Rusaliile. Semnificație, obiceiuri, tradiții și superstiții

Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută și sub denumirea de Pogorârea Duhului Sfânt și este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, alături de cea a Paştilor. Creștinii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc azi, la 50 de zile de la Învierea lui Isus Hristos, momentul când Duhul Sfânt a venit în lume şi s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Astfel s-a întemeiat la Ierusalim Biserica lui Hristos.

La fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare, duminică şi luni și este denumită „capătul sărbătorilor”, adică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos. Această sărbătoare este cunoscută în popor și ca „Duminica Mare”, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.

Superstiții și tradiții și proveniență

În cadrul popular, această sărbătoare este cunoscută ca și Ziua Ielelor sau a zânelor rele, reprezentând spiritile morților care au părăsit mormintele și au petrecut cu oamenii. După aceea, duhurile refuză să se mai întoarcă în sicrie și încep să aducă necazuri oamenilor.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

Vezi și Când pică Rusaliile în 2022: Zilele în care sunt sărbătorite Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime. Ce zile libere au mai rămas în acest an

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească, dar vraja poate fi înlăturată prin puterea dansului căluşarilor.

O altă superstiție spune că dacă vremea în această zi este frumoasă va fi o vară lungă cu ploi puține și soare arzător.

Obiceiuri în ziua de Rusalii

Cel mai cunoscut obicei este „Jocul Căluşarilor”. Obiceiul căluşarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conteşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că, dacă eşti bolnav, de Rusalii te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine.

În Oltenia, grupuri de câte şapte-opt căluşari merg din casă în casă pentru a colinda şi a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă şi sare. De asemenea, în funcție de zone, oamenii îşi împodobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare. În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca „udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului, scrie digi24.

Karla Fanea