ECONOMIE
S-a dus BABA cu COLACII. În 2022 se aşteaptă ÎNCETINIREA considerabilă a CREŞTERII economice. Studiu al UBB Cluj
Un studiu al cercetătorilor Universităţii „Babeş-Boyai” (UBB) din Cluj-Napoca relevă faptul că faza incipientă şi dinamică a procesului de recuperare economică s-a încheiat şi că se aşteaptă la încetinirea considerabilă a creşterii economice în 2022.
Cum a evoluat economia României în 2021 şi care sunt perspectivele pentru anul 2022?
La finalul anului 2021, Şcoala de Ştiinţe Sociale a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul unei echipe de cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a realizat o analiză privind evoluţia economiei româneşti pe parcursul anului 2021, oferind în acelaşi timp şi previziuni pentru anul 2022, inclusiv cele mai importante tendinţe economice de urmărit în perioada următoare.
Potrivit cercetătorilor UBB, 2021 a fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoţit însă de creşterea presiunilor inflaţioniste atât pe plan intern, cât şi extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând, conform estimării specialiştilor FSEGA, un ritm de creştere de 6,3% până la finalul anului 2021. Această evoluţie înseamnă că PIB-ul ţării a reuşit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în aproximativ 1,5 ani), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009) economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă. În ceea ce priveşte evoluţia favorabilă a PIB-ului, cercetătorii clujeni identifică mai mulţi factori principali:
(1) Pe fondul măsurilor de sprijin adoptate de autorităţile din întreaga lume, fără precedent în timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamică cu efecte pozitive, inclusiv asupra economiei româneşti.
(2) Pe plan intern, politica fiscală şi cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflaţiei sprijinind revenirea economiei).
(3) În comparaţie cu criza din 2008, situaţia financiară mai solidă a sectorului privat (în mod special, cea a populaţiei) a jucat un rol semnificativ.
(4) Capacitatea agenţilor economici de a se adapta noilor condiţii, dar şi structura specifică a economiei româneşti (cele mai afectate sectoare, turismul şi industria ospitalităţii, au ponderi reduse în PIB-ul României) au jucat, de asemenea, un rol important.
România a început să piardă din ritm
Potrivit studiului, în a doua jumătate a anului 2021, economia României a început să piardă din ritm pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil şi, în consecinţă, asupra cererii în termeni reali a populaţiei), al blocajelor apărute pe anumite segmente ale lanţurilor globale de producţie şi de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), respectiv al agravării crizei energetice şi valului din toamnă al pandemiei de coronavirus.
Principalele fenomene economice de remarcat ale anului 2021 sunt, potrivit cercetătorilor clujeni:
– Preţul materiilor prime (în special al barilului de petrol) a înregistrat o mişcare sinusoidală: după ce, în plină criză Covid, cotaţia la termen WTI a trecut pentru prima oară în istorie în teritoriu negativ (-37.63 dolari barilul), în perioadele următoare acesta a crescut semnificativ, atingând nivelul de 71 de dolari pe baril în decembrie 2021, devansând astfel chiar şi cotaţiile de dinainte de pandemie. Fără îndoială, creşterea preţului petrolului şi al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaţioniste amintite mai sus.
– Pe pieţele financiare: principalele pieţe ale lumii au revenit spectaculos după crahul înregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P500 din New York acumulând 33% în perioada de 22 luni care au trecut de la începutul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din Bucureşti – 21,5%. Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai sentimentului investiţional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analişti, este un semn al supraîncălzirii pieţei.
– Deprecierea leului în faţa euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9%, ceea ce reprezintă o evoluţie mult mai favorabilă comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% în aceeaşi perioadă), dar în acelaşi timp o performanţă mai slabă faţă de coroana cehă, care s-a depreciat cu doar 0,6% în faţa euro.
– Preţurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naţionale, 9% în Bucureşti, şi 16,7% în Cluj-Napoca, faţă de perioada de dinainte de pandemie.
2022, un an provocator
„2022 va fi un an provocator din perspectiva menţinerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe şi imediate în evoluţia societăţii şi economiei naţionale”, apreciază rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Decanul FSEGA, conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, adaugă că „în 2021 am asistat la o revenire dinamică a economiei naţionale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situaţiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important în această evoluţie este impulsul generat de redeschiderea economiilor naţionale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situaţiei economice naţionale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Mai mult de atât, fără consecvenţă şi coerenţă în deciziile care vizează economia naţională nu vom reuşi să continuăm stimularea creşterii consumului privat”.
Tendinţe 2022
Referindu-se la tendinţele anului 2022, cercetătorii clujeni apreciază că faza incipientă şi dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat şi se aşteaptă la încetinirea considerabilă a creşterii economice. Astfel, după o recuperare spectaculoasă în anul 2021, ritmul creşterii economice ar putea încetini semnificativ, estimările arătând o creştere de „doar” 3,7% a PIB-ului în anul 2022. Această previziune se bazează în principal pe următorii factori:
– În majoritatea ţărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB-ului în termeni reali a atins sau a depăşit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.
– După implementarea unui set de măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este preconizat ca, în anul viitor, orientarea politicii fiscale şi cea monetare să devină mai puţin acomodativă, atât pe plan extern, cât şi cel intern. În acest context, ne aşteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe.
– Creşterea bruscă a preţurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populaţiei (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creşterii consumului privat.
– Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanţurile globale de producţie şi distribuţie, precum şi a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creşterea economică.
– Mai mult decât atât, pandemia nu s-a încheiat încă şi, în consecinţă, situaţia sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în anul 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutaţii noi ale virusului SARS-CoV-2).
– În scenariul de bază, ne aşteptăm ca factorii menţionaţi mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa – tendinţa de creştere a economiei autohtone mai ales în contextul în care, se observă o revenire relativ rapidă a pieţei muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor.
Evoluţia preţurilor
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, cercetătorii UBB se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să-şi atingă vârful în trimestrul 2 al anului viitor, iar ulterior să se tempereze gradual în linie cu stabilizarea preţurilor energetice şi atenuarea blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare dar şi în contextul normalizării politicii monetare.
Principalii trei factori de risc de urmărit în anul 2022 sunt, conform aceluiaşi studiu:
– Presiunile inflaţioniste atât pe plan global, cât şi intern: şocurile inflaţioniste (inclusiv cele care provin de pe piaţa energetică şi din lanţurile globale de producţie) mai persistente decât preconizate ar putea declanşa o întărire mai rapidă a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra creşterii economice şi a condiţiilor financiare.
– Eventuala apariţie a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2.
Vulnerabilităţi specifice României: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent şi al deficitului bugetar structural.
Studiul este realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, un proiect care monitorizează evoluţia economiei naţionale în timp real, în contextul pandemiei, respectiv starea economică a ţării, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind pandemia şi performanţa economică a României.
Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Gabriel Cotabiță s-a stins din viață sâmbătă, la vârsta de 69 de ani.
Artistul s-a confruntat în ultima perioadă cu probleme de sănătate. Artistul a murit la Spitalul Universitar din București, după ce a intrat în comă.
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
Gabriel Cotabiță s-a născut la 1 noiembrie 1955 în Craiova. Cunoscutul cântăreț de muzică ușoară și pop-rock a fost și prezentator, dar și producător muzical și de televiziune.
Gabriel Cotabiță a fost și solistul vocal al formației VH2 și a fost component al cunoscutului grup rock Holograf, în anii ’80.
UPDATE
„Ai plecat, Gabi, și ai lăsat muzică pop românească fără una dintre cele mai mari și mai personale voci! Am fost nu doar colaboratori. ci și prieteni din tinerețe!
Am lansat împreună piese care au bucurat generații de ascultători („Noapte albastră”, „Te rog, domnișoară, nu pleca”, „Și va mai trece-o noapte”, „Viață e un cazino”, „Să nu ne spunem adio”, „Poate că da, poate că nu” etc)! Am lansat împreună cu Joey de Alvaré primul CD din România!
Am făcut lucruri frumoase împreună, lucruri care nu se pot uită! Am împărțit multe momente ale vieții și carierei noastre împreună!…Te vom păstra mereu în inimile noastre! Dumnezeu să te odihnească în pace și lumina”, a scris dirijorul Ionel Tudor pe Facebook, cel care a anunțat și decesul artistului.
Gabriel Cotabiţă a jucat și în filmul muzical „În fiecare zi mi-e dor de tine”, de Gheorghe Vitanidis, muzica fiind semnată de George Grigoriu şi Ionel Tudor.
De asemenea, el figurează și pe coloana sonoră a peliculei „Rezervă la start”, de Anghel Mora, muzica fiind compusă de Adrian Enescu, scrie Mediafax.
De-a lungul carierei, Gabriel Cotabiţă a lansat mai multe albume, printre care „Formaţii rock 5” (cu formaţia Redivivus, album colectiv), „Holograf 1” (cu formaţia Holograf), „Noapte albastră”, „Noi rămânem oameni”, „Prima iubire şi ultima”, „În fiecare zi mi-e dor de tine” (cu Marina Florea), „Prizoner”, „Viaţa e un cazino”, „Greatest Hits” (cu formaţia VH2), „Dacă n-ai iubi” (cu formaţia VH2), „Fărâme de tandreţe”, „2” (cu formaţia VH2) şi „25 de ani de nopţi albastre – Best of Gabriel Cotabiţă”.
ECONOMIE
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
Românii care realizează venituri din criptomonede vor beneficia de amnistia fiscală.
Parlamentul a adoptat un amendament la Legea privind amnistia fiscală, inițiat de deputatul neafiliat de Cluj, Sabin Sărmaș, care este un investitor pe piața cripto.
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
Astfel, conform noii reglementări, câștigurile realizate din tranzacțiile cu criptomonede vor beneficia de o scutire de la impozitul pe venit de 10%, pe o perioadă limitată.
„Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv”, prevede amendamentul introdus Sabin Șărmaș, potrivit Curs de Guvernare.
Legea, adoptată cu 140 de voturi pentru va merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Flux de numerar suplimentar în economie
Sabin Sărmaș a argumentat, în amendamentul propus, că prin această măsură temporară, investitorii vor genera un flux de numerar suplimentar în economie.
Astfel, aceștia vor avea posibilitatea să transfere sumele câștigate din investiții în criptomonede, în instituții de credit din România.
“Prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent”, a mai arătat deputatul clujean.
Bitcoin a crescut la un maxim istoric după ce Donald Trump a fost ales președinte al SUA. Astfel, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor din SUA, Bitcoin a crescut de la 69.318 dolari, la un nou record istoric de 75.371,67 dolari. La rândul său Ethereum s-a apreciat la aproape 2.650 dolari.
Foto: pixabay.com
EVENIMENT
FOTO. Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
Un accident de circulație a avut loc în această dimineață în Cluj. Un bărbat a ajuns la spital.
Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit la accidentul rutier petrecut pe raza localității Mănăstirea, comuna Mica.
Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
Ajunși la fața locului, pompierii au găsit un autoturism ieșit în afara părții carosabile, sub un pod.
Din fericire, nu au existat victime încarcerate, iar un bărbat de aproximativ 55 de ani a primit îngrijiri medicale din partea echipajului SAJ. Ulterior, acesta a fost transportat la spital.
Forțele ISU Cluj au intervenit cu o autospecială cu modul de descarcerare.
Petrecerile de karaoke au devenit o atracție pentru tot mai mulți clujeni, fie că vor să se distreze cu prietenii, fie că au un talent pe care îl pregătesc pentru scene mai mari.
În mijlocul acestei efervescențe muzicale, Spațiu Music Pub s-a transformat într-un loc unde vocile celor obișnuiți să cânte sub duș se întâlnesc cu cele care au potențial de competiții mari.
Spațiul unde clujenii se antrenează pentru Vocea României
Ce face specială experiența de la Spațiu? Contrastele. De la interpretări pline de umor și energie, până la momente care te fac să te întrebi dacă n-ai nimerit la un concert al unui superstar, nu doar la o seară de karaoke. Unii dintre clienţii Spaţiu Music Pub chiar au trecut pe la Vocea României şi alte concursuri de cântat, şi aici vin mai degrabă să se relaxeze decât să se impresioneze, dar sonorizarea de calitate din bar şi publicul fain oferă cadrul ideal pentru un antrenament bun înainte de înscrierea în competiţie.
Cauţi Karaoke în Cluj? L-ai găsit la Spaţiu Music Pub
La final, indiferent dacă aplauzi prietenul care a transformat un hit clasic într-o parodie sau pe cineva care ar putea întoarce toate scaunele, atmosfera rămâne una de conexiune. Vocile ajung să fie doar un pretext pentru povești, iar serile de karaoke devin mai mult decât un simplu eveniment – o șansă de a cunoaște oameni noi şi faini.
Cauţi Karaoke în Cluj? L-ai găsit la Spaţiu Music Pub. Dacă vrei să afli când sunt următoarele petreceri, cei din Spaţiu le anunţă de fiecare dată pe paginile de Instagram şi de Facebook.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
FOTO. Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
Spațiul unde clujenii se antrenează pentru Vocea României. Spoiler: nu e cabina de duş
VIDEO FOTO. Trenuri în miniatură. O călătorie fascinantă în lumea detaliilor
FOTO. Un autobuz CTP a ajuns în șanț, în comuna Chinteni. Nu sunt victime
Cum va fi vremea până la Crăciun? Temperaturi scăzute în toată țara, în următoarele săptămâni
CNAS: În ce CONDIȚII beneficiază asigurații GRATUIT de servicii de prevenție, depistare și monitorizare a bolilor grave
