Connect with us

ACTUALITATE

România, pe primul loc în UE și un performer internațional privind indicele de revenirea la „normalitate” a vieții post-pandemie

Publicat


O echipă de șase cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, prin Școala Academică de Științe Sociale, a analizat datele aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiștii de la revista britanică „The Economist”, care măsoară gradul în care viața socio-economică reușește să revină la un nivel pre-pandemie.

Indicele este exprimat printr-o valoare procentuală, valoarea de 100% reprezentând nivelul aferent perioadei de dinaintea pandemiei, spun specialiștii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Conform celor mai recente date publicate, România a atins în luna iulie 2021 un nivel de 81,17%, valoare cu care se situează pe primul loc printre țările UE participante la acest studiu, respectiv în top 10 la nivel mondial – locul 8 în data de 9 iulie 2021.

Data de 10 iulie 2021 a marcat 500 de zile de la apariția primului caz de coronavirus în România.

Schimbarea comportamentului ca urmare a pandemiei

Indicele de normalitate dezvoltat de specialiștii de la „The Economist” monitorizează schimbarea comportamentului actorilor socio-economici ca urmare a pandemiei de coronavirus, fiind compus din opt indicatori care pot fi grupați în trei categorii.

Prima categorie se referă la transport și călătorii:

  • gradul de utilizare a transportului public în orașe mari,
  • traficul general în aceste orașe,
  • numărul zborurilor domestice și internaționale.

A doua categorie măsoară nivelul activităților de recreere și divertisment:

  • timpul petrecut în afara locuinței,
  • veniturile realizate de cinematografe
  • participarea publicului la evenimente sportive.

Ultima categorie se referă la activități comerciale și locuri de muncă:

  • vizita populației în magazine
  • rata de ocupare a spațiilor de birouri.

Indicele este calculat pentru cele mai mari 50 de economii din lume, printre care și România, acoperind astfel 90% din PIB-ul global, respectiv 76% din populația lumii.

Evoluția în timp, precum și componentele indicelui de normalitate, atât la nivel global, cât și la nivelul României, pot fi consultate pe pagina web de pe adresa econ.ubbcluj.ro/coronavirus, analizele fiind realizate ca parte a proiectului de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.

Românii stau bine la timpul petrecut în aer liber și la categoria cinema

Proiectul UBB monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României.

În privința componentelor indicelui, analizele din cadrul acestui proiect arată că, în comparație cu celelalte țări, România stă cel mai bine în privința categoriei timpului petrecut în afara locuinței – 104,6%, locul 2 la nivel global

România stă bine și la categoria cinema – 101,0%, tot locul 2 la nivel global.

Acestea sunt categorii în care activitatea populației nu numai că a revenit la, dar a și depășit nivelul pre-pandemie.

Ne-am reîntoars la nivelul pre-pandemie și chiar l-am depășit

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David menționează cu referire la aceste rezultate că trei idei sunt fundamentale aici.

„Prima, că această analiză arată ceea ce înseamnă o universitate (și facultate) de talie mondială (world-class), capabilă să integreze în relații bidirecționale cazuri naționale în analize internaționale, cu un potențial impact științific și pragmatic major.

A doua, că mediul socio-economic românesc este printre performerii internaționali privind reîntoarcerea (și chiar depășirea) la nivelul pre-pandemie.

În fine, a treia idee se referă la faptul că această descriere riguroasă trebuie urmată acum de analize explicative, predictive și evaluative, mai ales în contextul amenințării unui nou val pandemic, pe fondul unei rate scăzute a vaccinării”, a declarat rectorul UBB.

O stare de fapt pe care trebuie privită cu rezervă!

Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, conf. univ. dr. Răzvan V. Mustață, a adăugat și el că cea mai recentă componentă a proiectului de cercetare monitorizează modul în care viața de zi cu zi se întoarce la sau se îndepărtează de nivelul obișnuit în perioada premergătoare pandemiei.

„Cu acest instrument dorim să venim în sprijinul autorităților, oferind o sursă credibilă de informații privind evoluția comportamentului populației, respectiv un instrument cu care se pot realiza analize comparative a nivelului de relaxare a vieții socio-economice în România comparativ cu alte țări ale lumii.

Rezultatele actuale pentru România aferente indicelui de normalitate ne arată o stare de fapt pe care trebuie să o privim cu rezervă.

Dacă am fi avut un nivel ridicat de vaccinare la acest moment am fi putut discuta despre o realitate foarte bună. În condițiile actuale, considerăm că este extrem de importantă asigurarea stabilității, respectiv limitarea fluctuațiilor privind măsurile de relaxare”, a spus Răzvan V. Mustață.

Autoritățile trebuie să dinamizeze campania de vaccinare

Pe de altă parte, spune acesta, revenirea dinamică a activităților socio-economice din România la nivelul pre-pandemie reprezintă un semn pozitiv pentru performanța economică a țării, dar luând în considerare și perspectiva epidemiologică se impune o relaxare mai graduală și precaută pentru a putea ține sub control un nou val posibil al pandemiei.

„De asemenea, considerăm că este imperativ ca autoritățile să dinamizeze campania de vaccinare pentru a putea susține această revenire la o stare de normalitate. Mai mult de atât, revenirea la normalitate trebuie acompaniată de obținerea cât mai rapidă a fondurilor UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv de utilizarea inteligentă a acestora, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung”, a mai spus decanul FSEGA.

Proiectul de cercetare este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB FSEGA).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Crăciunul în Ardeal: Gustul copilăriei și căldura tradiției. De la cozonaci la sarmale și tobă

Publicat

sarmale

Crăciunul în Ardeal nu înseamnă doar brad împodobit și colinde șoptite la gura sobei. Înseamnă bucătăria bunicii, unde mirosul de cozonac cald se amestecă cu aroma cârnaților afumați și a sarmalelor fierte la foc domol. Este despre mâinile aspre ale bunicului, tăind jumările, și despre râsetele copiilor care abia așteaptă să guste prima felie de pită caldă. În cele ce urmează, vei găsi o bucată din sufletul Ardealului, din zilele acelea în care lumea părea mai simplă și mai frumoasă. Fie că este vorba de un cozonac împletit cu migală sau de sarmalele învelite cu grijă, aceste preparate îți vor aminti că magia Crăciunului începe în bucătărie și se termină în inimă.

1. Ciorba de afumătură cu tarhon

Ciorba este o alegere populară, mai ales în zonele din Ardeal. Este făcută din:
* Carne afumată (coaste, costiță sau ciolan).
* Legume (morcovi, pătrunjel, țelină).
* Smântână și tarhon, care oferă o aromă unică.
Se acrește cu oțet sau zeamă de varză, iar la final se adaugă smântână și tarhon tocat.

2. Varza a la Cluj

Un fel de sarmale reinterpretate, acest preparat este compus din straturi de:
* Varză murată tocată.
* Carne tocată (de obicei porc).
* Orez și mirodenii.
Se coace în cuptor, iar deasupra se pune smântână înainte de servire.

3. Sarmalele ardelenești

Sarmalele din Ardeal sunt mai mari decât cele din alte regiuni ale țării și conțin:
* Carne tocată de porc (uneori amestecată cu vită).
* Orez, ceapă și condimente (boia, piper, cimbru).
* foi de varză murată sau foi de viță.
Se fierb în oală de lut, adesea în zeamă de varză acră, iar la servire se adaugă smântână.

4. Jumările și untura

Ca aperitiv sau gustare , în multe gospodării din Ardeal, jumările (din grăsimea de porc prăjită) sunt nelipsite. Se servesc alături de:
* Ceapă roșie, pâine proaspătă și neapărat un pahar de pălincă.

5. Tobă, caltaboși și cârnați de casă

Preparatele din porc sunt esențiale pentru masa de Crăciun, mai ales în zona Ardealului:
* Toba -se face din capul porcului, urechi, șorici și condimente.
* Caltaboșii conțin carne de porc, ficat, șoric și rinichi.
* Cârnații ardelenești sunt afumați și condimentați generos cu usturoi, boia dulce sau iute și piper.

6. Cozonac cu nucă, mac sau rahat

Deși este specific întregii țări, cozonacul are în Ardeal un loc de cinste. Se face cu umpluturi bogate din nucă, mac, stafide sau rahat.

7. Pita cu jumări

Dacă ardelenii de pot mândri cu ceva specific, acel fel de mâncare este pură cu jumări. O bucată de pâine proaspătă, abia scoasă din cuptor, care se servește alături de jumări mărunțite și de roșii sau ceapă, pentru un gust bogat care îți lasă gura apă.

9. Tochitura ardelenească

O combinație de carne prăjită (porc, ficat, cârnați), servită alături de mămăligă, ouă ochiuri și brânză de burduf.

10. Vinul fiert și pălinca

Nicio masă de Crăciun nu este completă fără băuturile tradiționale:
* Vin fiert, cu scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.
* Pălinca, o băutură tare, din fructe fermentate, consumată pentru a deschide apetitul.

Aceste rețete sunt adesea completate de colinde și obiceiuri de Crăciun, care fac sărbătoarea mai caldă și mai specială.

Andreea Ungur

Citește mai departe

EVENIMENT

Obiceiuri și superstiții de Crăciun și Anul Nou: Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou 

Publicat

artificii floresti

Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou sunt, fără îndoială, cele mai așteptate momente ale anului pentru români. În fiecare colț al țării, de la satele pitorești, până la orașele pline de forfotă,  tradițiile și obiceiurile care definesc aceste zile aduc un farmec aparte. Este perioada în care trecutul și prezentul se împletesc armonios, iar obiceiurile străvechi, moștenite din străbuni revin în casele românilor, aducând cu ele o bucurie unică.  Colindele care răsună în noaptea de Ajun, mesele îmbelșugate și obiceiurile pline de tradiție, sunt doar câteva dintre elementele care transformă aceste zile într-o sărbătoare a comuniunii, a ospitalității și a bucuriei de a fi împreună cu cei dragi. 

Iată cum trăiesc românii magia Crăciunului și a Anului Nou, păstrând vii tradițiile vechi și îmbrățișând pe cele noi, care dau viață și culoare acestei perioade speciale:

”Ignatul” (Tăierea porcului)

Una dintre cele mai cunoscute tradiții din perioada anterioară Crăciunului este tăierea porcului, sau cum mai este numită în popor: „Ignatul”.

De obicei, se face înaintea postului Crăciunului sau chiar în Ajunul Crăciunului, iar întreaga familie participă la acest ritual, care presupune sacrificarea porcului, pregătirea cărnii și prepararea unor delicatese tradiționale, precum cârnați, tobă, piftie și caltaboș.

În multe sate, există superstiții legate de „Ignat”. De exemplu, se spune că este important ca porcul să fie tăiat „la lună plină”, pentru ca toată carnea să fie gustoasă și sănătoasă. De asemenea, există obiceiul de a nu arunca nimic din casă în ziua de tăiere a porcului, pentru că, în mod contrar, alungi norocul și belșugul din familie.

Colindatul: Vestirea Nașterii Mântuitorului

În multe sate din România, Crăciunul începe cu colindatul, o tradiție străveche care aduce în case vestea Nașterii Mântuitorului și urări de belșug și sănătate. În Ajunul Crăciunului, copiii sau tinerii se adună și pornesc la drum, cu „steaua” în frunte, o icoană sau un simbol luminos ce reprezenta steaua care l-a ghidat pe magi.

Colindele sunt un amestec de versuri religioase și folclorice, iar fiecare cântec are o semnificație profundă. În trecut, în zona din Ardealului și a Moldovei, colindătorii erau așteptați cu pâine caldă, mere și nuci, în timp ce gospodarii le cântă la rândul lor colinde în semn de recunoștință. Odată cu trecerea timpului, gazdele au renunțat treptat la recompensele savuroase, colindătorii așteptând în prezent, în schimb, bani.

La sate, colindele sunt mai mult decât o simplă urare, gazdele primind-o ca pe un ritual ce aduce protecție asupra casei și a celor ce locuiesc în ea, alungând spiritele rele și aducând binecuvântare.

„Viflaimul” – Piesa de teatru populară

În multe sate din România, în special în Moldova, se joacă „Viflaimul”, un obicei ce reconstituie nașterea lui Iisus. Este o piesă de teatru populară, interpretată în Ajunul Crăciunului de tineri sau de grupuri de colindători. „Viflaimul” este un fel de piesă teatru, în care se joacă scene din viața Mântuitorului, începând cu vestirea nașterii și ajungând până la adorarea pruncului Iisus de către magi.

Costumele sunt adesea realizate de săteni, iar replicile personajelor pot fi construite în versuri. Se crede că acest obicei aduce binecuvântare și protecție asupra satului, iar cei care participă la „Viflaim” sunt considerați binecuvântați.

Mersul cu ursul: Alungarea spiritelor rele

„Mersul cu Ursul” este un obicei popular care se practică în special în Ajunul Crăciunului și în preajma Anului Nou în Bucovina și alte zone ale țării, cum ar fi Maramureș și Oltenia. Acesta face parte dintr-un grup de tradiții care au ca scop alungarea spiritelor rele și atragerea norocului pentru anul viitor.

Obiceiul presupune ca tinerii, în general băieți sau bărbați tineri, să se costumeze în „urs” și să meargă din casă în casă, aducând veselie și voie bună. Ursul este un simbol al forței, al fertilității și al protecției, iar prezența sa în mijlocul satului este menită să alunge spiritele rele și să aducă belșug și sănătate.

Costumele de urs sunt realizate din piei de animale, măști mari și crengi de brad sau coarne. „Ursul” este însoțit adesea de un grup de alte personaje populare care formează o  „Bandă” . Această procesiune este însoțită de dansuri, urale și chiar de un mic spectacol folcloric. Este un obicei plin de energie și veselie, iar cei care participă la mersul cu ursul sunt considerați purtători de noroc pentru întreaga comunitate.

Simbolismul „ursului” în tradiția populară

Ursul este considerat un simbol sacru în multe culturi, iar în folclorul românesc, acest animal reprezintă forța și protecția, dar și trecerea dintre două lumi – lumea oamenilor și lumea spiritelor. De asemenea, ursul este văzut ca un simbol al iernii și al renașterii, iar tradiția mersului cu ursul este legată de ritualurile de purificare și protecție.

Superstiții de Crăciun și Anul Nou

Nu se împrumută bani în perioada sărbătorilor – O superstiție spune că nu este bine să împrumuți bani în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, deoarece acest lucru poate aduce nenorocire și lipsuri în viața celor care dau sau primesc bani.

Nu se face curățenie în prima zi de Anul Nou – O superstiție populară este că nu trebuie să faci curățenie pe 1 ianuarie, pentru că astfel vei „mătura” norocul din casă. Se crede că primul lucru pe care îl faci în prima zi a anului are o influență puternică asupra întregului an, așa că majoritatea românilor preferă să petreacă această zi în relaxare și în mijlocul celor dragi.

Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou –  există o superstiție populară în România care spune că dacă o femeie intră prima dată în casă în ziua de 1 ianuarie, acest lucru ar putea aduce ghinion în anul respectiv.

Potrivit acestei superstiții, un bărbat este considerat a fi „semnul bun” pentru începutul unui an nou. Se crede că prezența unui bărbat ca „prim vizitator” ar aduce noroc, sănătate și prosperitate în familie pe parcursul întregului an. De asemenea, se mai spune că este mai bine ca cineva să intre în casă doar după miezul nopții, pentru a evita ghinionul.

Această credință are legături cu simbolismul rolurilor tradiționale ale bărbatului și femeii în viața cotidiană, iar în anumite culturi și comunități din România, se considera că femeile aduc energii mai vulnerabile sau că gospodăria poate fi influențată negativ dacă o femeie este prima care trece pragul.

Aceasta este o superstiție care variază în funcție de regiune și de tradițiile locale, dar este un obicei destul de cunoscut, mai ales în zonele rurale.

Daria Mustea

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Daruri de Crăciun de la ”Moș Boc” pentru seniorii Centrului de Îngrijire Cluj-Napoca. Face acest gest de 20 de ani

Publicat

boc

Primarul Emil Boc a împărțit, marți, daruri de Crăciun pentru seniorii de la Centrul de Îngrijire și Asistență din Cluj-Napoca spunând că nimeni să nu fie uitat și nimeni abandonat.

”Fie ca bucuria Crăciunului să ajungă la toți!
În pragul Sărbătorilor, am avut bucuria de a vizita Centrul pentru vârstnici din Cluj-Napoca, unde am oferit cadouri simbolice din partea comunității noastre. Ca de fiecare dată, am fost primiți cu căldură, emoție și zâmbete sincere.
Acesta este al 20-lea an în care revin cu drag la acest Centru.

De fiecare dată transmit un mesaj esențial: ceea ce pentru noi poate părea un gest mic, pentru alții poate însemna enorm. Dacă aveți ocazia să faceți un bine, nu ezitați!
Mulțumiri speciale personalului dedicat, care își îndeplinește misiunea cu profesionalism și grijă pentru cei de aici. Mulțumim și echipei Coral Impex pentru sprijin. Crăciun fericit tuturor!”, a transmis Boc.

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO. Mitropolitul Andrei Andreicuț și episcopul Benedict Bistrițeanul, colindați în Ajunul Crăciunului de peste 120 de preoți

Publicat

De

andreicuț

Mitropolitul Andrei Andreicuț și episcopul Benedict Bistrițeanul au fost colindați, marți, în Ajunul Crăciunului, de peste 120 de preoți din Protopopiatele Cluj 1 și 2, conform tradiției, la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca.

Preoții au colindat, pentru început, două colinde mitropolitului Andrei și au primit din partea acestuia cozonac și un calendar creștin ortodox pe anul 2025, după care au încheiat cu colinda ”Trei păstori”.

”Această emigrație masivă a lăsat multe mame și mulți bătrâni în sate din ce în ce mai îmbătrânite, iar acest lucru ne umplu sufletele de nostalgie.

Dar, cât mai suntem pe Pământ, trebuie să ducem tuturor bucuria Domnului. Noi asta propovăduim, ce ne-a învățat Domnul Hristos, că nu există moartea, numai bucurie, iar El s-a coborât pe Pământ și a nimicit moartea, dăruindu-ne tuturor viață veșnică.

Vă urez un Crăciun bun și să puteți fi contaminanți pentru ceilalți, pentru toți credincioșii noștri, ca toți să simtă bucuria Crăciunului”, le-a urat mitropolitul Clujului.

Preoții l-ai colindat, apoi, pe episcopul Benedict Bistrițeanul.

Tradiție în Ajunul Crăciunului

Protopopul Protopopiatului Cluj 1, părintele Dan Hognogi, a declarat pentru Cluj24 că în fiecare an, în Ajunul Crăciunului, preoții din Protopopiatele Cluj 1 și 2 își colindă ierarhii, ducând vestea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos și primind un cuvânt de folos și un gând din partea acestora.

”Cred că, păstrând această tradiție, nu facem altceva decât să ne aducem mai bine aminte, să facem un arc peste timp, despre ceea ce făceau ai noștri, în satele noastre, când, după rânduielile bisericești, după Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, se primea binecuvântare ca, mai întâi copiii, apoi tinerii și seniorii parohiilor noastre să meargă la casele parohiale, să colinde preoții și să ducă vestea Nașterii Mântuitorului prin frumoasele colinde.

Dăm slavă lui Dumnezeu că am ajuns și acest praznic frumos”, a spus părintele Hognogi.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate