul al III-lea, de la Liceul de informatică; premiu în valoare de 1.000 de lei

Andreea Ungur

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă

Publicat

De

Sorin Nas

Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, l-a desemnat pe președintele filialei județene, Sorin Naș, să candideze pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile locale din 9 iunie.

Sorin Naș, care are experiență politică, după ce a fost secretar general al Prefecturii Cluj în perioada Convenției Democrate și a candidat și în urmă cu 4 ani la Primărie din partea Partidului Forța Națională, a declarat pentru Cluj24 că va deschide și lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca

”Eu voi candida din partea SOS România la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, iar dr. Florian Nicula pentru cea de președinte al Consiliului Județean Cluj.

Deschide lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca

sorin nas

Pentru Consiliul Local Cluj-Napoca vom depune listă completă de consilieri, iar eu voi ocupa prima poziție.

Am intrat în cursa electorală cu scopul de a câștiga Primăria Cluj-Napoca și de a obține cât mai multe locuri de consilieri în Consiliul Local Cluj-Napoca”, a spus Naș.

Acesta spune că SOS este un partid  de lider, iar în campania electorală se va transmite și mesajul că liderul partidului, Diana Șoșoacă este candidat pe locul 1 pentru europarlamentare.

”Diana are notorietate și va veni și la Cluj pentru a susține candidații SOS”, a mai spus Sorin Naș.

Acesta crede că la alegerile din 9 iunie votul va fi mai mult unul împotriva PSD-PNL, iar SOS mizează și pe votul nehotărâților.

SOS Cluj va depune săptămâna viitoare dosarele de candidatură la biroul electoral județean și municipal.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD

Publicat

florentin burz

Guvernul a numit, marți, un nou subprefect de Cluj în locul lui Răzvan Ciortea, care a demisionat pentru a candida la Primăria Turda. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD.

Florentin Burz are 45 de ani și era consilier în Consiliul Local al primăriei comunei Valea Ierii. Originar din Valea Ierii, deține poziția de Șef Serviciu la Compania de Pază și Protecție a Consiliului Județean Cluj.

hotarare de guvern

Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD

A terminat USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură, specializat în biotehnologii. Este membru PSD din 2012. În trecut a fost atât consilier, cât și candidat USL la primăria comunei Valea Ierii.

Noul subprefect urmează să depună jurământul în cursul zilei de miercuri.

Foto: Facebook

Citește mai departe

CULTURA

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului

Publicat

De

Tradiții de Sângeorz în satele clujene

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz era un obicei întâlnit la sate, și nu doar în Cluj sau în Transilvania, ci în tot spațiul românesc.

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sau Sângeorzul cum este numită în calendarul popular, era marcată în vechime în lumea satului prin diverse rituri, practici și gesturi, care aveau menirea să asigure protecția oamenilor, a casei, a animalelor, dar și rodul pământului.

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului

Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPTC).

Se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.

Ritual de îndepărtare a spiritelor rele

Tot acum, în unele zone, se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” ramuri verzi.

Acest lucru se făcea pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi.

Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi, de care să se teamă „străjile luătoare de mana laptelui”, arată cei de la CJCPTC.

Spălatul cu rouă

Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă.

Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul.

Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, pe membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, conform specialiștilor clujeni.

„Împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz

În lumea satului clujean exista și un obicei intitulat „împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz.

Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare.

Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună, arată specialiștii CJCPTC.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas „neîmprorată”, după cum se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, al cercetătorului etnolog Maria Bocșe.

Fetele semănau „floarea lui Dumnezeu”

Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz să semene busuioc pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc, numită și „floarea lui Dumnezeu”, conform specialiștilor clujeni.

Foto: Sfântul Gheorghe – icoană pe sticlă, autor Marcel Muntean/Arhiva CJCPCT Cluj

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax