EVENIMENT
Sărbătoarea IGNATULUI sau „tăierea porcului”. Tradiții, obiceiuri și semnificații RELIGIOASE
„Tăierea porcului” sau Sărbătoarea Ignatului este pe 20 decembrie. În religia creștin-ortodoxă, în această zi mai este prăznuit şi Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaș al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan.
Ignatul, în denumirea populară, se mai numeşte și Ignatul porcilor, căci în această zi se sacrifică porcii pentru a pregăti bucatele care vor ajunge pe masa de Crăciun. Această tradiţie de sacrificare a porcului în ziua de Ignat este o practică din vremuri foarte vechi, care dăinuie în datinile românilor. Conform tradiţiei, pe data de 20 decembrie, mulţi români, mai ales din mediul rural, sacrifică porcul pentru masa de Crăciun și celelalte sărbători care urmează până la Sfântul Ion, scrie Alba24.
Sărbătoarea IGNATULUI sau „tăierea porcului”. Tradiții, obiceiuri și semnificații RELIGIOASE
Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de animale practicate de popoarele vechi în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este cel de la cumpăna dintre vechiul an și cel nou se miza pe funcția regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se încheie, o nouă viață se naște, aceea a noului an.
În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci.
„Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui”
Obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial Anul Nou în lumea romană, începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii.
În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuţile sacrificiului. Totodată, locul ales pentru tăierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită sau cu apă neîncepută, pentru a îndepărta duhurile necurate.
Se spune că în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi. În unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului.
„Tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei”
Bărbaţii sunt cei care se ocupă de sacrificarea animalului, iar tradiţia cere ca acela care taie porcul să fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie să meargă la Biserică, să se spovedească, părintele iertându-i şi păcatul uciderii porcului. În unele regiuni chiar şi gospodăria este sfinţită înainte de sacrificare. Se spune că femeile nu au voie să participe la tăierea porcului nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaţilor, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată.
Se obişnuieşte ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un ţol peste porc şi să se suie pe el cei mici, să se veselească, pentru ca porcul să fie mâncat cu poftă. Tot atunci se ia băşica porcului şi se pun grăunţe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face băşica, atâta veselie şi bucurie va fi în casă.
În zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toţi membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie şi joacă. De cu seară, oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie — pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.
„Odată cu friptura, gospodina face și o mamaligă mare”
După tranșarea și sortarea cărnii, gospodina casei pregătește o masă, numita tradițional „Pomana porcului”, pentru toți oamenii care au ajutat la tăierea porcului.
Astfel, într-un ceaun mare de tuci, se prăjesc, din porcul proaspat sacrificat, bucățile de carne tăiate din toate părțile porcului: bucăți de mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă.
Odată cu friptura, gospodina face și o mamaligă mare, cât să ajungă la toți mesenii și, în mijlocul mesei, pune și un castron cu murături. De obicei, masa se așează afară, în fața casei, după ce au fost șterse și curățate toate urmele sacrificiului. Se manancă în picioare și, alături de mâncare se bea țuică tradițională sau țuică de cazan.
Tradiții și superstiții
În ziua de Ignat nu este îngăduită, mai ales pentru femei, nici o munca, și mai cu seamă în casă, deoarece se crede că este o primejdie pentru boală și alte supărări, printre care ar fi și aceea că porcii ar rupe cămășile întinse pe gard, la uscare .
Prin unele părți, lucrul, adică munca este îngăduită, însă numai după ce femeia a văzut sânge de orice soi de vietate, ori sânge de porc negru. Dacă nu văd gospodinele sânge, prind o găină neagră, îi împung creasta cu un ac, ca să-i dea sângele, să-l vadă și apoi se apucă de lucrul de care au nevoie.
Legenda spune că în noaptea dinaintea tăierii porcului, vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei, de aceea se presară mei şi sare împrejurul ei, al hambarelor şi al curţii. Se spune că ziua de Ignat este aceeaşi cu ziua zeităţii solare celebrate în antichitate, care moare pentru a renaşte peste câteva zile, pentru care se fac sacrificii animaliere. Sărbătoarea Ignatului este considerată vechea sărbătoare a zeului hindus Shiva, zeul soarelui.
„Se spune că în această noapte vrăjitoarele umblă să ia belșugul casei”
În ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază și îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toți membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineața la păsări.
În seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada și se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii. Se spune că în această noapte vrăjitoarele umblă să ia belșugul casei, de aceea se presară mei și sare împrejurul casei, al hambarelor și al curții.
Între Ignat și Crăciun, femeile nu trebuie să toarcă, ele pisează grâu ca să aibă până la Crăciun. Din ele se fac un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos”, cu miere și nuci, pe care le mănâncă în ajunul Crăciunului.
„Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui și se duce la biserică de Bobotează”
Sărbătoarea trebuie ținută cu sfințenie de femeile însărcinate, pentru a naște prunci întregi la trup și minte.
Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui și se duce la biserică de Bobotează, să fie sfințită de preot. Apoi poate fi folosită de cei care au dureri de picioare sau junghiuri. Tot cu untură de porc negru tăiat la Ignat era uns trupul celui bănuit că ar putea ajunge strigoi. De asemenea, ea se folosește și pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor și vițeilor.
De asemenea, ea se folosește și pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor și vițeilor. Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor, în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant în vrăji și farmece.
Dacă în inima porcului se găsește mult sânge ”înghețat”, este semn că stăpânul va avea noroc la bani. Splina porcului este cea care indică durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că va fi o iarnă grea, cu multă zăpadă, iar dacă este subțire, arată că va fi iarna săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat.
În anumite zone le țării este obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc și să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceștia să crească rumeni și sănătoși. Fetele din casă ședeau deoparte și, când cei care lucrau la tăiatul porcului nu erau atenți, furau sânge și se stropeau pe frunte ori își desenau dorințele: o inimă pentru iubire, o cruce pentru curățenie sufletească sau un pom pentru a fi roditoare.
Tradiţii din alte ţări
În alte ţări, tăierea porcului nu este o tradiţie şi nu este ţinută la acelaşi rang înalt în preparatele culinare de Crăciun. În Anglia, Franţa şi Germania sunt onorate gâsca şi curcanul, în Italia – orezul cu pui, în Spania – un preparat asemănător cu nuga (turron). Doar în ţările scandinave, pe lângă carnea de ren şi de miel, este adusă la masă şi costiţă afumată de porc.
În Rusia, borşul este la mare cinste. Însă, nicăieri în emisfera nordică nu se acordă atâta importanţă porcului, ca animal de sacrificiu, şi pare să nu existe tradiţii atât de vechi cu privire la masa de Crăciun ca în România. Toate aceste tradiţii româneşti, cu tăierea porcului şi pregătirile pentru a avea o masă de Crăciun îmbelşugată, se simt mai cu ardoare de cei care locuiesc sau au rude în sate.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Circa 30.000 de sindicaliști vor protesta în fața Guvernului, de Ziua Micii Uniri, împotriva „ordonanței-trenuleț”
Un miting de amploare, organizat de Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), va avea loc vineri în Piața Victoriei. La protest sunt așteptați ceferiști, polițiști, militari în rezervă, mineri, siderurgiști, silvicultori și angajați ai Metrorex, nemulțumiți de „ordonanța-trenuleț”.
Acțiunea, la care sunt așteptați peste 30.000 de participanți, are loc pe fondul nemulțumirilor generate de ordonanța-trenuleț, de Legea pensiilor și de neaplicarea statutului personalului feroviar, a anunțat Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), citată de Agerpres.
Mii de sindicaliști, protest în fața Guvernului
Organizatorii – FSTFR, SCMD și ROMIL – au solicitat o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) organizează miting de protest între orele 13:00 – 16:00 în Piața Victoriei în fața sediului Guvernului României, la care pot participa toți ceferiștii nemulțumiți de Ordonanța Trenulețul și/sau toți ceferiștii nemulțumiți de neaplicarea art. 28.(1) alin. l) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii din România și/sau toți ceferiștii nemulțumiți de neaplicarea Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar etc. Există aprobare pentru 30.000 de protestatari”, se arată într-un comunicat al FSTFR.
La protestul de vineri vor mai participa și alte sindicate și federații sindicale, precum cele ale pensionarilor, poliție, armată etc., dar și din alte sectoare de activitate, respectiv protestatari de la aeroportul Henry Coandă, de la Metrorex, mineri, silvicultori, siderurgiști, etc.
Pentru a facilita desfășurarea mitingului, traficul în Piața Victoriei va fi restricționat.
ECONOMIE
Câți kilometri de autostradă și drum expres vor fi finalizați în 2025. Obiectivul Ministerului Transporturilor
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că ținta ministerului este finalizarea a cel puțin 250 de kilometri de autostradă și drum expres în 2025, un obiectiv pe care îl consideră „perfect realizabil”.
2025 se anunță a fi un an crucial pentru infrastructura rutieră din România, cu obiective ambițioase din partea autorităților. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că obiectivul instituţiei în anul 2025 este realizarea a cel puţin 250 de kilometri de autostradă şi drum expres, scrie Mediafax.
Ministrul Transporturilor vrea 250 de kilometri noi de autostradă anul acesta
Demnitarul este de părere că obiectivul ministerului şi al companiei de drumuri este unul realist.
„Eu sper ca anul acesta să ajungem la 250 de km, trebuie să fie uşor să atingem această bornă, aceasta este ceea ce ne am propus noi şi compania de drumuri, este perfect realizabil”, a spus Sorin Grindeanu.
Anul trecut, au fost inauguraţi aproape 200 de kilometri de drum expres şi de autostradă.
Analize pragmatice din partea experților
Pe de altă parte, Asociația Pro Infrastructură oferă o analiză mai temperată, estimând că, în mod cert, 157 de kilometri de autostradă și drum expres vor fi deschiși traficului în 2025. Totuși, ONG-ul nu exclude un scenariu optimist, în care România ar putea ajunge la peste 200 de kilometri, iar într-un caz „super-optimist”, chiar la 280 de kilometri.
„În 2025, prima dată în istoria sa, România are 157 kilometri de autostradă și drum expres care cu siguranță vor fi dați în trafic. În condiții normale, sunt șanse mari să ne apropiem pentru al doilea an consecutiv, ba chiar să trecem de borna 200 km.
Dacă toate planetele se vor alinia neverosimil la fel ca în 2024, scenariul super-optimist ne duce la 243 km și minunile la 280 km, cu antreprenori care să se autodepășească (din nou), să lucreze cu toată forța pe sute de milioane de euro fără să fie plătiți cu lunile, cu birocrație rezolvată rapid de stat și vreme foarte secetoasă minim jumătate de an”, arată Asociația Pro Infrastructură.
Dacă toate aceste condiții vor fi îndeplinite, 2025 ar putea deveni un an-record pentru infrastructura rutieră din România.
ACTUALITATE
Cum va fi vremea în Cluj în weekend-ul 24-26 ianuarie. Prognoza pe localități în minivacanța de Mica Unire
Weekend-ul de 24-26 ianuarie aduce o vreme schimbătoare în Cluj și împrejurimi, cu temperaturi moderate pentru această perioadă a anului.
Vineri vor fi ploi și averse scurte în majoritatea localităților, cu maxime de 6-7 grade Celsius și minime între -3 și -1 grade. Cerul va fi preponderent noros în Dej și Gherla, iar în Huedin se vor înregistra cele mai mari temperaturi, de până la 7 grade Celsius.
Sâmbătă, vremea se îmbunătățește, soarele făcându-și apariția în mai multe zone, inclusiv în Cluj-Napoca și Dej. Temperaturile maxime se vor menține în jurul valorii de 5 grade Celsius, iar minimele vor coborî până la -3 grade. Huedin se va bucura de condiții meteo favorabile, cu cer predominant însorit și maxime de 6 grade Celsius.
Duminică, norii revin pe cer, dar temperaturile cresc ușor. În Cluj-Napoca se vor înregistra maxime de 7 grade și minime de -1 grad Celsius. În Dej și Gherla, soarele se va îmbina cu norii, oferind condiții plăcute, cu temperaturi maxime de până la 8 grade Celsius. Huedin va avea din nou cele mai ridicate temperaturi, cu maxime de 9 grade Celsius.
Prognoza meteo pentru vineri, 24 ianuarie
Cluj-Napoca: minime de -2 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; averse scurte (ploaie)
Turda: minime de -1 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; ploaie/burniță
Dej: minime de -2 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros
Câmpia Turzii: minime de -1 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; ploaie
Gherla: minime de -2 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros
Huedin: minime de -3 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; averse scurte (ploaie)
Prognoza meteo pentru sâmbătă, 25 ianuarie
Cluj-Napoca: minime de -3 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; însorit spre parțial noros
Turda: minime de -3 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; soare cu nori
Dej: minime de -3 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; însorit spre parțial noros
Câmpia Turzii: minime de -3 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; însorit spre parțial noros
Gherla: minime de -3 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; însorit spre parțial noros
Huedin: minime de -2 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; predominant însorit
Prognoza meteo pentru duminică, 26 ianuarie
Cluj-Napoca: minime de -1 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; predominant noros
Turda: minime de 0 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; predominant noros
Dej: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; soare cu nori
Câmpia Turzii: minime de -1 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros
Gherla: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; soare cu nori
Huedin: minime de 1 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; predominant noros
sursa: accuweather.com
CULTURA
FOTO. Mai multe clădiri și poduri din Cluj-Napoca, iluminate în culorile drapelului, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române
Ziua Unirii Principatelor Române – 24 Ianuarie este marcată la Cluj-Napoca prin iluminarea unor clădiri emblematice și poduri în culorile drapelului național.
Astfel, în seara zilelor de 23 și 24 ianuarie vor fi iluminate în culorile drapelului țării noastre mai multe obiective din municipiul Cluj-Napoca precum clădirea Primăriei, Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, Podul Oașului-Răsăritului, Podul N.
„Prin această inițiativă ne amintim importanța solidarității și unității – principii care au stat la baza unirii de acum 166 de ani și care rămân fundamentale și astăzi”, a transmis Primăria Cluj-Napoca.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Circa 30.000 de sindicaliști vor protesta în fața Guvernului, de Ziua Micii Uniri, împotriva „ordonanței-trenuleț”
Câți kilometri de autostradă și drum expres vor fi finalizați în 2025. Obiectivul Ministerului Transporturilor
Cum va fi vremea în Cluj în weekend-ul 24-26 ianuarie. Prognoza pe localități în minivacanța de Mica Unire
FOTO. Mai multe clădiri și poduri din Cluj-Napoca, iluminate în culorile drapelului, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române
FOTO. Nou centru de medicină fizică și reabilitare, inaugurat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
Impactul tehnologiei blockchain în lumea jocurilor de noroc
Vicepreședintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean: Doresc să reprezint cât mai bine PRIORITĂȚILE de dezvoltare ale Clujului
Clujeanul cercetat pentru instigare la violență pe TikTok, sub control judiciar. Are interdicție de a posta și de a protesta
