Un studiu al cercetătorilor Universităţii „Babeş-Boyai” (UBB) din Cluj-Napoca relevă faptul că faza incipientă şi dinamică a procesului de recuperare economică s-a încheiat şi că se aşteaptă la încetinirea considerabilă a creşterii economice în 2022.

Cum a evoluat economia României în 2021 şi care sunt perspectivele pentru anul 2022?

La finalul anului 2021, Şcoala de Ştiinţe Sociale a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul unei echipe de cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a realizat o analiză privind evoluţia economiei româneşti pe parcursul anului 2021, oferind în acelaşi timp şi previziuni pentru anul 2022, inclusiv cele mai importante tendinţe economice de urmărit în perioada următoare.

Potrivit cercetătorilor UBB, 2021 a fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoţit însă de creşterea presiunilor inflaţioniste atât pe plan intern, cât şi extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând, conform estimării specialiştilor FSEGA, un ritm de creştere de 6,3% până la finalul anului 2021. Această evoluţie înseamnă că PIB-ul ţării a reuşit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în aproximativ 1,5 ani), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009) economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă. În ceea ce priveşte evoluţia favorabilă a PIB-ului, cercetătorii clujeni identifică mai mulţi factori principali:

(1) Pe fondul măsurilor de sprijin adoptate de autorităţile din întreaga lume, fără precedent în timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamică cu efecte pozitive, inclusiv asupra economiei româneşti.

(2) Pe plan intern, politica fiscală şi cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflaţiei sprijinind revenirea economiei).

(3) În comparaţie cu criza din 2008, situaţia financiară mai solidă a sectorului privat (în mod special, cea a populaţiei) a jucat un rol semnificativ.

(4) Capacitatea agenţilor economici de a se adapta noilor condiţii, dar şi structura specifică a economiei româneşti (cele mai afectate sectoare, turismul şi industria ospitalităţii, au ponderi reduse în PIB-ul României) au jucat, de asemenea, un rol important.

România a început să piardă din ritm

Potrivit studiului, în a doua jumătate a anului 2021, economia României a început să piardă din ritm pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil şi, în consecinţă, asupra cererii în termeni reali a populaţiei), al blocajelor apărute pe anumite segmente ale lanţurilor globale de producţie şi de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), respectiv al agravării crizei energetice şi valului din toamnă al pandemiei de coronavirus.

Principalele fenomene economice de remarcat ale anului 2021 sunt, potrivit cercetătorilor clujeni:

– Preţul materiilor prime (în special al barilului de petrol) a înregistrat o mişcare sinusoidală: după ce, în plină criză Covid, cotaţia la termen WTI a trecut pentru prima oară în istorie în teritoriu negativ (-37.63 dolari barilul), în perioadele următoare acesta a crescut semnificativ, atingând nivelul de 71 de dolari pe baril în decembrie 2021, devansând astfel chiar şi cotaţiile de dinainte de pandemie. Fără îndoială, creşterea preţului petrolului şi al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaţioniste amintite mai sus.

– Pe pieţele financiare: principalele pieţe ale lumii au revenit spectaculos după crahul înregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P500 din New York acumulând 33% în perioada de 22 luni care au trecut de la începutul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din Bucureşti – 21,5%. Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai sentimentului investiţional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analişti, este un semn al supraîncălzirii pieţei.

– Deprecierea leului în faţa euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9%, ceea ce reprezintă o evoluţie mult mai favorabilă comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% în aceeaşi perioadă), dar în acelaşi timp o performanţă mai slabă faţă de coroana cehă, care s-a depreciat cu doar 0,6% în faţa euro.

– Preţurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naţionale, 9% în Bucureşti, şi 16,7% în Cluj-Napoca, faţă de perioada de dinainte de pandemie.

2022, un an provocator

„2022 va fi un an provocator din perspectiva menţinerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe şi imediate în evoluţia societăţii şi economiei naţionale”, apreciază rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Decanul FSEGA, conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, adaugă că „în 2021 am asistat la o revenire dinamică a economiei naţionale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situaţiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important în această evoluţie este impulsul generat de redeschiderea economiilor naţionale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situaţiei economice naţionale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Mai mult de atât, fără consecvenţă şi coerenţă în deciziile care vizează economia naţională nu vom reuşi să continuăm stimularea creşterii consumului privat”.

Tendinţe 2022

Referindu-se la tendinţele anului 2022, cercetătorii clujeni apreciază că faza incipientă şi dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat şi se aşteaptă la încetinirea considerabilă a creşterii economice. Astfel, după o recuperare spectaculoasă în anul 2021, ritmul creşterii economice ar putea încetini semnificativ, estimările arătând o creştere de „doar” 3,7% a PIB-ului în anul 2022. Această previziune se bazează în principal pe următorii factori:

– În majoritatea ţărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB-ului în termeni reali a atins sau a depăşit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.

– După implementarea unui set de măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este preconizat ca, în anul viitor, orientarea politicii fiscale şi cea monetare să devină mai puţin acomodativă, atât pe plan extern, cât şi cel intern. În acest context, ne aşteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe.

– Creşterea bruscă a preţurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populaţiei (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creşterii consumului privat.

– Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanţurile globale de producţie şi distribuţie, precum şi a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creşterea economică.

– Mai mult decât atât, pandemia nu s-a încheiat încă şi, în consecinţă, situaţia sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în anul 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutaţii noi ale virusului SARS-CoV-2).

– În scenariul de bază, ne aşteptăm ca factorii menţionaţi mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa – tendinţa de creştere a economiei autohtone mai ales în contextul în care, se observă o revenire relativ rapidă a pieţei muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor.

Evoluţia preţurilor

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, cercetătorii UBB se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să-şi atingă vârful în trimestrul 2 al anului viitor, iar ulterior să se tempereze gradual în linie cu stabilizarea preţurilor energetice şi atenuarea blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare dar şi în contextul normalizării politicii monetare.

Principalii trei factori de risc de urmărit în anul 2022 sunt, conform aceluiaşi studiu:

– Presiunile inflaţioniste atât pe plan global, cât şi intern: şocurile inflaţioniste (inclusiv cele care provin de pe piaţa energetică şi din lanţurile globale de producţie) mai persistente decât preconizate ar putea declanşa o întărire mai rapidă a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra creşterii economice şi a condiţiilor financiare.

– Eventuala apariţie a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2.

Vulnerabilităţi specifice României: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent şi al deficitului bugetar structural.

Studiul este realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, un proiect care monitorizează evoluţia economiei naţionale în timp real, în contextul pandemiei, respectiv starea economică a ţării, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind pandemia şi performanţa economică a României.

Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Direcţia Comunicare şi PR a UBB

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News