Connect with us

ECONOMIE

Românii dau năvală pe litoral! Tratament pentru coronavirus! Care este preţul camerelor

Publicat


Turiştii români dau năvală pe litoral, încă din prima zi a lunii iunie. Circa 10.000 de rezervări au fost făcute de turişti pentru a petrece prima săptămână din luna iunie în staţiunile de pe litoralul românesc, potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică, Corina Martin.
„Romanii iau deja cu asalt agenţiile de turism, pentru rezervări către Litoral, staţiuni montane şi balneare, către Delta Dunării, Transilvania, Maramureş, Muntenia sau Banat – acasă, în România. Litoralul este deja, la fel ca şi în fiecare an, ‘destinaţia vedetă’ (cca 10.000 rezervări pentru prima săptămână de după 1 iunie!), iar recomandările şi studiile promovate de reputaţi medici şi cercetători, conform cărora apa sărată a mării distruge virusul, transformă vacanţa la mare, anul acesta, în terapie şi medicament”, a spus Corina Martin.

Ea mai spune că tarifele pentru luna iunie sunt estimate la 180 lei/cameră cu mic dejun/noapte la Eforie, la 200 lei/cameră cu mic dejun/noapte la un hotel de 3 stele la Mamaia, la 200 – 300 lei/apartament de vacanţă/noapte în Mamaia. La acelaşi tarif de 200 lei/cameră cu mic dejun/noapte turiştii se pot caza la un hotel de 4 stele în sudul litoralului, de exemplu în staţiunile Venus sau Olimp.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

ANRE și ANPC controlează furnizorii de energie electrică

Publicat

În contextul liberalizării pieței de energie electrică începând cu data de 1 ianuarie 2021, ANRE și ANPC au demarat acțiuni de control la furnizorii de energie electrică, anunță un comunicat.

Controalele privesc utilizarea unor eventuale practici comerciale incorecte sau înșelătoare în relația cu consumatorii de energie electrică (ANPC), precum și modul în care sunt respectate dispozițiile legale privind transmiterea către consumator a confirmării încheierii contractului, pe un suport durabil, într-un termen rezonabil din momentul încheierii contractului la distanță şi cel târziu la momentul livrării produselor sau înainte de începerea prestării serviciului solicitat (ANPC).

Cele două instituții mai verifică modul în care sunt respectate dispozițiile legale privind emiterea lunară a facturii pentru energia electrică furnizată clienților finali alimentați în regim de serviciu universal (ANRE), modul în care sunt respectate dispozițiile legale privind facturarea de către furnizor a consumului energiei electrice în perioada cuprinsă între două citiri consecutive a aparatului de măsurare efectuate de operatorul de rețea (ANRE), precum și respectarea, de către furnizorii de ultimă instanță, a obligației de a-și informa, pe tot parcursul anului 2021, clienţii casnici beneficiari de serviciu universal cu privire la ofertele concurenţiale proprii aplicabile şi la dreptul de a încheia un contract pe piaţa concurenţială cu oricare furnizor licențiat (ANRE).

Pe măsura finalizării, concluziile acțiunilor de control desfășurate la furnizorii de energie electrică vor fi făcute publice.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

165,4 milioane de lei a plătit Ministerul Finanțelor pentru microgranturile pentru IMM-uri, PFA-uri și medici de familie

Publicat

Ministerul Economiei a plătit 17.093 de microgranturi de 2.000 de euro până la finalul lunii februarie. 

De asemenea, Ministerul Finanțelor a finanțat și 3.009 granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro.

Valoarea totală a microgranturilor plătite a ajuns la 165,4 milioane de lei, iar cea a granturilor pentru capital de lucru se ridică la 1,05 miliarde de lei, potrivit Mediafax.

În ultima săptămână, Ministerul Economiei a plătit 153 de microgranturi de 2.000 de euro şi 72 de granturi pentru capital de lucru.

29.250 de companii au aplicat pentru un microgrant de 2.000 de euro, dintre care 19.564 au fost admise, 9.626 au fost respinse, iar 60 sunt în curs de clarificare până la data de 26 februarie.

Microgranturile de 2.000 de euro se acordă IMM-urilor fără salariaţi, dar şi PFA-urilor sau cabinetelor medicale pentru susţinerea cheltuielilor cu stocurile, chiriile sau pentru acoperirea datoriilor faţă de furnizorii de utilităţi.

22.226 de IMM-uri au aplicat pentru un grant pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro, dintre care, până pe 26 februarie, 19.459 au fost procesate, 2.640 au fost respinse, iar 16.630 au fost admise.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dragoș Damian: O fabrică de vaccinuri în România este soluția ideală pe termen lung

Publicat

Dragoș Damian, directorul Terapia Cluj, a vorbit despre necesitatea unei fabrici de vaccinuri în România, explicând că această investiție ar fi o soluție pe termen lung. 

„Eu cred că cea mai bună soluție, soluția nr. 1 pe care i-aș  propune-o primului ministru, este: alocă din banii aceștia, din fondurile europene, o sumă de bani, discută cu specialiști ce înseamnă să faci o fabrică de vaccinuri și fă o fabrică de vaccinuri. Și în anul 2024-2025, noi vom produce pentru întreaga regiune. Aceasta este soluția ideală pe termen lung”, a explicat directorul Terapia Cluj, invitat la Digi24.

Dacă aș fi prim-ministru aș merge la Novavax și la Moderna

„Primul lucru pe care l-aș face acum, dacă aș fi prim-ministru: aș zbura în Statele Unite, la Novavax și la Moderna, și le-aș spune haideți, faceți-vă un hub de producție în România. Vă dau totul pe gratis, teren, vă pregătesc personal calificat, vă scutesc de taxe și impozite X ani, haideți, veniți și investiți într-un hub regional de producție de vaccinuri. Pentru că va fi pentru Bulgaria, va fi pentru Turcia, pentru Orientul Mijlociu, va fi pentru toate aceste țări”, a explicat Dragoș Damian.

Investiție de 25-30 milioane de euro pentru o fabrică ce ar scoate 10.000-15.000 vaccinuri pe lună

„La un calcul sumar, o investiție la o fabrică de vaccinuri care ar fabrica 10.000-15.000 de vaccinuri pe lună, deci suficient nu numai pentru România, ci și pentru exporturi pe zona est-europeană, ar costa undeva între 25 și 30 de milioane de euro. Probabil construcția, ridicarea unei astfel de fabrici de vaccinuri ar însemna undeva la 2-3 ani. Cât înseamnă și la o fabrică convențională de medicamente, atât o să dureze și pentru noi să ne facem o fabrică nouă. Tehnologia este diferită. Sigur, trebuie găsită și o companie care să-ți ofere licența, pentru că nu e vorba doar de fabrica de vaccinuri în sine, de linia de producție, e vorba și de drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului”, a mai spus Dragoș Damian.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Misterul căciulii dacice la Atelierul de istorie din Cluj. Poate fi comandată online

Publicat

Ana Maria Gruia este muzeograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca dar și medievist ca specializare și traducător. A îmbinat aceste pasiuni și a creat împreună cu familia sa Atelierul de istorie.

Povestește că nu și-a propus în mod special să înceapă o afacere ci totul a pornit de la arheologia experimentală și a ajuns la timpurile dacilor. La acest capitol ceea ce a făcut-o curioasă a fost vestimentația dacilor. Își aduce aminte, amuzată, prin câte variante a trecut până să confecționeze cea mai complexă piesă – căciula dacică.

Teoriile istorice că dacii sunt strămoșii românilor contribuie la memoria noastră națională și stârnesc interes și atunci când vine vorba de obiecte artizanale.

Atelierul de istorie este un business construit pe curiozități istorice și introduce în viețile celor pasionați de astfel de povești articole vestimentare inspirate din viața dacilor, romanilor și chiar a vikingilor.

Ce material se folosește

,,Am început să citim ce se știe, iar cel mai greu este să îți dai seama cum să faci hainele și cum să te lupți cu sabia respectivă.

Elementul cel mai greu de realizat și de reprodus a fost căciula dacică. Este un chin infernal, nu este deloc simplu să faci moțul. Am încercat zeci de variante, ne-am distrus mâinile, ne-am înțepat buricele degetelor.

Îmi amintesc de această perioadă de experimentare că discutam că ba pe Columna lui Traian căciula este mai în spate, dar din ce material era? Este din lână întoarsă? Dacă este din piele? Dar, până la urmă, am ajuns la varianta cu stofă de lână, pe atunci lână puteau să aibă, așadar este relativ rezonabil. Astfel am ajuns la o formă de vârf”, spune muzeograful clujean.

Lupul dacic stârnește cel mai mult interes

Elementele speciale ale căciulii dacice sunt bentița și lupul dacic pe care le-a adăugat ca povestea să capete mai mult contur.

,,Bentița nu este veritabilă, pe nici o columnă sau sursă nu există decorul cu lupul și modelele de pe bentiță. Toate sunt simple și nu se știe nici ce culoare aveau. Este un interes deosebit pentru daci și atunci am început să adăugăm lupul și bentița.

Așadar, la gradul de acuratețe istorică, treaba asta este undeva între. M-am împotrivit ideii de decoruri tradiționale românești tocmai fiind că nu cred că există o continuitate de la țăran până la daci. De la daci până astăzi suntem amestecați cu zece mii de populații și nu cred că poți să identifici o continuitate pe milenii, este o metodă istorică incorectă.

Sunt și cei care fac astfel de căciuli cu bentițe cu cruci, bentițe care sunt pentru hainele preoțești și este absurd. Dacii au trăit înainte de creștinism. Este un anacronism pentru mine”, mai spune Ana-Maria Gruia.

Moțul căciulii dacice rămâne un mister

Ceea ce face aceste căciuli să fie interesante este forma și vârful fesului fiind orientat spre față ca o creastă, dar motivul pentru care dacii își aranjau fesul în felul acesta este necunoscut. Ana Maria Gruia păstrează misterul despre confecționarea acelui moț.

,,De ce este moțul în față? Nimeni nu știe. Este o întreagă poveste. Mai multe populații purtau genul ăsta de căciuli, termenul general este de căciulă frigiană. Așadar, este o căciulă orientală, cea frigiană este mai înaltă și are un material mai tare.

Cea dacică este mai mică și mai lipită de cap. O formă aproape identică este căciula din Revoluția Franceză de eliberare care este roșie. Și românii au căciulă cu moț roșie pentru sclavi la eliberare. Așadar, este o variantă dintr-o tradiție de căciuli cu moț. Cum le facem? Secret.

După ce ne-am prins toate degetele nu spunem. Acum le putem face după orice fel de circumferința a capului, dar nu dezvăluim rețeta”, explică Ana-Maria.

Jocurile romane se aseamănă cu jocurile copilăriei noastre

La Atelierul de istorie au mare căutare și jocurile romane. Regulile acestora sunt similare jocurilor de strategie sau noroc.

,,Romanii, după cum știm, și scriau și găsești obiectele și ai și scrise regulile de joc. Dacă ai jucat moară sau țințar cu boabe de fasole pe hârtie e același joc. Par mai complicate, dar sunt combinații de strategie cu noroc, un fel de X și O cu șah. Așadar, jocuri universale s-au jucat timp de secole pe spații vaste”, precizează Ana-Maria Gruia.

Cum ne raportăm la teoriile conspiraționiste despre poporul geto-dac?

Pentru cei prea pasionați și naționaliști, istoria dacilor se extinde dincolo de cele scrise, de aici și termenul de dacopat. I-am cerut opinia Anei Maria Gruia cum tratăm astfel de teorii.

,,Mă bucur că există interes față de antichitate și istorie în general și față de daci în particular, dar m-aș bucura să fie o abordare mai științifică. Partea de care îmi pare rău, este că la interesul față de daci se adaugă mult naționalism și multă necunoaștere.

Adevărat că este loc, istoria dacilor este parțial necunoscută, dar de acolo până la teoria conspirației, să crezi absolut orice, este un pas mare pentru istorie. Aș vrea să acceptăm ceea ce știm și ce nu știm și nu vom ști niciodată despre daci. Cu siguranță istoricii se zbârlesc la specie, personal m-aș bucura să existe un numitor comun sau să se poată discuta mai ușor.

Dar sunt două părți deja destul de înrăite. M-aș bucura să îi lege, să îi unească aceste căciuli ale noastre, ar fi o trecere între popoare în simțiri”, spune Ana-Maria.

,,Un popor cu cât o duce mai rău actual, cu atât tinde să își idealizeze trecutul”

Un posibil motiv al teoriilor conspiraționiste este cel al unor confirmări a unui ego, o idealizare a trecutului ce contribuie la identitatea națională.

,,În zona asta de necunoscut lumea, din păcate, tinde să își pună toate frustrările și toate neputințele actuale, un popor cu cât o duce mai rău actual, cu atât tinde să își idealizeze trecutul.

Iar zona noastră de trecut cu potențial de bravură și de cucerire este asta și de aceea acolo intră aceste argumente că dacii sunt cei mai tari și cei mai vechi, japonezii sunt urmașii dacilor, am colonizat mapamondul, am făcut tunele în Subcarpați, am inventat fibra optică – chestii din astea. Dar înțeleg de ce, nu înțeleg cum, dar înțeleg de ce.

Cumva sunt singurii specifici, ne putem mândri. Și romanii au fost curajoși și grozavi, dar cum toată Europa are strămoșii romani nu mai este deloc amuzant, nu este unic”, a adăugat Ana-Maria.

Căciulile dacice sunt căutate la sărbători naționale

Persoanele care merg la sărbători naționale caută astfel de obiecte sau cei îndrăzneți în ceea ce privește combinațiile fashion. Pot purta căciula dacică, pandantivul cu moneda dacică cu articole vestimentare contemporane.

,,Din câte am văzut, clienții noștri au un profil anume și merg pe fantezia că țăranii noștri sunt daci și vor merge la sărbători naționale și așa mai departe. Când a fost Centenarul la Alba Iulia a fost anul nostru de vis, am muncit o grămadă.

Tarabostes, bărbații poartă căciula, dar nu cred că e un element trendy neapărat, deși se poate face. Căciulă dacică este polivalentă și o poți combina în multe feluri. Mai cumpără cei care merg la cetăți sau își fac nunta sau botezul în hainele astea”, povestește Ana-Maria.

Afacere de familie

Atelierul de istorie este în casa familiei Gruia, iar comenzile și articolele pot fi văzute pe site sau pagina de Facebook.

Pe lângă căciuli dacice,  se pot găsi și accesorii inspirate de la celți, vikingi sau romani și chiar și obiecte din marochinărie – portmonee din piele, replici bijuterii, tablouri lupul dacic etc.

,,Livrăm în țară și vindem mult și în străinătate la diaspora și chiar și pentru clase de profesori care voiau să le arate elevilor. Comenzile depind de sezon, vara nu cumpără nimeni, iarna suntem disperați. Suntem afacere de familie și nu știu dacă putem crește.

Totul este hand-made, am putea să ne cumpăram mașini de cusut, dar mi se pare că nu mai este istoric. Îmi doresc un atelier cu de toate, de fapt nu, vreau un «căsoi» în care să fie o parte cu o bibliotecă cu istorie, o parte să fie de artă și o parte să-mi fie atelierul. Da, vrem, visăm la un atelier vizitabil cu magazin în față, dar nu avem bani, doar visăm”, încheie, amuzată, Ana Maria Gruia.

Dana Coțovanu

 

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate