ACTUALITATE
Senatorul melcilor: „Regret că nu m-am priceput să trăiesc. Am o linişte, că moartea face parte din viaţă”. Dorel Vişan, 85

Marele actor clujean Dorel Vişan împlineşte 85 de ani azi, 25 iunie. În urmă cu un an şi ceva a acordat un interviu pentru Cluj24 în care explica noua sa filosofie de viaţă şi preocipările sale spirituale. Spunea că încă nu s-a împăcat total cu moartea, dar că are o aorecare linişte a lucrurilor şi că, dacă e să regrete ceva, e că nu s-a prea priceput să trăiască.
„N-aş putea să spun că m-am împăcat total, pentru că nu avem această educaţie, de a înţelege. Dar, am o oarecare linişte a lucrurilor, că moartea face parte din viaţă. Adică, moartea este trecerea într-o altă etapă a existenţei, într-un alt ritm. (…) Nu. N-am ce să regret. Regret numai un singur lucru, cum am zis şi într-un film: că nu m-am priceput să trăiesc”, spunea Dorel Vişan.
Vezi aici inteviul cu Dorel Vişan:
VIDEO. Dorel VIŞAN s-a făcut VINDECĂTOR. „Trăiesc după sistemele vechii credinţe”. “Vindeci întregul, partea se vindecă singură”
Dorel Vişan, scurt CV
Marele actor Dorel Vişan s-a născut la 25 iunie 1937, în satul Tăuşeni, judeţul Cluj. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965), la clasa coordonată de profesorul George Dem. Loghin, lectorul Dem Rădulescu şi asistenta Adriana Piteşteanu.
După absolvire a fost angajat la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, unde a desfăşurat o importantă activitate teatrală, interpretând peste 40 de roluri în teatru, de la Moliere la Shakespeare, de la Marivaux la Buchner, conform unui comunicat al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (UNATC).
Dorel Vişan „a excelat prin forţă şi autenticitate în compunerea unor personaje cărora le place să pozeze în oameni de treabă, simpatici, sociabili, dar ale căror gânduri ascunse sunt disimulate cu grijă”, potrivit „Dicţionarului de cinema”, Editura Univers Enciclopedic apărut în 1997.
Actorul are o bogată filmografie, fiind distribuit în aproximativ 90 de producţii cinematografice româneşti şi internaţionale. A colaborat cu regizori importanţi, printre care: Geo Saizescu, Stere Gulea, Nicolae Corjos, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Radu Gabrea, Mircea Danieliuc, Marius Th. Barna, Şerban Marinescu.
Filme
Filmul de debut al lui Dorel Vişan a fost „Păcală” (1974). Au urmat pelicule ca „Trecătoarele iubiri” (1974), „Tănase Scatiu” (1976), „Mânia” (1977), „Iarba verde de acasă” (1977), „Între oglinzi paralele” (1978), „Gustul şi culoarea fericirii” (1978), „Drumuri în cumpănă” (1978), „Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu” (1979), „Înainte de tăcere” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Rug şi flacără” (1980), „Mireasa din tren” (1980), „O lacrimă de fată” (1980), „Casa dintre câmpuri” (1980), „Bună seara, Irina” (1980), „Semnul şarpelui” (1981), „Probleme personale” (1981), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Baloane de curcubeu” (1982), „Năpasta” (1982), „Femeia din Ursa Mare” (1982), „Faleze de nisip” (1983), „Lovind o pasăre de pradă” (1984), „Eroii nu au vârstă” (1984), „Domnişoara Aurica” (1985), „Furtună în Pacific” (1985), „Sezonul pescăruşilor” (1985), „Declaraţie de dragoste” (1985), „Pădureanca” (1987), „Moromeţii” (1987), „Iacob” (1988), „Un bulgăre de humă” (1989), „Undeva în Est” (1991), „Drumul câinilor” (1991), „Rămânerea” (1992), „Balanţa” (1992), „Vulpe – vânător” (1993), „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993),
„Senatorul melcilor” (1995), „Ultima gară” (1998), „Fii cu ochii pe fericire” (1999), „Torniamo a casa” (1999), „Zapping” (2000), „Manipularea” (2000), „Valsul lebedelor” (2002), „Turnul din Pisa” (2002), „Occident” (2002), „Noro” (2002), „Magnatul” (2004), „Sindromul Timişoara – Manipularea” (2004), „Dallas Pashamende” (2005), „Sistemul nervos” (2005), „Ticăloşii” (2007), „Gala” (2007), „Inimă de ţigan” (2007), „The Dot Man” (2007), „Dincolo de America” (2008), „Cocoşul decapitat” (2008), „Despre oameni şi melci” (2012), „Ana” (2014), „Doar cu buletinul la Paris” (2015), „Scurtcircuit” (2017).
Premii
Pentru rolurile interpretate în filme, Dorel Vişan a primit premii importante – Premiul ACIN pentru filmul „Iacob”, 1988; Premiul UCIN pentru „Senatorul melcilor”, 1955 (pentru prestaţia din acest film Dorel Vişan a primit premiul de interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa; Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981); Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987); nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988); Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).
În paralel cu activitatea sa artistică de pe scenă şi din filme, a fost şi director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj, precum şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”.
La 30 mai 2002, a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa cariera artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
Activitatea literară este a doua pasiune a actorului Dorel Vişan. A debutat literar cu poezii, în 1995, publicând patru volume de versuri – „De vorbă cu Domnul” (1997), „Vremea cireşelor amare” (1998), „Păcate…” (2000), „Psalmi” (2003). Numele său a fost inclus în antologiile „Poeţi clujeni contemporani” (1997) şi „Un pahar cu lumină. Poeţi contemporani clujeni” (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, precizează comunicatul UNATC.
Cetăţean de onoare, Doctro Honiris Causa
În septembrie 2014, actorul Dorel Vişan a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Bonţida, comună din care face parte şi satul său natal, Tăuşeni. Titlul a fost acordat în cadrul unei ceremonii organizate la castelul Banffy din Bonţida. Tot în 2014, în 16 decembrie, Dorel Vişan a fost omagiat la aniversarea a 50 de ani de teatru, muzică şi film în spectacolul aniversar „Iată, vin colindători!”, la Sala Palatului.
A primit la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), din februarie 2015, premiul de excelenţă „pentru creaţii remarcabile în domeniul artei şi cinematografiei”. În acelaşi an, în martie, a primit din partea municipalităţii Galaţi, Cheia Oraşului, pentru „prodigioasa activitate culturală, cinematografică şi teatrală din cei peste 50 de ani de carieră”.
La 15 mai 2017, a fost distins cu trofeul celei de-a opta ediţii a festivalului „Serile Filmului Românesc”. Trofeul i-a fost înmânat de directorul festivalului, Andrei Giurgia, în cadrul unui moment aniversar intitulat „Dorel Vişan – Portret de artist. O viaţă închinată frumosului”, desfăşurat la Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău. De asemenea, Institutul Cultural Român i-a atribuit cunoscutului actor Premiul pentru întreaga activitate artistică.
„Dorel Vişan este, ştim cu toţii, un actor remarcabil, cu o carieră impresionantă şi cu o reputaţie care trece dincolo de graniţele ţării. Premiul oferit de Institutul Cultural Român nu face decât să confirme această prestigioasă carieră artistică”, a afirmat ambasadorul cultural al festivalului, Irina Margareta Nistor, care i-a înmânat acest premiu.
Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, i-a acordat lui Dorel Vişan o medalie aniversară special creată pentru a marca 180 de ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă.
În iunie 2018, actorul a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale”. La acel moment, actorul spunea că actorii sunt „slujitorii publicului”.
„Noi nu trebuie să uităm, spun pentru cei mai tineri artişti, că suntem slujitorii publicului. Suntem ceea ce în Evanghelie se numeşte ‘punerea înainte’. Noi punem înaintea oamenilor pâinea şi sarea cunoaşterii. În aceste condiţii, artistul poate să-l facă pe om mai luminos, mai pur şi mai bun, sau poate să-l facă mai arogant, mai confuz şi mai isteric. Noi alegem”, afirma Dorel Vişan la finalul ceremoniei desfăşurate în Sala „Ileana Berlogea” a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti.
În octombrie 2019, actorul a lansat, la Salonul Hunedorean al Cărţii, două volume de poezie şi eseuri.
Anul următor, în februarie 2020, cu ocazia prezentării în premieră de gală, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, a filmului „Balanţa”, prima producţie românească restaurată în format digital 4K, Dorel Vişan afirma: „Filmele acestea care au fost făcute cu atâta trudă şi cu atâta ştiinţă a subtilităţii, care au sărit peste ideologie şi au scos în evidenţă marii artişti ai României sunt încă o dovadă că un film mare se face cu artişti mari. (…) Iată că timpul l-a cosit pe maestrul Lucian Pintilie şi a cosit atâţia mari artişti, dar adevărul lor a rămas. (…) M-a impresionat faptul că atâţia artişti din acest film nu mai sunt şi mă uit la noi”.
În august 2021, la Iaşi, cu ocazia celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc, marele actor spunea că artiştii nu sunt instrumente, iar teatrul şi filmul sunt nişte „altare laice” ale culturii.
Noi, artiştii, suntem instrumente
„Noi, artiştii, nu suntem nişte instrumente ca să-i facem pe ceilalţi să râdă. Noi facem un apostolat sau cel puţin aşa făceau cei care nu mai sunt. (…) Teatrul şi filmul sunt nişte altare laice. Nu sunt nişte locuri de şmecherii şi de manifestare a gărgăunilor din capul unora, ci sunt locuri în care se transmit mesaje de bine, de adevăr şi de frumos. Aceste trei cuvinte artiştii nu le pot despărţi. Unul faţă de celălalt nu au valoare. Noi am uitat un lucru, că suntem duali. Suntem formaţi din materie şi spirit, din trup şi suflet. Fiind formaţi din aceste două lucruri, avem două gândiri: o gândire materialistă şi o gândire spiritualizată. Tragedia lumii moderne este că omul nu mai participă cu toată gândirea fiinţei lui, ci participă numai cu gândirea materialistă, cu gândirea în maşină, este robul telefonului, este robul calculatoarelor, este robul reclamelor idioate. Este tot ce vrei, dar nu mai participă cu gândirea lăuntrică, gândirea lăuntrică ce te deschide pentru a-ţi depăşi necazurile şi care te deschide spre revelaţia divină, singurul lucru care dă sens”, a afirmat actorul.
Tot în 2021, actorul Dorel Vişan a primit un premiu „pentru cariera artistică în teatru şi în cinema” la a 50-a ediţie a Galei Premiilor UCIN, precum şi diploma „Distincţia Culturală” – „pentru înalta artă actoricească şi permanenta sa colaborare cu Academia” la acordarea Premiilor Academiei Române.
Din bogata filmografie a actorului Dorel Vişan mai amintim: „Bunicul şi o biată cinste” (1984), „Piciu” (1985), „Sper să ne mai vedem” (1985), „Cale liberă” (1987), „Timpul liber” (1993), „Începutul adevărului (Oglinda)” (1994), „Prea târziu” (1996). AGERPRES
La mulţi ani!
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Zilele Culturale Maghiare din Cluj revin între 17 și 24 august 2025. O săptămână plină de cultură, tradiții și spectacole

Zilele Culturale Maghiare din Cluj (ZCMC), una dintre cele mai ample manifestări culturale din Transilvania, revin anul acesta cu cea de-a 16-a ediție, desfășurată între 17 și 24 august, sub sloganul „În locul potrivit!”.
Evenimentul aduce din nou o săptămână plină de cultură, muzică și tradiții, transformând orașul într-un spațiu de întâlnire pentru iubitorii de artă și patrimoniu maghiar.
„Sloganul din acest an transmite faptul că suntem prezenți și statornici atât ca eveniment, cât și ca parte a comunității locale. Zilele Culturale Maghiare din Cluj rămân un reper constant, un punct de întâlnire nu doar pentru cei de aici, ci și pentru cei care vin an de an din întreaga lume”, a declarat Gergely Balázs, organizator principal al manifestării culturale.
95 de ani de existență a Breslei Barabás Miklós
Unul dintre punctele centrale ale ediției din acest an este expoziția aniversară a Breslei Barabás Miklós, găzduită de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Expoziția marchează 95 de ani de existență a Breslei, oferind publicului o incursiune în creațiile artiștilor contemporani, dar și ale maeștrilor care au influențat arta maghiară din Transilvania.
Concerte de neratat, în Piața Unirii
La fel ca până acum, și la această ediție Piața Unirii va adăposti, seară de seară, concerte de neratat:
- marți, 19 august – Gala Festivalului Internațional de Folclor „Sfântul Ștefan”, ediția a XXVII-a
- miercuri, 20 august – Gala de operetă susținută de artiști de renume: Peller Károly, Szendy Szilvi, Dezső Ágota și Laki Péter
- joi, 21 august – Seara rock cu Mobilmánia și Tankcsapda
- vineri, 22 august – Concertele trupelor sZempöl și Intim Torna Illegál
- sâmbătă, 23 august – Concert Paulina, urmată de concert Geszti
- duminică, 24 august – Concertul de închidere susținut de Zorán, un artist îndrăgit care revine pentru a patra oară pe scena festivalului
„Revenim cu voie bună în toate locurile de tradiție care au consacrat festivalul, păstrând atmosfera autentică și programele îndrăgite de public, dar și cu momente speciale noi care vor face și această ediție de neuitat. De la expoziția aniversară a Breslei Barabás Miklós, care marchează aproape un secol de creație artistică, până la concertele de pe scena principală, fiecare eveniment din festival va fi gândit să celebreze cultura și tradiția maghiară într-un mod vibrant”, a spus Szabó Lilla, directorul de programe al Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.
Târguri, expoziții și evenimente sportive
În afara concertelor, festivalul își păstrează caracterul vibrant prin târgurile meșteșugărești și de carte, expozițiile în aer liber, evenimentele pentru copii și zonele dedicate gastronomiei. Strada Kogălniceanu, Curtea Folk de la Colegiul Reformat și Strada Vinului vor fi din nou spații de referință pentru experiențele culturale ale festivalului. Iubitorii sportului vor putea participa și anul acesta la Crosul Donaton, care va avea loc în ziua de 23 august, în Parcul Etnografic și pe cărările Pădurii Hoia.
Detaliile complete despre programul evenimentului vor fi disponibile în curând pe www.zilelemaghiare.ro și pe paginile oficiale de social media.

Cunoscutul chirurg ortoped Florin Răcășan a decedat. Conform primelor informații, acesta s-ar fi sinucis prin spânzurare, după ce anterior s-ar fi înjunghiat în abdomen.
Paramedicii de la SMURD au intervenit în urma unui apel la 112 și l-ar fi găsit decedat, atârnând în exterior pe geamul locuinței,
Un cunoscut chirurg clujean s-a SINUCIS. Avea 62 de ani și fusese acuzat de luare de MITĂ
Doctorul Răcășan a fost acuzat de luare de mită. El a fost prins în flagrant la finalul lunii ianuarie 2020, când a încasat suma de 600 de euro de la un pacient pe care-l operase. A fost condamnat la 2 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Ulterior, pedeapsa i-a fost suspendată.
EVENIMENT
Chipciu („U” Cluj): Nu simt nicio presiune în plus din cauza vârstei. Este o grupă ECHILIBRATĂ

Singurul jucător de la Universitatea Cluj convocat la Naționala mare, Alex Chipciu, a vorbit din cantonamentul de la Mogoșoaia despre meciurile de debut ale „tricolorilor” în preliminariile Campionatului Mondial din 2026.
Chipciu, unul dintre cei mai experimentați oameni din lotul lui Lucescu, consideră că vârsta nu reprezintă o presiune în plus pentru el, ci din contră vrea să se bucure din plină de această acțiune la națională, scrie GSP.
Chipciu („U” Cluj): Nu simt nicio presiune în plus din cauza vârstei. Este o grupă ECHILIBRATĂ
„Veteranii? Mă gândeam la veteranii de război. Nu simt nicio presiune în plus, ba din contră. Mi se pare că acum când eşti la vârsta asta vezi lucrurile mult mai aşezate. Eşti mai bucuros pentru tot ce se întâmplă ca grup decât performanţa ta individuală, asta este cel mai important pentru toți fotbaliștii.
O grupă echilibrată, chiar dacă ne-am bucurat că am picat cu Austria din prima urnă. Puteam să prindem şi balaur şi era greu să te califici de pe primul loc la Mondiale. Aş compara Austria cu Elveţia, iar băieţii au demonstrat în campania trecută că au putut fi mai buni decât Elveţia. Cam aşa văd eu lucrurile. Bosnia e o echipă apropiată de nivelul nostru şi va fi un meci greu.
„Mereu a fost atmosfera ok la naţională”
Chiar dacă am picat cu Austria din prima urnă, trebuie să fim ponderaţi, să nu credem că este o echipă ușoară. E o echipă agresivă şi sperăm să ieşim câştigători din grupa asta. Atmosfera este fabuloasă din ce am prins şi din selecţiile trecute, atmosferă foarte-foarte bună. Nucleul de jucători care a fost și cu Rădoi la Euro, se cunosc de foarte mult timp. Avem şi calitate, jucătorii din faţă sunt de nivel fotbalistic foarte bun, avem fundaşi la echipe foarte mari din Europa. Avem un antrenor cu experienţă cum nu are nimeni în România, și parcursul continuat de la Edi, ar fi de vis să ne calificăm la Mondial.
Mereu a fost atmosfera ok la naţională, am prins generaţii în care era atmosfera era ok, din 2011 până în 2019. Atunci parcă mai erau şi rivalităţi între jucătorii de la FCSB şi ceilalţi de la Dinamo, erau grupurile separate, dar a fost ok atmosfera, nu au fost incidente.
Unitatea care a fost creată și încununată cu munca lui Edi, rezultatele foarte bune din Liga Națiunilor, cu asta rămâne lumea. Lumea este foarte încrezătoare aici. Au mai fost stadioane pline, dar oamenii niciodată nu au crezut cu adevărat că putem face rezultate bune. Nicu Stanciu e cel mai apropiat coleg, cel cu care am stat cel mai mult de-a lungul carierei”, a spus Alex Chipciu, într-un interviu oferit celor de la FRF.
EVENIMENT
Clădirea de cărămidă a fostei platforme Carbochim va avea destinație MIXTĂ, birouri și servicii. În RIVUS Cluj-Napoca

Una dintre clădirile cu valoare arhitecturală de pe fosta platformă Carbochim este în proces de restaurare și consolidare în cadrul proiectului mixed-use RIVUS. Lucrările, demarate în a doua parte a anului 2024, vizează restaurarea clădirii administrative cu fațadă din cărămidă roșie, un element reprezentativ al fostului sit industrial.
RIVUS, proiectul dezvoltat de grupul IULIUS în Piața 1 Mai din Cluj-Napoca, are ca scop revitalizarea unei zone mai puțin dezvoltate a orașului, care se va întinde pe o suprafață de 14 hectare, oferind funcțiuni adaptate nevoilor întregii familii. Clădirea din cărămidă, este una dintre primele construcții de pe platforma Carbochim, a fost dată în folosință în 1952, având o suprafață utilă de 2.320 mp, distribuită pe patru niveluri. Clădirea va fi integrată în noul proiect de regenerare urbană cu destinație mixtă, birouri și servicii, păstrând fațada din cărămidă roșie, un simbol al vechii zone industriale.
Clădirea de cărămidă a fostei platforme Carbochim va avea destinație MIXTĂ, birouri și servicii. În RIVUS Cluj-Napoca
Toate clădirile de pe fosta platformă industrială au fost supuse unor analize detaliate, în urma cărora, din cauza stadiilor diferite de degradare, ca urmare a impactului activității de producție sau a neutilizării lor în ultimii 25 de ani, concluziile au indicat că doar două dintre ele vor fi restaurate și integrate în noul proiect: cea adminsitrativă și una dintre hale, cu o tehnică arhitecturală deosebită, cu arcade. Aceste evaluări s-au realizat cu tehnici moderne, precum scanări 3D și testări de materiale și structurale, dar și cu analize istorice și de arhitectură, având ca scop atât stabilirea siguranței clădirilor ce pot fi conservate, cât și recunoașterea importanței lor ambientale pentru zonă și pentru comunitate.
În acest context, Vlad Samoil, project manager RIVUS, a explicat: ,,Clădirea administrativă a fost construită începând cu anul 1949. Fiind o clădire veche, am realizat mai multe studii, împreună cu Universitatea Tehnică București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar rezultatul a încadrat-o în clasa de risc seismic 1. Astfel, s-a luat decizia imediată de întrerupere a activității, odată cu relocarea producției fostei fabrici Carbochim în noile clădiri de pe bulevardul Muncii și strada Orăștiei, și s-a demarat proiectul tehnic de consolidare.
„Fațada va beneficia de lucrări de restaurare”
În cadrul procesului de renovare a vechii clădiri administrative, lucrările avansează pe etape pentru realizarea structurii de rezistență, scopul fiind cel de a transforma clădirea într-un spațiu sigur și funcțional, păstrând totodată patrimoniul arhitectural al zonei. Prin acest demers, ne propunem să garantăm nu doar siguranța, ci și revitalizarea valorii simbolice a acestei clădiri pentru comunitate”.
Conform autorizației de construire, obținută în iunie 2023, interiorul clădirii va fi recompartimentat, iar fațada va beneficia de lucrări de restaurare și tratamente speciale pentru conservarea materialelor, asigurând astfel integritatea sa pe termen lung.
„Estimăm că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, cu realizarea acoperișului, recondiționarea fațadei și înlocuirea tâmplăriei. Aceste lucrări sunt parte dintr-un proiect care își propune să aducă clădirea la standarde moderne, păstrând în același timp simbolistica sa pentru istoria industrială a Clujului”, a mai adăugat Vlad Samoil.